Temperaturile maxime vor avea valori cuprinse între 18 şi 29 de grade. Minimele termice se vor situa între 4 grade în depresiuni şi 17 grade în Dealurile de Vest.
În BUCUREŞTI:
Vineri, vremea va fi frumoasă şi caldă pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, iar cea minimă va fi de 10…12 grade.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Două grupuri americane, Elliott şi City of London, sunt printre cei mai mari investitori din România în ultimii ani, după ce au investit 400 mil. euro în acţiunile Fondului Proprietatea (FP), megaafacerea ultimilor cinci ani.
Prin investiţiile realizate cele două grupuri au ajuns să deţină 27% din activele de 3,45 mld. euro ale Fondului Proprietatea, suficient ca să facă strategia fondului.
Astfel, Elliott şi City of London controlează indirect afaceri cumulate de circa 3,39 mld. euro prin companiile din portofoliul FP, adică 1,5% din cifra de afaceri totală a companiilor locale.
Investiţiile realizate le-au adus deja profituri de circa 200 mil. euro celor două fonduri, din dividende şi din creşterea preţului acţiunilor FP pe bursă, iar programul de răscumpărări demarat recent de Franklin Templeton pentru a susţine preţul acţiunilor FP le este „dedicat“ tot lor.
Deja acţiunile FP au ajuns în ultimele săptămâni aproape de maximele istorice, tranzacţionându-se ieri pe bursă la 0,66 lei. Elliott şi City of London au cumpărat acţiuni FP de pe bursă la un preţ mediu de circa 0,52 lei, dar au şi acţiuni cumpărate înainte de listarea fondului, la preţuri de 0,2-0,3 lei, astfel că orice ban câştigat pe bursă de acţiunile FP înseamnă milioane de euro profit pentru cele două fonduri.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Daimler AG, unul dintre cei mai mari constructori auto la nivel mondial, va investi peste 300 de milioane de euro în extinderea uzinei de la Sebeş, parte a subsidiarei Star Transmission, unde vor fi produse viitoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz, aceasta fiind cea mai mare investiţie anunţată în ultimii ani în producţia de componente auto.
„Având în vedere situaţia actuală şi în baza experienţei şi colaborării cu Star Transmission, opţiunea pentru asigurarea capacităţilor necesare de asamblare suplimentară, într-o manieră flexibilă, este de a extinde activităţile din România“, a spus Peter Schabert, directorul de producţie pentru sisteme de transmisie al Mercedes-Benz şi al fabricii din Unterturkheim, fabrica unde vor fi produse componente şi pentru cutiile de viteze asamblate în România, la Sebeş.
Investiţia nemţilor de la Daimler a fost anunţată luna trecută de premierul Victor Ponta, dar fără a comunica numele companiei sau ce urmează aceştia să producă.
Potrivit Daimler, decizia de extindere în România a fost adoptată în condiţiile în care cea din Stuttgart era supraîncărcată şi nu dispunea de spaţiu necesar extinderii.
„Conducerea fabricii şi cea a sindicatului au convenit în urmă cu doi ani să producă noua cutie de viteze automată şi un modul de asamblare la locaţia din Stuttgart-Hedelfingen. Cel de-al doilea modul de asamblare de la Sebeş va fi aprovizionat de la locaţia noastră de producţie“, a spus Wolfgang Nieke, preşedintele sindicatului fabricii Mercedes-Benz din Unterturkheim.
Compania Star Transmission a fost înfiinţată în 2001, iar în prezent cei aproape 800 de angajaţi din Cugir şi Sebeş produc componente pentru motoarele şi cutiile de viteze ale automobilelor din gama actuală a Mercedes-Benz, dar şi pentru modele mai vechi, asigurând piese de schimb. Spre deosebire de Cugir, unde nu este în prezent nicio autostradă în apropiere în construcţie, Sebeş este amplasat pe viitorul tronson de autostradă A1 Sibiu Deva, care va fi finalizat până la sfârşitul anului, iar în următorii trei ani se va putea circula pe autostradă până la graniţa cu Ungaria.
„Compania Daimler va crea între 300 şi 400 de noi locuri de muncă la Sebeş până în 2016. În prezent în cadrul fabricii din Sebeş lucrează în jur de 400 de oameni, plus alte 400 de persoane în fabrica din Cugir. Este o investiţie deosebit de importantă pentru oraşul nostru“, a declarat pentru ZF Transilvania Adrian Alexandru Dăncilă, primarul municipiului Sebeş. El a subliniat că „volumul investiţiilor realizate în zona Sebeş sunt de aproximativ un miliard de euro, fiind totodată create câteva mii de locuri de muncă. şomajul fiind de sub 2%, iar gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale de aproximativ 95%“.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
În aceeaşi lună, la negocierea pla nului pentru salvarea micii eco nomii cipriote ministrul fran cez de finanţe Pierre Moscovici a adormit. A căzut în sarcina di rec torului general al FMI, franţu zoaica Christine Lagarde, să-l trezească.
Acestea sunt două poveşti care cir culă în mediile diplomatice foarte su gestive pentru direcţia în care înclină balanţa puterii de decizie în Europa. Este adevărat că Uniunea Europeană are nevoie de un leadership puternic, ce ea ce oferă, evident, acum Germania, dar şi o contragreutate care să ponde reze „puritanismul“ ideologiei econo mice germane.
Acest rol, oarecum secundar, a ajuns să-l joace în ultimii ani Franţa, când va unul dintre actorii principali în pro iectul european născut din cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial.
