BusinessMagazin

Blog

  • METEO. Cod galben de ninsori şi viscol. Starea drumurilor în ţară

    Vântul va prezenta intensificări susţinute, cu viteze de 55-65 km/h şi izolat rafale de peste 70 km/h, viscolind şi spulberând zăpada.

    La ora 13, la staţia Bucureşti Băneasa se înregistrau -4,6 grade, condiţii de ninsoare, vânt de 6 m/s, umiditate relativă de 83% şi o presiune atmosferică de 1004,2 mb.

    Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române precizează că circulaţia rutieră este întreruptă, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, pe următoarele drumuri naţionale:
    – DN22 Râmnicu Sărat – Băile (judeţul Buzău);
    – DN23A Gologanu – Focşani (judeţul Vrancea);
    – DN23B Măicăneşti – Ciorăşti (judeţul Vrancea);
    – DN2N Bogza – Dumbrăveni (judeţul Vrancea);
    – DN11A Bârlad (judeţul Vaslui) – Podul Turcului (judeţul Bacău) – Adjud (judeţul Vrancea);
    – DN24D Bârlad (judeţul Vaslui) – Tuluceşti (judeţul Galaţi);
    – DN26 Murgeni (judeţul Vaslui) – limită judeţul Galaţi;
    – DN24 Crasna (judeţul Vaslui) – Tecuci (judeţul Galaţi) – Tişiţa (judeţul Vrancea);
    – DN25A Fundeni – Focşani (judeţul Galaţi);
    – DN2 Tişiţa – Adjud (judeţul Vrancea);
    – DN23 Focşani – Năneşti (judeţul Vrancea);
    – DN2L Tişiţa – Panciu (judeţul Vrancea);
    – DN24A Murgeni – Huşi (judeţul Vaslui);
    – DN2F Vaslui – limita cu judeţul Bacău;
    – DN24B Galaţi – Bălăbăneşti (judeţul Vaslui);
    – DN2M Focşani – Odobeşti (judeţul Vrancea).

    Traficul greu este restricţionat pe următoarele tronsoane de drumuri naţionale:
    • DN2 Obrejiţa – Tişiţa (judeţul Vrancea), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone;
    • DN23 Năneşti – Măicăneşti (judeţul Vrancea), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone;
    • DN28A Paşcani – Moţca (judeţul Iaşi), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone;
    • DN24 Bârlad – Iaşi, restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;
    • DN24A Bârlad – Murgeni (judeţul Vaslui), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;
    • DN24B Crasna -Albiţa (judeţul Vaslui), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;
    • DN28 Tomeşti (judeţul Iaşi) – Albiţa (judeţul Vaslui), restricţie pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

    Conducătorii auto sunt sfătuiţi să evite deplasările în zonele unde este prognozată vreme nefavorabilă, iar dacă acestea nu pot fi amânate, să se intereseze (înainte de a porni la drum) în privinţa stării suprafeţei carosabile a drumurilor şi cu privire la condiţiile meteorologice şi să îşi echipeze corespunzător autovehiculele pentru circulaţia în condiţii de iarnă.

    Poliţia le recomandă insistent conducătorilor auto să respecte indicaţiile poliţiştilor rutieri care acţionează pe toate arterele rutiere pe care există probleme cauzate de condiţiile meteorologice nefavorabile.

    De asemenea, începând cu ora 8.30, din cauza vântului puternic, au fost închise porturile Constanţa Nord şi Constanţa Sud-Agigea, atât pentru traficul naval, cât şi pentru cel fluvial.

