In trecut, s-a mai vorbit despre organizarea unei gale de box in
Romania, pentru Lucian Bute, insa planurile au fost amanate din
cauze financiare, informatie confirmata si de ministrul Turismului,
Elena Udrea: “Nu am avut bani atunci, de aceea nu s-a mai organizat
meciul. Insa gala din vara viitoare va fi organizata din bani
europeni.”
Cititi mai multe pe www.prosport.ro
Asa se face ca selectiile pentru joburi in tarile europene sunt
luate cu asalt, peste 100.000 de lucratori gasindu-si un loc de
munca in strainatate in acest an. Si daca la inceputul anilor 2000,
Spania si Italia erau tarile unde romanii se angajau cu
preponderenta, incepand de anul trecut, cele mai cautate tari au
devenit Marea Britanie, Germania sau Franta, in ciuda restrictiilor
impuse pe piata muncii. In ceea ce priveste salariile castigate,
acestea variaza intre 800 de euro, in agricultura, si cateva mii de
euro, in cazul personalului medical specializat.
Vezi ce joburi si-au gasit si ce salarii au castigat romanii care
au plecat in strainatate pe www.incont.ro!
BUSINESS MAGAZIN: Un studiu recent prezenta un lucru
surprinzator. Ca cetateanul obisnuit a inceput sa vada in
supermarket un aliat, un prieten. Politica marilor lanturi de
magazine de a oferi tot soiul de promotii si discounturi a prins la
public cum era si firesc intr-o perioada in care se prezinta mai
putin. Credeti ca lanturile de retail, in momentul in care
lucrurile se vor redresa in plan economic, vor putea sa iasa din
aceasta “capcana” a ofertelor, pentru ca o promotie “strica”
piata?
MARIUS MELESTEU: Eu nu sunt sigur ca strica piata. Mult timp am
crezut la fel, ca un brand serios, un brand mare, nu face promotii.
Dar realitatea, mai ales in cadrul retelelor de comert modern, ne
contrazice si ne arata ca ofertele promotionale sunt un driver de
consum, la fel cum este si imaginea marcii, daca vreti. Si cred ca
este poate naiv ca cineva sa-si imagineze ca fara oferte si fara
promotii in comert poti rezista in ziua de azi. Este un driver pe
care trebuie sa-l gestionezi in functie de resursele pe care le ai,
iar consumatorii, dupa parerea mea, aleg nu numai in functie de
brand, care desigur inseamna mult, dar si din promotii. Daca cineva
nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii
catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta.
ROBERT REDELEANU: Din pacate insa in Romania ultimilor ani cred
ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu:
ofertele. Nu spun ca fac alegerea brandului dupa oferta, dar fac
alegerea produsului pe care il cumpara din magazin in functie de
oferte. E dificil pentru retaileri in aceste conditii sa se
diferentieze. Cu totii am stat in fata partenerilor de discutii din
cadrul retailerilor si am vazut ca ceea ce ii intereseaza in primul
rand este bugetul de activitati promotionale. Sunt foarte putini
clientii care merg in magazin dupa gama pe care o are acel magazin,
dupa tipul de mercantizare si majoritatea aleg in baza unei oferte
promotionale, comportament care pe termen mediu si lung poate sa
fie foarte daunator, daca nu e gandita o strategie promotionala si
o oferta este facuta la intamplare pentru a acoperi scaderea de
volume pe final de luna sau an.
MARIUS MELESTEU: Trebuie gestionata aceasta strategie.
ROBERT REDELEANU: Da, trebuie facuta cu oarecare moderatie si cu
intelegerea a ceea ce faci. Si acum nu sunt critic fata de nimeni
pentru ca si noi il practicam oarecum dezordonat.
BUSINESS MAGAZIN: Marile lanturi de magazine au o politica de
preturi. Un producator cum se descurca in aceste vremuri?
