BusinessMagazin

Blog

  • Banii nu pot cumpăra chiar orice: cea mai mare achiziţie din istoria Google pică. Gigantul israelian de securitate cibernetică Wiz refuză oferta de 23 mld. dolari pusă pe masă de Alphabet şi vrea să se listeze în schimb pe bursă

    Alphabet, compania mamă a Google, şi Wiz au încheiat discuţiile privind o propunere de achiziţie în valoare de 23 de miliarde de dolari, încheind ceea ce ar fi fost cea mai mare tranzacţie din istoria Google.

    „Deşi suntem flataţi de ofertele pe care le-am primit, am ales să ne continuăm calea de a construi Wiz”, le-a transmis compania angajaţilor într-un e-mail trimis luni. O a doua persoană familiarizată cu această problemă a confirmat că afacerea a eşuat.

    Wiz, care a fost evaluată ultima dată la 12 miliarde de dolari şi beneficiază de sprijinul unor firme importante de capital de risc, inclusiv Sequoia Capital şi Thrive Capital, va viza acum să se listeze, potrivit e-mailului trimis angajaţilor, care nu a stabilit un calendar pentru listare.

    Wiz nu a emis o declaraţie oficială. Google nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.

    Wiz a fost fondată de absolvenţi ai unităţii de informaţii cibernetice de elită din Israel şi are birouri în Tel Aviv, precum şi în SUA.

  • Statistica zilei. Numărul înregistrat de accidente de muncă s-a înjumătăţit în ultimii 30 de ani

    Numărul de accidente de muncă a scăzut la jumătate în ultimii 30 de ani. Aproape 10.000 de accidente de muncă (9.808) au fost înregistrate în România în 1992, cele mai vechi date disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS).  În 2022, cele mai recente date publicate de INS în Tempo, numărul de accidente de muncă a fost de 4.840.

    În aceeaşi vreme, însă, numărul de angajaţi din economie a scăzut de la 8 milioane de persoane la începutul anilor 90 la circa 5 milioane de angajaţi în 2022.

    Legislaţia pentru sănătatea şi securitatea în muncă s-a schimbat de asemenea de mai multe ori în aceeaşi perioadă de timp. Cele mai mari modificări au avut loc odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, când normele de muncă din Uniunea Europeană pentru prevenirea accidentelor de muncă au fost introduse şi în legislaţia naţională.

     

  • Bursa coboară luni cu 0,4%, într-o şedinţă cu scădere de X% pe Banca Transilvania şi creştere de X% pentru BRD SocGen. Bursele europene, „pe verde” după anunţul lui Joe Biden

    Bursa de Valori Bucureşti a scăzut cu 0,4% luni, 22 iulie prin prisma indicelui de referinţă BET, ajuns la 18.588,3 puncte. Vinerea trecută, benchmark-ul a pus capăt unei serii de maxime istorice, pe fondul volatilităţii generate în piaţă de blocajul informatic mondial, provocat de o actualizare de securitate a companiei CrowdStrike.

    În afară de BETAeRO, pe plus cu 0,42%, toţi indicii de la BVB au încheiat pe minus prima sesiune de tranzacţionare a săptămânii, de la 0,08% pe BET-NG% la 0,27% pentru BET-XT% şi 0,43% în cazul ROTX.

    Din structura BET, de remarcat dinamicile afişate de Banca Transilvania (-1,9%), Transgaz (-0,6%), MedLife (-0,5%), Nuclearelectrica (-0,4%), BRD – Groupe Société Générale (1,1%), Purcari (1,1%) şi Transelectrica (1%). Lichiditatea tuturor instrumentelor financiare a fost de 61,5 milioane de lei, conform bvb.ro.

    În afara ţării, marile burse afişau creşteri în prima şedinţă de după anunţul preşedintelui american Joe Biden, conform căruia liderul de la Casa Albă se retrage din cursa pentru un nou mandat, propunând-o în locul său pe actuala vicepreşedintă Kamala Harris. Alegerile prezidenţiale din SUA au loc pe 5 noiembrie.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 se aprecia cu 1% spre finele şedinţei de luni, în timp ce, la Londra, FTSE 100 creştea cu 0,6%. În Germania, DAX urca cu 1,3%, iar indicele francez se aprecia cu 1,2%, la fel ca FTSE-MIB de la Milano. Pe Wall Street, creşterile erau cuprinse între 0,3% pe Dow Jones Industrial Average şi 1,3% pentru Nasdaq Composite.