Dar imaginea şefei FMI trezindu-l pe Moscovici, unul dintre oficialii de top ai Franţei, la o şedinţă de criză ilustrează întrebarea al cărei răspuns îi tulbură pe diplo maţii europeni: Ce s-a întâmplat cu vocea Franţei în Europa?
„Se poate vedea o prezenţă tot slabă, dispariţia treptată a Franţei din toa te elementele care privesc agenda econo mică“, a explicat pentru agenţia Thom son Reuters Fredrik Erixon, direc torul Centrului European pentru Poli tică Economică Internaţională.
Doar jumătate dintre cei 51 de manageri numiţi în consiliile de administraţie ale companiilor de stat cu ajutorul firmelor de recrutare sunt cu adevărat „privaţi“, având în vedere că 25 dintre aceştia sunt oameni politici, au făcut afaceri cu politicieni sau au lucrat anterior tot în companii sau instituţii de stat, arată o analiză a ZF pe baza informaţiilor publice făcute până în prezent de ministere.
Proiectul „CEO privat la stat“, menit să transforme companiile de stat din „vaci de muls“ în firme profitabile, care să funcţioneze după principiile din privat, a devenit astfel un joc al rezistenţei managerilor „privaţi“ în faţa politicului.
La nivel de director general, doar doi din zece CEO de la firme de stat în care s-au făcut recrutări au experienţă în privat: Christian Heinzmann de la Tarom şi Adrian Mişu Manolache de la Loterie. Restul sunt fie managerii numiţi politic anterior procesului de recrutare, care au trecut totuşi de filtrul recrutării consultanţilor privaţi, fie alţi oameni cu backround politic. Doi manageri cu experienţă în privat deja au fost eliminaţi, la puţin timp de la numire: Dimitris Sophocleous, care a fost director general al CFR SA, şi Mustafa Aysun, care a plecat de la conducerea CA al CFR Marfă.
Principalul indice al bursei de la Bucureşti, BET, a crescut cu 4% de la începutul anului, evoluţie care plasează bursa românească pe poziţia 37 într-un clasament care cuprinde 77 de burse la nivel internaţional, realizat de firma britanică de investiţii Bespoke Investment Group la data de 22 aprilie.
La finele lunii februarie bursa de la Bucureşti ocupa locul 17 în acelaşi clasament cu o creştere de peste 9%, însă în urma corecţiilor din ultimele luni aceasta s-a pierdut în pluton repetând scenariul de anul trecut, când după un debut de an furtunos performanţa ulterioară a bursei româneşti nu a fost una strălucită.
Bursa din Japonia este campioana începutului de an, cu un avans de peste 30%, creştere alimentată de programele de stimulare monetară fără precedent din această ţară, urmată de bursele din Argentina şi Filipine, cu aprecieri de la începutul anului de 23,3% şi respectiv 22,5%. Bursa din Cipru a fost cea mai lovită în acest debut de an, pierzând 15% în câteva luni pe fondul problemelor cu care se confruntă sistemul bancar, situaţie care a afectat şi evoluţia altor burse europene.
Dacă în timpul Marii Depresiuni din anii ‘30 băncile cen trale din SUA şi Franţa îşi consolidau rezervele de aur în timp ce în republica de la Weimar şomajul făcea ravagii, acum statele din nordul Europei cumulează excedente de cont curent record, iar în unele ţări din sudul continentului rata şomajului a atins niveluri nemaiîntâlnite în istoria zo nei euro. Acestea sunt unele din tre paralelele pe care un cu nos cut editorialist pe teme eco no mice, italianul Federico Fubini, le face între actuala cri ză din Europa şi Marea Depre siune economică.
Charles Kindleberger, un re nu mit istoric al economiei, a remarcat că Marea Depresiune a fost atât de adâncă şi de lungă din cauza „incapacităţii Marii Bri tanii şi a refuzului Americii“ de a stabiliza sistemul. Dintre func ţiile pe care marile puteri nu au reuşit să le asigure, câteva ar trebui să le atragă atenţia lide rilor europeni, scrie Fubini.
Istoria nu se repetă întru totul. Ţările europene cre di toa re de astăzi nu sunt tentate să aplice politici care să para lizeze comerţul internaţional, aşa cum a făcut SUA atunci.
Înainte de a fi ales primar, Emilian Frâncu a fost senator PNL. Conform CV-ului depus ca senator, Emilian Frâncu, are 57 de ani, şi a absolvit pe rând: 1966 – Universitatea Populară, Râmnicu Vâlcea: Curs stenografie (1 an); 1971 – Şcoala populară de Arte Plastice (4 ani); 1975 – Colegiul Naţional Alexandru Lahovari (Nicolae Bălcescu) din Râmnicu Vâlcea – şef de promoţie; 1981 – Institutul Politehnic Bucureşti – Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii; 1983 – Curs de specializare (3 luni) la CEPECA – Academia Ştefan Gheorghiu: “Metode şi tehnici de organizare şi conducere a activităţii de invenţii şi inovaţii”; 1987 – Curs de perfecţionare (3 luni) la MTTc – CIPLTc Bucureşti: “Asigurarea şi controlul calităţii”; 1988 – Curs de specializare (3 luni) la MTTc: “Centrale telefonice digitale”; 2001 – Universitatea Ecologică Bucureşti – Facultatea de Drept; 2005 – Curs de specializare la Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (4 luni): Bazele managementului organizaţional; 2006 – masterat în Managementul afacerilor, Universitatea Constantin Brâncoveanu, Rm. Vâlcea; 2006 – masterat în Dreptul instituţiilor publice, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. De asemenea, în 2010, Frâncu a obţinut doctoratul în Istorie la Universitatea “Valahia” din Târgovişte şi în Drept la Academia de Poliţie din Bucureşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.
Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.
Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.
Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro