BusinessMagazin

Blog

  • Cine este cea mai bogată femeie din Europa, cu o avere de peste 43 de miliarde de euro, şi ce plănuieşte aceasta să facă cu afacerea sa

    Atunci când cel mai bogat om al Europei de Est a murit subit în urma unui accident aviatic, foarte puţini ştiau cine este soţia sa, scrie Bloomberg.

    Trei ani mai târziu, problema a dispărut, iar numele Renatei Kellnerova a devenit sinonim cu PPF – un uriaş conglomerat de business praghez care operează în telecomunicaţii, media, servicii financiare şi e-commerce – care gestionează peste 60.000 de angajaţi şi operaţiuni în 25 de ţări diferite.

    Imperiul este evaluat la 43 de miliarde de dolari şi este cel mai bine cunoscut pentru că gestionează televiziunnile din şase ţări ale Europei de Est, fiind totodată şi una dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii din Cehia.

    Cu active estimate la peste 40 de miliarde de dolari, PPF este marele câştigător al tranziţiei post-comuniste, un success bifat de fostul om de afaceri Petr Kellner, după ce acesta a decis extinderea pe pieţele efervescente din Asia şi Rusia.

    În contextul războiului, al tensiunilor geopolitice şi turbulenţele cu care afacerile se confruntă, PPF a decis să prioritizeze mai degrabă creşterea businessului prin operaţiuni ceva mai aproape de casă şi să îşi slăbească influenţa din zonele mai îndepărtate.

    „Cel mai important pas este să asigurăm stabilitatea PPF, iar apoi putem începe să facem business din nou. Am înţeles că această companie este responsabilitatea mea, iar obiectivul meu este să îmi pregătesc urmaşii să fie gata de preluarea controlului într-o bună zi„ a declarant Kellnerova.

    De la preluarea controlului, soţia lui Kellner şi-a pus amprenta asupra companiei. Ea a gestionat o ieşire a PPF din Asia – cândva o piaţă foarte atractivă – şi reorientarea către pieţele occidentale. Totodată, aceasta a avut grijă ca afacerea să treacă total sub controlul familiei. Mai mult, Kellernova a creat o companie tip holding, unde le-a numit în fruntea boardului pe ficele sale, care urmează să gestioneze toate activele imperiului.

    Cea mai bogată femie din estul Europei are o avere estimată la 11,8 mld. dolari, potrivit Bloomberg Billionaire Index.

    „Dacă situaţia o cere, putem încheia tranzacţii şi dealuri într-un sigur week-end. La PPF ne mândrim cu capacitatea noastră de a fi foarte flexibili şi cu viteza de reacţie privind oportunităţile de investiţii”, a mai spus Kellernova

    Sub conducerea acesteia, PPF a reuşit să finalizeze o tranzacţie importantă care vizat vânzarea unei participaţii de control a operaţiunilor de telecomunicaţii, care a fost estimată la 2,15 milliarde de dolari. În urma acesteia, un puternic grup de telecom din Emiratele Arabe Unite a preluat controlul asupra operaţiunilor de telecomunicaţii din toată Europa de Est, care anterior au fost anterior gestionate de PPF.

    Tranzacţia a propulsat profitabilitatea grupului est-european la nivelul de dinaintea pandemiei, acesta ajungând la venituri de 709 milioane de dolari în 2023. Spre comparaţie, grupul a pierdut în 2022 peste 400 milioane de dolari pe fondul unei retrageri costisitoare din Rusia.

    În contextual actual, PPF stă pe un munte de bani şi a început să scaneze Europa pentru noi oportunităţi de investiţii şi achiziţie.

    Cea mai mare şi recentă mişcare a PPF a fost achiziţionarea unei participaţii importante în cadrul InPostSA, un important jucător din e-commerice polonez. Pe lângă aceasta, Kellernova pregătete o „vânătoare” de acţiuni, care vizează broadcasterul german ProSiebenSat.1 Media.

    La fel ca şi fostul său soţ, moştenitoarea imperiului preferă discreţia şi pledează pentru o viaţă privată solidă, cu puţină implicare a factorilor din exterior. PPF plănuieşte să continue investiţiile în pilonii săi centrali de business – servicii financiare, telecom, media şi e-commerce – „dar asta nu înseamnă că vom ignora şi alte oportunităţi de business”, a concluzionat şefa PPF.

     

  • Red Hands, un program pentru barmanii cu mâini iscusite

    Eşti barman profesionist, îţi place să te joci cu băuturile şi să creezi noi gusturi surprinzătoare, vrei să primeşti mai multă expunere şi să îţi transformi numele într-un brand? Campari îţi vine în ajutor cu iniţiativa Red Hands, un program global inovator creat pentru a-i selecta, susţine şi promova pe acei barmani care dau dovadă de talent, dorinţă de cunoaştere şi pasiune, prezent acum şi în România. Află cum îţi poţi îmbina pasiunea pentru bartending cu alte domenii conexe pentru a-ţi câştiga renumele în industrie cu ajutorul experţilor Campari Red Hands!

    Red Hands este instrumentul prin care Campari se implică activ în dezvoltarea comunităţii de barmani, atât la nivel local, cât şi la nivel global, şi funcţionează ca un program menit să inspire şi să dezvolte carierele barmanilor, atât în zona de mixologie, cât şi în arii conexe precum Storytelling, Personal Branding, Curatoriat, Design, Food Pairing şi Bartending. Astfel, barmani din mai multe ţări din Europa intră în programul de pregătire ce se desfăşoară pe parcursul unui an pentru a deveni parte din elita Campari Red Hands. Finaliştii fiecărei ediţii îşi reprezintă ţara la Adunarea Finală de la Camparino în Galleria, Milano. Primii şapte profesionişti entuziaşti selectaţi în acest proiect global şi-au prezentat deja cu succes cocktailurile şi creaţiile cinematografice la The Campari Lounge în timpul Festivalului de Film de la Veneţia din 2023.

    Prima etapă o reprezintă selecţia participanţilor: barmani profesionişti dornici să îşi dezvolte abilităţile din pasiune pentru meseria lor, atât în aria lor de execuţie, cât şi în domenii conexe precum Storytelling, Personal Branding, Curatoriat, Design, Food Pairing şi Bartending, ajungând astfel să se evidenţieze în cadrul comunităţii. Următoarea etapă este reprezentată de participarea la workshopuri. Echipa Red Hands formată în urma selecţiei participă într-o perioadă de aproximativ şase luni la cinci workshopuri susţinute de traineri experimentaţi precum Melania Medeleanu, Alexandru Petricean, Mihai Popescu, Dacian Foldi şi Gregory Buda. Ulterior, absolvenţii programului devin parte a unei comunităţi formate din experţi ai industriei şi un simbol al expertizei şi al pasiunii în domeniul lor, oferind consumatorilor o experienţă Campari excepţională. Aceştia îşi demonstrează abilităţile şi cunoştinţele proaspăt dobândite în cadrul unui eveniment local, alăturându-se ulterior echipei de experţi Campari Red Hands la nivel global.

    Un astfel de program îi provoacă pe participanţi să iasă din zona lor de confort şi să se dezvolte profesional dincolo de domeniul lor uzual de activitate, iar trainingurile realizate în domenii conexe îi ajută să dobândească noi cunoştinţe ce îi transformă în profesionişti la un nivel complet şi complex. Suplimentar, aceştia devin simbol al unui brand puternic în industrie, provocare care vine la rândul său cu oportunităţi frumoase, participarea la evenimente importante pentru brand, dar atrage după sine şi o responsabilitate mare.

    „În mod clar, participarea la Red Hands este un pas pe care fiecare barman îl poate face pentru a deveni cea mai bună versiune a sa. Printre avantajele participării în program enumerăm: dezvoltare prin acumularea de cunoştinte, experienţă în domenii conexe, acces la informaţii şi traineri experimentaţi, expunere ca profesionist atât în comunitatea de barmani, cât şi în lumea HoReCa”, spun reprezentanţii Campari.

    Criteriile de eligibilitate pentru includerea în program au la bază o categorie aparte de barmani care s-au remarcat prin creativitate şi prin pasiunea pe care o pun în munca lor. Astfel, în programul Red Hands pot lua parte cei care au demonstrat o vastă experienţă în mixologie, ce deţin o poziţie de management sau de coordonare în cadrul unui restaurant sau cocktail bar şi participă activ şi dau dovadă de interes şi implicare în evenimentele sau trainingurile organizate de Gruppo Campari în România prin intermediul echipei PPD Global.

    La nivel de piaţă, România se bucură de o comunitate de barmani talentaţi şi dornici să evolueze din punct de vedere profesional, spun reprezentanţii brandului Campari. „Avem la nivel local barmani care ar putea face parte cu succes din echipa oricărui bar din Top 50 Best Bars. Aceştia au nevoie de acces la resurse, programe de pregătire şi expunere pentru a-şi putea atinge pe deplin potenţialul, spaţiu în care încă este nevoie de iniţiative şi unde Campari se implică deja cu succes.” De asemenea, aceştia notează că dezvoltarea în domenii conexe este esenţială pentru a ieşi în evidenţă atât ca profesionist în bar, cât şi ca locaţie ce activează în domeniu HoReCa, căci „servirea unui cocktail corect nu este suficientă pentru o experienţă desăvârşită a consumatorului final. Într-un mediu cu o asemenea competitivitate şi complexitate detaliile fac diferenţa, iar consumatorii finali sunt extrem de atenţi şi mereu în căutare de experienţe deosebite”.