  • De ce au intrat în alertă Consiliul Europei şi Comisia Europeană după ce parlamentarii români au pus ochii pe superimunitate

    Consiliul Europei şi Comisia Europeană vor analiza modificările aduse procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarilor, care, iniţial, prevedeau o protecţie sporită pentru senatori şi deputaţi împotriva anchetelor penale. Reprezentanţii Consiliului Europei au declarat pentru gândul că, în pricipiu, orice modificare de acest gen trebuie să respecte principiile statului de drept şi că, în general, parlamentarii nu trebuie să abuzeze de imunitate. Senatorii şi deputaţii români, indiferent de culoare politică, nu mai pot fi prezumaţi de bună-credinţă în utilizarea imunităţii, având în vedere numeroasele cazuri în care au refuzat avizarea arestării, urmăririi penale sau percheziţiei în mai multe dosare de corupţie. Dacă în Germania, din 1949 şi până în prezent, doar în două cazuri nu a fost ridicată imunitatea, din 2007, în România au fost şase situaţii în care Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii. Purtatorul de cuvânt al Secretarului General al Consiliului Europei a confirmat pentru gândul că instituţia analizează recentele modificări aduse la statutul parlamentarilor, mai precis cele care prevăd procedurile de ridicare a imunităţii.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Cum pot fi rezolvate două probleme majore ale statului, sănătatea şi infrastructura. Propunerile unui jucător din Asigurări

    Sănătatea şi infrastructura, două mari provocări pentru Guvern, ar putea fi rezolvate prin dezvoltarea asigurărilor de viaţă şi a fondurilor de pensii private, a declarat Theodor Alexandrescu, directorul general al companiei de asigurări Metropolitan Life pentru ZF. “S-ar putea începe printr-o reformă mai puţin elaborată în domeniul sănătăţii, şi anume o lege care să definească pachetul de servicii de bază acoperit de contribuţiile către stat şi să ofere deductibilitate direct din profit pentru poliţele de sănătate, precum şi pentru cele de viaţă şi contribuţiile la fondurile de pensii”, a spus Alexandrescu. El susţine că în contextul în care medicina muncii nu este limitată, statul pierde anual taxe între 80 şi 100 milioane de euro, bani care ar putea fi redirecţionaţi către asigurările de sănătate. Cheltuiala medie cu medicina muncii pentru fiecare angajat este de circa 5 euro pe lună, ceea ce la 3 milioane de angajaţi, cât au companiile locale, înseamnă o piaţă de 180 mil. euro. Şeful Metropolitan Life consideră că medicina muncii ar putea fi limitată la 3 euro pe lună, de exemplu, ceea ce înseamnă că ar rămâne disponibile fonduri de circa 80 de milioane de euro, pentru care s-ar putea lupta asigurătorii privaţi. Condiţia ar fi ca sumele cheltuite de angajatori cu asigurările să nu fie impozitate de stat. Limitarea medicinii muncii ar afecta în primul rând clinicile private care au servicii cu angajatorii pentru furnizarea acestui serviciu, dar pe de altă parte acestea ar putea compensa această pierdere prin atragerea clienţilor care vor ajunge să deţină o poliţă privată de sănătate. Alexandrescu spune că în varianta unei reforme imediate nu este nevoie de o micşorare a contribuţiilor către stat, mai ales că baza de calcul este oricum mică şi sunt foarte multe pierderi în sistem. El consideră că în eventualitatea unei reforme imediate prin limitarea medicinii muncii şi introducerea deductibilităţii, asigurătorii şi-ar mobiliza forţa de distribuţie şi ar capta banii. Deductibilitatea ar trebui introdusă atât pentru asigurările de sănătate, cât şi pentru cele de viaţă şi pensii, potrivit şefului Metropolitan Life. Piaţa locală a asigurărilor de viaţă nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în Produsul Intern Brut (respectiv circa 0,3%). În ceea ce priveşte pensiile, Alexandrescu consideră că prin dezvoltarea acestui segment statul ar putea obţine împrumuturi pe termen lung pentru a finanţa proiectele importante de infrastructură. Piaţa abonamentelor medicale este estimată la circa o jumătate de miliard de euro, în timp ce piaţa asigurărilor private de sănătate abia ajunge la 20 mil. euro. Abonamentele presupun costuri mai mici pentru angajatori, dar nu oferă servicii de tratament (cum se întâmplă în cazul unei poliţe de asigurare), ci doar servicii de diagnostic. Asigurătorii au aruncat pe piaţă în ultimii ani produse de asigurare de sănătate, dar clienţii nu s-au înghesuit să cumpere, în condiţiile în care aceste poliţe nu beneficiază de deductibilitate fiscală.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • La ce bănci îşi ţine averea cel mai important om din Asigurările din România