RAUL CIURTIN: Senzatia mea de o perioada de timp este ca intr-un
fel sau altul producatorul, in functie de strategie, marime si
portofoliu, sufera intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu stiu
daca se poate spune ca aceasta strategie a retailerilor are vreo
legatura cu producatorul – care daca are o strategie de a face o
oferta in piata de multe ori se suprapune peste o alta oferta a
altui producator, care poate fi mai buna. Si nu poate atinge tinta
propusa, si astfel apare un moment un pic dureros al relatiei
retailer-producator. Nu toate strategiile sunt comune. Iar focusul
pe care eu il percep acum este ca ofertele, in primul si in primul
rand, sa creasca traficul in magazin. Ofertele sunt bune, dar nu de
fiecare data se impletesc.
Topul a fost creat la initiativa Ziarului Financiar, in 2006, in
colaborare cu casa de investitii Capital Partners. In 2009, pe
primele trei locuri au fost Petrom, Orange si Fondul
Proprietatea.
Anul acesta sunt opt companii nou-intrate in top, din care 5
companii de productie (Arctic – electrocasnice, Holzindustrie –
prefabricate din lemn, Johnson Controls, Continental Automotive,
Pirelli – componente auto). Au mai intrat in top A&D Pharma,
Romstrade (constructii, controlata de Nelu Iordache), Groupama
(asigurari). Cea mai spectaculoasa evolutie, de la o valoare de 169
mil. euro in 2009 la 447 mil. euro anul acesta, a avut-o fabrica de
telefoane mobile de la Cluj, Nokia.
Din cele 100 de companii din top, 14 sunt de stat sau cu capital
majoritar, 11 sunt cu capital privat romanesc, iar restul de 75
sunt cu capital majoritar privat sau de stat strain.
Mai mult pe
www.zf.ro.
Surse din piata asigurarilor sustin ca majorarea care ar putea
fi aplicata pentru segmentul asigurarilor auto obligatorii ar putea
varia intre 15 si 50%, insa este posibil ca unele societati de
asigurari sa nu umble la tarife, pentru a nu pierde din clienti.
Reprezentantii celor mai importante companii de asigurari considera
ca actualele tarife la RCA sunt “insuficiente”, mai ales pentru ca
tot mai multe victime ale accidentelor solicita si obtin in
instante despagubiri din ce in ce mai mari.
“In prima parte a acestui an, pretul mediu la RCA s-a situat in
jurul valorii de 110 de euro, pentru autoturismele cu capacitate
cilindrica cuprinsa intre 1.201 si 1.400 cmc, valoare insuficienta
in conditiile unei frecvente a daunei atat de ridicata si a
aparitiei unor cereri de despagubiri de dimensiuni din ce in ce mai
mari, mai ales pentru daune nonpatrimoniale (cele pentru vatamari
corporale)”, a declarat Florentina Almajanu, directorul general al
Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR),
asociatie care are 23 de membri si genereaza peste 95% din volumul
afacerilor de pe piata asigurarilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Nu am nicio legatura cu familia Mararu. Am avut o relatie cat
se poate de fireasca. De ce este interlop, pentru ca dadea bani la
oameni si le lua camata? Sunt procurori care dau bani”, a declarat,
cu lacrimi in ochi, seful IPJ Neamt, intr-o conferinta de presa
organizata, ieri, chiar la sediul Inspectoratului.
Chiar daca activitatea de camatarie nu este pedepsita de legea
penala, procurorii instrumenteaza dosare referitoare la aceste
fapte pe care le incadreaza la infractiunea de inselaciune. Pentru
ca practica judiciara nu este unitara, dar si pentru ca numarul
persoanelor prejudiciate prin camatarie a crescut in ultimii ani,
camataria va fi incriminata in viitorul Cod penal. Acesta a fost
deja adoptat si va intra in vigoare in vara anului 2011.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
La iesirea din Bucuresti spre Popesti-Leordeni, in apropierea
liniei de centura, o cladire rosie de birouri cu cateva etaje este
sediul central al Strauss; alaturi sunt fabrica si depozitul
logistic. Nu se simte mirosul cafelei, asa cum s-ar astepta cei mai
multi vizitatori. Pentru pastrarea aromei, tehnologia folosita in
fabrica presupune inghetarea cafelei, imediat dupa prajire, la -60
de grade Celsius. Este important, pentru ca astfel este conservata
cat mai bine aroma, asa cum se intampla si cu ambalajele
pachetelor, care nu sunt din hartie, ci dintr-un material cu bune
proprietati izolante, dupa cum explica Marius Melesteu, directorul
general al Strauss.
Compania ocupa al doilea loc pe piata romaneasca a cafelei, dupa
Kraft Foods Romania, care are in portofoliu marcile Jacobs si Nova
Brazilia. La 43 de ani, Melesteu, care conduce afacerea cu cafea de
la inceputul anului, a adunat peste 13 ani de experienta in
industria bunurilor de larg consum (FMCG), in companii ca Unilever
si Heineken. Debordeaza de incredere cand vorbeste de planurile pe
care le are pentru companie, iar cand vine vorba despre programul
sau “manifest” de manager nu spune nimic despre cifre – fie ele
vanzari, profit sau cota de piata – ci subliniaza repetat ca
principala lui preocupare este sa construiasca un brand. Cunoscuta
ani in sir ca Elita, marca de cafea ambalata a intrat de doi ani
intr-un amplu proces de rebranding. E un proces necesar, explica
managerul, pentru ca in trecut numele firmei (Elite) era adesea
confundat cu al marcii sau chiar cu “alte lucruri de pe piata care
poarta acelasi nume”, spune Melesteu. Numele rezoneaza in mintea
consumatorilor in ultima perioada si cu produsele din carne, mai cu
seama dupa spotul publicitar filmat de Mihaela Radulescu sub
sloganul “Elit, pofta de mezelit”.
“Elita exista in continuare, nu s-a atins nimeni de ea”, adauga
Melesteu, care precizeaza ca numele Doncafe este o umbrela mai
larga, sub care sa poata intra mai multe produse. “E posibil ca in
urmatorii ani numarul de pachete sa ajunga dublu”, spune seful
Strauss, aratand cu un gest larg catre cele patru feluri de cafea
asezate acum pe un colt al biroului sau. Umbrela Doncafe reuneste
acum patru feluri de cafea macinata – Elita, Selected, Gold si
Decaffeinated – cu care detine locul al doilea in segment, avand o
cota de piata in volum de 36%, conform informatiilor MEMRB, citate
de Melesteu. In portofoliu se gasesc si trei tipuri de cafea
instant, segment pe care Strauss ocupa pozitia a treia dupa Nestlè,
cu marca Nescafe, si Kraft Foods Romania, cu o cota de piata de
26%, conform MEMRB.
Dupa hotararea cu care Melesteu vorbeste de construirea marcii,
se poate spune ca firma da toate semnalele ca s-a aliniat la start
pentru a-si largi portofoliul. Cu titlu de exemplu este intrarea
companiei in acest an pe segmentul de capsule pentru cafea, care
pot fi folosite, spre exemplu, acasa sau in sediul firmelor, pentru
“a obtine o cafea similara cu cea facuta la un dozator
profesionist”, explica managerul, referindu-se la bauturile produse
de echipamentele speciale folosite in cafenele. Pretul unui
expresor pentru acasa se plaseaza intre 400 si 700 de lei, iar
costul unei capsule este in medie de 1,3 lei. Vanzarile acestui
segment nu sunt, momentan, semnificative in totalul cifrei de
afaceri, dar directorul general al Strauss spune ca “exista un
trend pozitiv si credem ca piata se va dezvolta in directia
aceasta”.
Segmentul de capsule, care poarta in companie numele de cod
“single portion”, alaturi de HoReCa si vending (aparatele de cafea
din spatiile publice si din sedii de companii) si-au adjudecat un
sfert din cifra de afaceri a Strauss, care a ajuns anul trecut la
67 de milioane de euro, fata de 75 de milioane de euro in 2008. In
acest context, tendinta usor ascendenta, de 2-3% in ultimele luni,
are darul de a-i aduce un zambet de satisfactie directorului
companiei. “Cifra de afaceri pentru acest an se va plasa la acelasi
nivel cu cea de anul trecut”, estimeaza Melesteu, care apreciaza ca
acesta ar fi un rezultat bun, in conditiile in care piata scade,
compania nu a operat anul acesta majorari de preturi, TVA a
crescut, iar pretul boabelor de cafea s-a majorat cu circa 15% fata
de nivelul mediu de tranzactionare al anului trecut.
Intr-o scrisoare deschisa adresata presei centrale, Costelus
Casuneanu, posesorul celei mai scumpe masini din Romania, vorbea si
el de neajunsurile pe care un automobil de lux le poate aduce,
povestind cum, atunci cand conduce regulamentar, bolidul sau
Bugatti Veyron este deseori depasit de Dacii Logan. “Imi cer scuze
ca detin o masina la care multi ravnesc. Dumneavoastra probabil,
chiar daca v-ati fi permis, cu siguranta nu v-ati fi indeplinit
visul, pentru a nu starni mania si invidia presei. Ar fi trebuit
s-o refuz, primita fiind cadou de la parintii mei, drept rasplata
pentru copilaria in care a trebuit sa le suplinesc absenta in
educatia fratelui mai mic, tocmai pentru a nu ajunge ca mine, sa-i
spuna bonei «mama». Si tot eu sunt cel care gresesc, presupun, cand
adesea, conducand regulamentar, sunt depasit si lasat in nori de
praf de Logan. Inteleg, acesti conducatori auto ne reprezinta tara
si pe ei nu ii puteti judeca”, scrisese Costelus Casuneanu, anul
trecut.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Toata lumea vrea sa faca doua lucruri: sa majoram veniturile pe
care le au bugetarii si pe cei care au venituri sub 1.000 de lei
sa-i ajutam intr-un fel sa treaca peste aceasta perioada dificila,
pentru ca o majorare cu 25%- cat ar insemna revenirea- pe
veniturile pe care are statul astazi este imposibil. Si-atuncea
majorarea pe care am incercat sa o fortam cu o doza destul de mare
de risc dupa parerea mea ar fi de 15% unitar”, a declarat, pentru
Gandul, liderul minoritatilor nationale din Parlament, Varujan
Pambuccian.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cele mai ieftine pachete turistice de Revelion
la categoria trei stele costa mai putin de 100 de euro in Romania
si pot fi petrecute la pensiunile din zonele de campie, scrie
Gandul, trecand in revista ofertele de vacante de Revelion
in Romania, Grecia si Bulgaria. Romania va avea din ce in ce mai
multe spatii comerciale moderne in urmatorii cinci ani, insa tot
magazinele traditionale vor ramane principala forma de comert,
estimeaza compania GfK.
Desi sunt aproape 100 de articole care trebuie votate inainte ca
ordonanta creditelor sa intre in plenul parlamentului, deputatii
reusesc sa discute doar cate unul pe sedinta, astfel incat OUG 50 mai are de asteptat pana sa devina lege,
relateaza Evenimentul Zilei. Locuintele vor continua sa se
ieftineasca si anul viitor, iar scaderile de preturi vor fi de
5-10%, estimeaza expertii citati de acelasi ziar.
Nu proiectele-gigant, precum Nabucco, pot rezolva problemele
energetice ale Romaniei, ci utilizarea surselor regenerabile, in special a biomasei,
spune omul de afaceri Jean Valvis, citat de Adevarul. Ziarul
publica si un reportaj despre singura ferma bio de melci din
judetul Satu Mare, apartinand unui tanar care a infiintat-o in urma
cu doi ani printr-un proiect SAPARD, iar anul acesta va exporta in
Italia primele trei tone de melci.
Romania Libera isi intituleaza “Paradisurile fiscale de la coltul strazii” un
reportaj despre evaziunea fiscala practicata de casele de schimb
valutar si care continua, in ciuda amenzilor de 100.000 euro
primite numai in acest an de aceste institutii. Centura de ocolire
a Constantei este un proiect in valoare de aproximativ 437,8
milioane lei si care ar fi trebuit sa fie gata pana in 2011, insa
starea vremii si sapaturile arheologice din zona intarzie
lucrarile.
SIF Moldova a devenit unul dintre principalii
actionari ai Bursei, alaturi de Erste si Templeton, scrie
Ziarul Financiar: societatea a ajuns sa detina un pachet de
circa 4,5% din capitalul BVB in urma unor achizitii facute in
octombrie si nu exclude cresterea participatiei in perioada
urmatoare. Despre dificultatile vietii de fermier, in reportajul
“Viata la tara: cum se fac afacerile cu lapte intr-o ferma de
familie care are grija de 200 de vaci”.