    Ei le transmit participanţilor şi un sfat: „Să se bucure pe deplin de fiecare moment petrecut în programul Campari Red Hands şi să reprezinte cu mândrie echipa de experţi globali din care devin parte activă la absolvire.”

    #Campari #RedHands #DrinkResponsibly

     

  • Care este cea mai mare greşeală pe care o poţi face când „vânezi” un nou loc de muncă. Managerii se răzgândesc instant când văd acest comportament

    Cel mai rapid mod de a strica prima impresie la un interviu de angajare este să ajungi târziu – iar timpul pe care intervievatorii sunt dispuşi să îl aştepte este din ce în ce mai scurt.

    Întârzierea este comportamentul la interviu care îi descurajează cel mai mult pe managri, potrivit unui nou raport realizat de Ringover, un furnizor de servicii de telecomunicaţii în cloud, care a chestionat peste 1.200 de persoane care au intervievat candidaţi la un loc de muncă, scrie CNBC.

    „Nu există semnal mai negativ pentru un recrutor decât cel oferit de un candidat care nu poate gestiona propriul timp, în special pentru rolurile în care abilităţile de gestionare a termenelor sunt esenţiale”, notează raportul, adăugând că întârzierea, mai mult chiar decât greşirea numelui companiei sau vestimentaţia prea dezinvoltă le dă managerilor de recrutare „cel mai mare sentiment repulsie”.

    Înainte de pandemie, când interviurile video erau mai puţin obişnuite, majoritatea intervievatorilor erau dispuşi să acorde candidaţilor o perioadă de graţie de 15 minute pentru a se alătura cu întârziere conversaţiei, spune Jeff Hyman, un recrutor care activează în domeniu de 27 de ani.

    Acum, acea fereastră de 15 minute s-a redus la cinci minute, atât pentru interviurile în persoană, cât şi pentru cele telefonice sau video, spune Hyman.

    „Oamenii au pur şi simplu mai puţină răbdare pentru scuze. Întârzierea este o mare dezamăgire pentru că semnalează neseriozitate sau un ego mare, sau incompetenţă şi o planificare proastă”, a mai explicat acesta.

    În ceea ce priveşte cât de devreme ar trebui să vă prezentaţi la un interviu, Hyman recomandă să ajungeţi cu cinci minute mai devreme la un interviu în persoană şi cu 10 minute mai devreme la un interviu video, în cazul în care întâmpinaţi dificultăţi tehnologice.

    „Nu vreţi să păreţi prea nerăbdător sau disperat dacă staţi în sala de aşteptare timp de 20 de minute”, adaugă el.

    Nu intraţi în panică dacă întârziaţi la un interviu de angajare – Hyman spune că puteţi totuşi să vă reveniţi şi să cuceriţi persoana cu care vorbiţi cu nişte scuze rapide şi sincere.

    Există şi situaţii mai complicate, iar majoritatea oamenilor sunt înţelegători dacă aveţi un motiv întemeiat pentru a întârzia, fie că vi s-a spart o roată în timp ce conduceţi, fie că vi s-a întrerupt neaşteptat internetul„ spune el.  

    Dar nici nu trebuie să vă lansaţi într-o explicaţie lungă despre motivul pentru care aţi întârziat, adaugă Hyman.

    „Nu vreţi să scurtaţi timpul preţios care v-a mai rămas la interviu şi să vă săpaţi  groapa”, explică el.

    În schimb, el recomandă o scuză scurtă şi sinceră, de genul „Îmi pare foarte rău că am întârziat, a intervenit ceva, dar apreciez timpul dumneavoastră şi sunt foarte interesat de această oportunitate. Ce informaţii pot să vă împărtăşesc pentru a vă ajuta să decideţi dacă sunt persoana potrivită pentru acest rol?”.

     

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Malaria, la fel si rujeola si hepatita si cancerul de col uterin, se previn cu zeci, sute de lei. Malaria, la fel si rujeola si hepatita si cancerul de col uterin, se trateaza cu mii, zeci de mii, sute de mii de lei. Odata boala instalata, costurile pentru societate sunt de milioane, miliarde de lei

    Costul unei cure complete de profilaxie a malariei variaza intre 20 de lei cu doxicilina si 40 de lei cu hidroxiclorochina. Costul tratamentului, odata boala instalata, este greu de evaluat, in functie de severitate este de sute, poate zeci de mii de lei. Si, de nepretuit, pierderea unei rude care se stinge dintr-o boala complet prevenibila.