    Daniel Tudor, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), are deschise nu mai puţin de 25 de conturi curente şi depozite bancare care însumează 2,7 milioane de euro, cea mai mare parte a conturilor fiind deschise la BRD, potrivit propriei declaraţii de avere postată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. În 2011 el a obţinut venituri din dobânzi de 160.000 de euro (680.000 de lei). Preşedintele CSA are deschise patru depozite a câte 500.000 de euro la BRD şi unul de 650.000 de dolari la aceeaşi instituţie bancară, toate deschise în 2012. Cel mai valoros cont curent, de 62.000 de euro este deschis la Bank of Cyprus iar cel mai consistent cont curent cu card, de aproape 7.000 de euro, este înregistrat la BRD. El mai are conturi la BCR în valoare de 5.000 euro, Bank of Cyprus (peste 66.000 euro), dar şi Bank of America (peste 6.500 de dolari), Finansbank (5.000 euro) sau Delta Lloyd Belgia, unde are deschis un cont din 1985 în care se mai găseau 500 de euro la momentul depunerii declaraţiei de avere. Tudor deţine, de asemenea, participaţii la mai multe firme, valoarea totală a acestora fiind de 830.000 de euro. Tudor a obţinut în 2011 venituri de 111.000 de lei (26.000 de euro) în calitate de director comercial al companiei Rias SRL, unde deţine 100% din acţiuni. Declaraţia de avere a fost completată pe 20 noiembrie 2011, dar nu apare nici în prezent pe site-ul CSA. Documentul a fost publicat abia la trei luni după numirea lui Tudor la şefia CSA pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Cine este Tudorel Andrei, noul şef al Institutului Naţional de Statistică

    Profesorul universitar Tudorel Andrei, 47 de ani, doctor în economie specializat în statistică, este noul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică (INS), după ce la începutul anului premierul Victor Ponta l-a demis pe Vergil Voineagu de la conducerea instituţiei. Tudorel Andrei a început studiile superioare în 1985 la Facultatea de Cibernetică şi Planificare Economică din ASE pe care a absolvit-o după patru ani. În 1992 el a început studiile de doctorat, specializarea statistică economică, la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE timp de patru ani. Din al doilea an de doctorat, s-a înscris şi la Facultatea de Matematică de la Universitea din Bucureşti, devenind licenţiat în matematică în 1997. Un an mai târziu, Tudorel Andrei a început studii aprofundate în econometrie şi economie matematică, la Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse, departamentul de economie matematică, pe care le-a finalizat în 1999.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Principalele prognoze şi provocări în 2013 pentru piaţa fondurilor mutuale

    Cei mai mari manageri de fonduri mutuale estimează pentru acest an un avans al pieţei de două cifre, între 10 şi 25%, principalul motor de creştere fiind intrările de bani în fondurile de obligaţiuni, printre provocări au enumerat schimbările legislative, accentuarea competiţiei, oportunităţile limitate de investiţii sau îmbunătăţirea culturii financiare.

    Fondurile mutuale de investiţii reprezintă o formă de concentrare a resurselor băneşti cu scopul de a face investiţii care nu au un grad de risc ridicat.

    Dragoş Neacşu, preşedinte al Erste Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept să asistăm la o consolidare a ritmului de creştere din anii trecuţi şi să vedem un avans de 20-22% al activelor fondurilor mutuale în 2013, în mare parte susţinut de vânzările fondurilor de obligaţiuni.

    Principalele provocări în 2013: Suntem în anticamera unui nou ciclu de creştere şi mă aştept să vedem în acest an un apetit mai ridicat pentru risc din partea investitorilor, care cred că va fi benefic creşterii atractivităţii fondurilor de acţiuni şi a celor cu plasamente diversificate.

    Mihail Ion, preşedinte al Raiffeisen Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept ca piaţă să aibă un ritm de creştere de două cifre anul viitor (10 % sau puţin peste), iar produsele care vor fi generatorii creşterii sunt tot fondurile cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă.

    Principalele provocări în 2013: Univers investiţional restrâns, potenţialul de economisire destul de redus, îmbunătăţirea culturii financiare.

    Dan Nicu, preşedinte al BRD Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Mă aştept la o creştere cu 20-25% a activelor fondurilor mutuale având la bază creşterea economică prognozată pentru 2013, îmbunătăţirea ratei de investire şi, de ce nu, creşterea apetitului investiţional la anumite categorii de investitori.

    Principalele provocări în 2013: modificările în structurile organizatorice ale autorităţilor de reglementare şi supraveghere, schimbările legislative, atragerea de noi categorii de investitori, promovarea de produse noi adaptate cerinţelor din ce în ce mai sofisticate ale investitorilor, accentuarea competiţiei

    Radu Hanga, director general al BT Asset Management:

    Prognoze 2013 pentru piaţa de fonduri: Vom avea o rată de creştere a activelor de maximum 10% pentru că baza de la care plecăm este mult mai ridicată. Chiar dacă fondurile de instrumente cu venit fix vor rămâne atractive, cred că începând cu 2013 va creşte interesul investitorilor faţă de produsele cu randamente potenţiale mai ridicate (fonduri diversificate, fonduri de acţiuni).

    Principalele provocări în 2013: Dacă va creşte interesul investitorilor pentru fondurile mai agresive, principala provocare pentru administratorii de fonduri va fi plasarea acestor active în condiţiile lichidităţii extrem de scăzute pe piaţa locală şi oportunităţilor limitate de investiţii.
     

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Care sunt locurile în care românii vor să fie văzuţi cel mai des pe internet

    Serviciul check-in, disponibil pe sistemele de operare ale telefoanelor mobile inteligente, permite publicarea în timp real în reţelele sociale a locului în care se află utilizatorul, cu scopul de a facilita contactul direct între cei cu conturi active.

    Cel mai vizitat loc din România este complexul comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti, deţinut de compania israeliană AFI Europe, bifat în reţelele de socializare de 90.277 de utilizatori. Mallul Băneasa Shopping City din nordul Capitalei, deţinut de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, ocupă poziţia a doua în clasament, cu 88.788 de check-in-uri, fiind urmat de City Park Mall din Constanţa, cu peste 65.000. Mai bine de 51.000 de români au punctat pe pagina personală de Facebook aeroportul internaţional Henri Coandă Otopeni. Cel mai vizitat local, aşa cum s-a reflectat pe paginile de Facebook, este barul Freddo, cu 42.700 de check-in-uri, urmat de Embassy, cu 40.207, ambele fiind amplasate în Centrul Vechi al Capitalei. Clasamentul primelor zece locuri este completat de centrul comercial Bucureşti Mall, Bucharest International Airport, cafeneaua Cafe Cafe din Constanţa şi mallul clujean Iulius.

    Disponibil de la mijlocul anului 2010, serviciul check-in este şi un instrument de marketing pentru proprietarii afacerilor din horeca şi retail, care pot beneficia în mod gratuit de vizibilitate suplimentară pe seama clienţilor care le trec pragul.

    Facebrands.ro reprezintă topul paginilor româneşti de Facebook, calculat şi afişat doar pe baza afinităţilor utilizatorilor de Facebook.

  • Păreri pro şi contra majorării taxei auto pentru Euro 3 şi Euro 4, la dezbaterea pe timbrul de mediu

    Ministerul Mediului a organizat vineri, la sediul instituţiei, o dezbatere publică privind proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

    Directorul general al Dacia Renault, Jerome Olive, a cerut, în cadrul dezbaterii, dublarea valorii timbrelor de mediu prevăzute în ordonanţă pentru autovehiculele Euro 3 şi Euro 4.