    „Democraţii au vegheat asupra unei creşteri economice puternice în SUA şi asupra unor niveluri record pentru acţiunile americane, în special pentru giganţii tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut şi deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale ţării”, reiese dintr-o analiză a platformei de tranzacţionare XTB România.

    La mai puţin de patru luni până la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, cel mai mare risc constă în apariţia unui rival din partea democraţilor care să concureze cu Harris, provocând tensiuni interne în cadrul partidului, scriu analiştii.

    „În această etapă, evenimentul pare a fi unul puţin probabil, dar după un an plin de răsturnări politice, nu poate fi exclus nimic”, adaugă reprezentanţii XTB.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 335 milioane lei de la bănci, printr-o licitaţie cu obligatiuni de stat scadentă în 2038, la o dobândă de 6,80% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni suma de 335 milioane lei de la bănci, printr-o licitaţie cu obligatiuni de stat scadentă în 2038, la o dobândă de 6,80% pe an.

    Rata cuponului a fost 7,90%.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari, iar volumul total al cererii a fost de 410 milioane lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 331 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost de 78 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 260 milioane lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 75 milioane lei.

     

  • Primăria Braşov investeşte peste 20 mil. lei în construirea a 60 de apartamente pentru familiile de tineri din muncipiu

    Primăria Braşov implementează un proiect european de 21,1 mil. lei (4,2 mil. euro), fără TVA, finanţat prin fonduri nerambursabile, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ce presupune construirea în cartierul Noua, strada Nucului, a 60 de apartamente pentru familiile de tineri din muncipiu. Fiecare apartament va avea living, un dormitor, bucătărie, baie, cămară şi hol.

    Tinerii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, printre care vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, venitul pe membru de familie să fie mai mic decât salariul lunar mediu pe economie, să nu deţină o locuinţă, nici să nu fi deţinut, locuiesc în prezent într-o locuinţă supraaglomerată şi precară. Criteriile pot avea în vedere dacă tinerii au în grija unu sau mai mulţi copii la nivelul gospodăriei, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov.

     

     

     

  • „Taxa pe lux”. Proprietarii de maşini mai scumpe de 75.000 de euro trebuie să le declare la ANAF până la finalul anului. Imobilele mai scumpe de 500.000 de euro se declară până la finalul lui septembrie. Cum vor fi impozitate casele şi maşinile

    „Taxa pe lux” a intrat în vigoare şi casele/apartamentele mai scumpe de 500.000 de euro trebuie declarate la  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) până la finalul lunii septembrie a acestui an. Maşinile mai scumpe de 75.000 de euro trebuie declarate până la finalul anului, conform unei serii de documente publicate de ANAF cu privire la aplicarea impozitului special pe bunuri cu valoare mare, numit şi „taxa pe lux”.

    Casele şi maşinile se declară prin formularul 216,  pentru „impozitul special pe bunuri mobile şi imobile de valoare mare”. ANAF a publicat în Monitorul Oficial mai multe ordine, hotărâri şi proceduri pentru completarea formularului 216.

    Cum vor fi impozitate casele şi maşinile

    „În cazul locuinţelor, impozitul special se calculează prin aplicarea cotei de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea proprietăţii/ clădirii rezidenţiale şi plafonul neimpozabil, de 500.000 euro, iar în cazul autoturismelor, prin aplicarea aceleiaşi cote asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie a autoturismului şi plafonul neimpozabil prevăzut de lege (75.000 euro)”, explică specialiştii EY România, într-un material informativ publicat anterior.

    Ca exemplu practic, dacă persoana deţine o maşină care valorează 100.000 euro, atunci va plăti impozit doar 75 euro – adică 0,3% din 25.000 euro, sumă care reprezintă diferenţa dintre valoarea autovehiculului şi plafonul neimpozabil de 75.000 de euri în cazul maşinilor.

    „Pe acelaşi principiu, exemplificăm şi un calcul simplu al impozitului pentru locuinţele de lux: pentru o proprietate care valorează 1.000.000 euro, se va datora statului un impozit anual de 1.500 euro (adică tot 0,3% aplicat la suma determinată, prin diferenţa dintre valoarea de piaţă a bunului şi plafonul neimpozabil de 500.000 euro)”, mai notează specialiştii EY.

    Legea „taxei pe lux” a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024, odată cu pachetul fiscal anunţat la final de 2023, care a prevăzut o serie de creşteri de taxe şi taxe noi, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari sau creşteri de TVA la unele produse şi eliminarea unor facilităţi fiscale. 

    Cu toate că legea a intrat în vigoare încă de la începutul anului, ANAF a publicat în iulie primele ordine pentru modelul şi conţinutul formularului 216, pentru declararea bunurilor „de lux” şi impozitarea acestora.  

     

  • Retragerea lui Biden din cursa prezidenţială deschide noi uşi pentru democraţi: Unele dintre cele mai mari nume din politica democrată americană, de la Hillary Clinton la George Soros şi-au anunţat sprijinul pentru Kamala Harris în cursa pentru Casa Albă

    La câteva ore după decizia lui Joe Biden de a se retrage din cursa prezidenţială, unele dintre cele mai mari nume din politica democrată – de la Hillary Clinton la Gavin Newsom şi George Soros – şi-au manifestat public sprijinul faţă de vicepreşedintele Kamala Harris în cursa electorală pentru Casa Albă, scrie Bloomberg.

    O convenţie deschisă care va avea loc luna viitoare la Chicago, unde componenţii de vârf ai partidului îşi pot susţine punctul de vedere, ar genera entuziasm în rândul alegătorilor şi ar putea oferi o perspectivă de interior a politicilor democrate. Mulţi dintre donatori şi-au manifestat deja susţinerea pentru Kamala Harris în cursa pentru Casa Albă.

    În timp ce democraţii plănuiesc următorul pas după decizia istorică a lui Biden de a se retrage în faţa sondajelor descurajatoare şi a îngrijorărilor cu privire la acuitatea mentală a actualului lider al SUA, în vârstă de 81 de ani, persoane cheie din interiorul partidului, donatori şi strategi ai democraţilor se luptă pentru a influenţa cine va fi ales ca înlocuitor al lui Biden. Unii membri ai democraţilor sunt de părere că alţi potenţiali candidaţi ar putea avea şanse mai mari împotriva lui Trump decât Harris.

    Democraţii au fost criticaţi pentru că l-au izolat pe Biden de orice contracandidat, chiar dacă îngrijorarea a crescut cu privire la capacitatea sa de a face campanie, unii susţinători fiind de părere că promovarea candidaturii lui Harris fără un proces competitiv ar putea genera o imagine de ansamblu proastă pentru partid.

    Dar mulţi lideri democraţi recunosc, de asemenea, riscul de a o ocoli pe cea mai importantă femeie de culoare din partid, care are un puternic impact asupra a două blocuri electorale cruciale, femeile şi alegătorii de culoare din SUA.

    Numeroase personalităţi democrate şi reprezentanţi ai partidului s-au grăbit să o sprijine pe Harris, în vârstă de 59 de ani, cu declaraţii de susţinere din partea fostului ministru al muncii Robert Reich, a guvernatorului Pennsylvaniei Josh Shapiro şi a senatorului Amy Klobuchar din Minnesota. Alţii, precum fostul preşedinte Barack Obama, au lăudat decizia lui Biden, dar nu au susţinut-o în mod special pe Harris.

  • Dirijorul Cristian Măcelaru va conduce Orchestra Naţională a Franţei la spectacolul inaugural al Jocurilor Olimpice de la Paris

    Dirijorul Cristian Măcelaru, ales recent ca viitor Director Muzical al Cincinnati Symphony Orchestra, va conduce Orchestra Naţională a Franţei în spectacolul inaugural al Jocurilor Olimpice de la Paris, care pentru prima dată nu se va ţine pe un stadion, scrie TVR Info.

     

    Născut în 1980 la Timişoara, unde s-a format ca violonist, Cristian Măcelaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii la vârsta de 17 ani. A absolvit Universitatea din Miami în 2003 şi a fost cel mai tânăr prim-violonist al Orchestrei Simfonice din Miami.

    Ulterior a devenit  dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Koln, iar din 2020 este directorul muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei.

    În 2023, Cristian Măcelaru a fost numit Director Artistic al Festivalului George Enescu.

    În aprilie 2024, el a fost numit director muzical al Cincinnati Symphony Orchestra, pentru sezonul 2025-2026.

    Parada sportivilor la Jocurile Olimpice de la Paris va avea loc pe 85 de bărci, de pe fluviul Sena.

     

     

  • Tinereţea fără bătrâneţe nu mai e doar un mit: O nouă terapie anti-îmbătrânire dă rezultate fantastice. Testele pe oameni au luat startul, iar cercetătorii cred că au găsit răspunsul pentru a trata boli incurabile

    O nouă terapie anti-îmbătrânire, care se bazează genetica unei specii de salamandre, oferă rezultate fantastice. Oamenii de ştiinţă s-au folosit cu success de ADN-ul acesteia pentru a prelungi viaţa şoarecilor. Aceeaşi soluţie este testată acum pe oameni, pentru vindecarea unor afecţiuni incurabile precum fibroza pulmonară, scrie FT.

    „Ceea ce am descoperit este o proteină proinflamatoare care declanşează îmbătrânirea. După multe eforturi am reuşit să o suprimăm, iar durata de viaţă şi starea generală de sănătate a subiecţilor s-a îmbunătăţit semnificativ”,  a declarat Stuart Cook, conducătorul cercetării, în cadrul MRC Laboratory of Medical Sciences din Regatul Unit.

    Noua cercetare, publicată miercuri în revista ştiinţifică Nature, se concentrează pe rolul unei proteine numită IL-11. Oamenii de ştiinţă au descoperit că producţia crescută a acestei proteine este asociată cu îmbătrânirea la şoareci.

    Eliminarea genelor care declanşează producţia de IL-11 a protejat şoarecii împotriva diferitelor boli, a declinului metabolic şi a fragilităţii venite odată cu vârsta, a arătat cercetarea. Acest lucru a permis rozătoarelor să trăiască în medie cu 24,9 % mai mult.

    Blocarea IL-11 cu ajutorul unui anticorp a avut un efect pozitiv similar asupra duratei de viaţă pentru şoarecii de vârstă mijlocie. Masculii în vârstă de 75 de săptămâni – aproximativ echivalentul a 55 de ani la om – au trăit cu 22,5 % mai mult, în timp ce cifra a crescut la 25 % în cazul femelelor.

    Inhibarea IL-11 a părut să reducă incidenţa cancerelor legate de vârstă, confirmând teoriile anterioare, au declarat cercetătorii.

    Deşi studiul nu a inclus date din testele pe oameni, Cook s-a declarat încrezător că efectele benefice împotriva îmbătrânirii vor fi observate şi la oameni.

    IL-11 a fost mult timp un subiect de interes în lumea ştiinţei datorită rolului său în procesele extraordinare de regenerare ale unor specii. Conform cercetărilor anterioare, această proteină ajută peştii, mormolocii şi axolotlii să îşi refacă aripioarele, cozile şi membrele pierdute.

    Proteina joacă un rol în dezvoltarea corporală a oamenilor, dar a devenit o problemă tot mai mare pentru adulţii care trăiesc acum mult mai mult decât strămoşii lor. Cook a comparat rolul IL-11 în îmbătrânire cu turnarea de „benzină pe foc”.

    Studiile pe oameni sunt necesare pentru a furniza date suplimentare cu privire la aceste tehnici anti-îmbătrânire, deşi, chiar dacă vor avea succes, vor exista în continuare obstacole în calea implementării terapiilor.

    Identificarea persoanelor care suferă de fragilitate este dificilă(o afecţiune a persoanelor în vârstă care le face mai vulnerabile la boli şi problem de sănătate), iar fragilitatea nu este întotdeauna recunoscută de autorităţile de reglementare ca o afecţiune medicală care să beneficieze de tratament gratuit.

     

  • Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după retragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi

    După retragerea aşteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou preşedintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democraţii o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată.

    Păstrând proporţiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.

    Lumea deja îşi face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relaţiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creşterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China şi nu în ultimul rând pentru Rusia?

    Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Dacă războiul din Ucraina se încheie acum, asta înseamnă că ruşii rămân cu ce au luat, unde s-au instalat deja, iar Ucraina va trebui să-şi lingă rănile. Fără sprijinul american, atât militar, economic şi politic, Ucraina lui Zelenski nu poate rezista. Europa nu poate susţine Ucraina de una singură.

    Pentru că Europa nu are leadership politic (Franţa şi Germania au propriile probleme interne) şi nici economic – să nu uităm că Europa nu şi-a revenit încă din criza inflaţiei şi a dobânzilor mari, iar Germania se chinuie să revină pe creştere economică -, Trump va prelua iniţiativa. Mai ales că retorica lui politică este de a se confrunta cu cineva. Cu Putin şi Xi Jinping nu se poate confrunta pentru că vorbesc aceeaşi limbă.

    Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiştii, va însemna o forţare a economiei americane, o presiune pentru scăderea dobânzilor, care va duce din nou la creştere a inflaţiei, un pachet de măsuri pentru business, care în final va duce şi mai mult la creşterea datoriei Statelor Unite, o ameninţare pentru întreaga lume globală, conform analizelor FMI.

    Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume, de fapt americanii vor exporta această criză peste tot, aşa cum au făcut cu criza financiară din 2008.

    Trump va presa Europa să-i cumpere şi mai mult armament, plătind astfel o poliţă de asigurare pentru situaţia în care Putin va dori să extindă conflictul armat dincolo de graniţele Ucrainei.

    Nu ştiu ce va însemna pentru România din punct de vedere politic revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Istoric, România s-a înţeles bine cu republicanii – căderea comunismului pe vremea lui Ronald Reagan şi intrarea în NATO pe vremea lui Bush -, dar acum Casa Albă va fi acaparată mai mult de clanul Donald Trump decât de republicani.

    Nu cred că angajamentele luate de Statele Unite, atât individual (baza Kogălniceanu nu este a NATO, ci face parte dintr-o înţelegere bilaterală cu americanii), cât şi prin intermediul NATO (întărirea flancului estic) vor cădea sub administraţia Trump, dar sigur vom cumpăra mai mult armament, mai ales că Trump va fi cu ochii pe ţările din Europa care nu vor aloca 2% din PIB pentru apărare (Anul trecut România nu a îndeplinit acest criteriu).

    Dacă finanţele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului şi a creşterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimţi şi la Bucureşti. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ţine dobânzile la lei sus ca să se protejeze şi să nu iasă din ţară banii investiţii de către străini în titluri de stat româneşti.

    Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria şi de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute şi mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achiziţiilor de armament.

    Nu ştiu dacă trebuie să ne aşteptăm la mai multe investiţii străine americane, mai ales că România nu este neapărat o destinaţie pentru marii investitori americani – economie mică, piaţă de capital mică, piaţă bancară mică. Mai degrabă americanii lucrează prin proxy în domeniul economic – care acum sunt turcii, sud-coreenii, de exemplu.

    Alegerile din Statele Unite sunt la începutul lunii noiembrie, aşa că noul establishment de la Casa Albă va urmări alegerile pentru Palatul Cotroceni, care sunt la finalul lui noiembrie şi începutul lunii decembrie.

    Dar între timp, dacă Viktor Orban, liderul Ungariei, este deja văzut ca un prieten al lui Trump, noi poate ar trebui să ne împrietenim cu Donald Trump Jr. (cel care se spune că l-a ales pe J.D. Vance ca vice-preşedinte) şi să-l invităm din nou la vânătoare. Dacă în 2017 Donald Trump Jr. a venit să vâneze în Giurgiu mistreţi şi căprioare, poate acum vine să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi.

    Cel care a organizat partida de vânătoare la Giurgiu pentru fiul lui Donald Trump, este naşul de cununie a fiului lui Dragnea!