    “Cererea noastră este de a multiplica cu doi valoarea care este propusă acum în lege pentru maşinile cu Euro 3 şi Euro 4. Proiectul nu respectă aceste principii Euro 3 şi Euro 4. Aceste vehicule sunt foarte poluante nu numai din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, ci şi pentru celelalte noxe” a declarat, vineri, Jerome Olive la dezbaterea publică organizată de Ministerul Mediului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erori de siguranţă fără precedent la Boeing 787. Oficial american: Ar fi trebuit să fie prevenite de proiectanţi

    “Semnificaţia acestor evenimente nu poate fi subestimată. Nu ne aşteptăm să asistăm la incendii la bordul unui avion. Este o problemă de siguranţă foarte gravă”, a spus Hersman, preşedintele Comisiei pentru Siguranţa Transporturilor Naţionale din Statele Unite, potrivit Bloomberg.

    Investigatorii au găsit dovada unui scurtcircuit şi a supraîncălzirii necontrolabile a unei baterii care a luat foc la un avion 787 aparţinând Japan Airlines, în Boston, pe 7 ianuarie.

    “Nu se ştie încă dacă acestea au fost cauzele sau rezultatul incendiului”, a spus Hersman.

    Investigaţia este esenţială pentru rezolvarea deficienţei şi repunerea în circulaţie a avioanelor 787, consemnate la sol din 16 ianuarie.

  • Reţeaua secretă de închisori nord-coreene demascată cu ajutorul Google Earth

    Serviciul gratuit al Google este folosit de activişti pentru drepturile omului pentru a demasca această reţea în care se presupune că sunt ţinuţi prizonieri şi supuşi la muncă silnică peste 200.000 de oameni.

    Amnesty International este numai una dintre organizaţiile care a susţinut şi lăudat iniţiativele prin care să fie scos la iveală adevărul despre aceste închisori secrete. Chinurile la care sunt supuşi deţinuţii sunt inimaginabile, spun reprezentanţii organizaţiei, iar supravieţuirea împotriva foametei, bolilor şi execuţiilor cu mitraliera este aproape imposibilă.

    “Deţinuţii au ajuns să mănânce şobolani sau să caute resturi de cereale în fecalele animalelor pentru a supravieţui. Aproximativ 40% dintre ei mor de foame”, a spus Neil Durkin, purtător de cuvânt al Amnesty International, pentru DailyMail.

    Autorităţile nord-coreene încearcă de ani de zile să nege existenţa acestei reţele de închisori, însă odată cu descoperirea acestora prin Google Earth ar putea pune presiune ca lagărele să fie închise şi deţinuţii eliberaţi.

    Joshua Stanton, un avocat din Washington care scrie un blog despre drepturile omului în Coreea de Nord, a reuşit să “cartografieze” şase dintre aceste închisori, dintre care trei au fost chiar identificate. În imaginile de pe Google Earth se disting porţile enorme ale lagărelor cu circuit închis precum şi gropile în care sunt aruncate la comun cadavrele deţinuţilor.

    Dintre lagărele identificate, în Tabăra 16 se presupune că sunt ţinuţi cu forţa peste 10.000 de bărbaţi, femei şi copii. În Tabăra 22, peste 50.000 de oameni recurg la măsuri extreme pentru a supravieţui foametei şi condiţiilor înfiorătoare care îi împing să se omoare între ei cu pietre.

    În toată această reţea, cei peste 200.000 de deţinuţi sunt siliţi să muncească până la epuizare, şapte zile pe săptămână, trataţi ca nişte sclavi şi împinşi la orori inimaginabile.

    Zeci de mii dintre deţinuţii noi sunt adesea ridicaţi din casele lor sau de pe stradă şi duşi în aceste lagăre sub pretextul comiterii unor crime politice.