    Costul unui vaccin antirujeolic – vaccinul este gratuit, dar sa presupunem ca cineva vrea sa-l cumpere – este de sub 100 de lei. Costul unui vaccin anti hepatita este de circa 250 de lei, in multe cazuri si acesta se administreaza gratuit. Costul unui vaccin anti-papilomavirus HPV este undeva la 650 de lei, si acesta in multe cazuri este decontat integral de CNAS. Rujeola, hepatita si cancerul de col uterin – acesta din urma cauzat de HPV – boli odata instalate, au costuri enorme de tratament, iar supravietuirea pentru anumite forme de boala si grupe de varsta este aproape imposibila.

    De ce le-ar pasa oamenilor de afaceri, bancherilor, consultantilor de M&A, avocatilor specializati in tranzactii imobiliare, sefilor firmelor de capital venture sau a celor listate la BVB, samd, de malarie, rujeola, hepatita sau cancer de col uterin? Pentru ca din 10% contributiile lor la CASS sunt decontate medicamentele sau vaccinurile care previn boala, adica 100 – 600 de lei in exemplele de mai sus sau, din aceleasi contributii, sunt decontate medicamentele pentru boala odata instalata, vorbim aici de mii, zeci de mii sau sute de mii de lei pentru fiecare pacient. Si, pentru ca banii din contributii nu vor fi suficienti  daca doar tratam si nu prevenim bolile, statul le va lua si mai multi bani crescand impozitul de profit sau pe venit.

    Costurile pentru societate pentru bolile care pot fi prevenite, indiferent prin ce mijloace, sunt enorme. De exemplu, in programul national de oncologie sunt tratati peste 100 de mii de pacienti la un cost mediu de circa 15 mii de lei, si asta doar pentru medicamente. Cat costa screening-ul pentru preventia si depistarea celor mai comune tipuri de cancer? Maximum cateva sute de lei.

    Malaria a facut headline-uri in ultimele zile datorita unor tragedii care puteau fi prevenite. Poate am aflat astfel, citind despre boala, ca la nivel global se inregistreaza 250 de milioane de cazuri si circa un milion de decese, in special in randul copiilor. Am aflat si ca din cauza incalzirii globale aria de raspandire a bolii poate atinge si zonele temperate, dar asta este alta poveste.  Probabil ca de acum inainte oamenii de afaceri, bancherii, consultantii de M&A, avocatii specializati in tranzactii imobiliare, sefii firmelor de capital venture sau a celor listate la BVB, samd, toti oamenii educati si cu bani, care vor dori sa mearga in destinatii exotice, vor verifica daca destinatia nu este endemica pentru malarie si, daca este cazul, vor face la recomandarea medicului o cura profilactica de doxicilina care ii va costa, cum spuneam, vreo 20 de lei. Daca nu o fac o sa-i coste cateva mii sau zeci sau sute de mii de lei tratamentul, asta in cazul in care boala nu este grava, cand exista si risc letal.

    Discutia despre malarie in tara din UE care este la urma tuturor clasamentelor de sanatate pare deplasata, statistica de 20 de cazuri de malarie pe an fata de 100 de mii de cazuri nou diagnosticate de cancer duce in derizoriu orice comentariu. Insa merita subliniat inca o data faptul ca oricat de optimiste sunt proiectiile de crestere ale PIB-ului, oricati bani se vor face in Romania, oricata prosperitate ne indica cifrele economice, fara programe foarte serioase de preventie romanii vor fi tot mai bolnavi si toate proiectiile, banii si prosperitatea vor ramane pe hartie. Romania continua sa se afle in situatia absurda in care toti cetatenii au dreptul la asigurare de sanatate insa nici o obligatie pentru a ramane sanatosi.

  • Scandal în Ungaria după ce preşedinta a graţiat o persoană condamnată într-un caz de abuz sexual

    Katalin Novak a graţiat mai multe persoane în aprilie 2023, înaintea vizitei Papei Francisc, decizia fiind cunoscută de public. Totuşi, publicaţia maghiară 444.hu a anunţat, citând documente judecătoreşti, că directorul adjunct al casei de copii se numără printre cei graţiaţi.

    Acest lucru a declanşat numeroase proteste. Partidele de opoziţie au cerut demisia preşedintei şi a altor oficiali implicaţi. Vineri, un protest ar putea avea loc în faţa biroului prezidenţial din Ungaria.

    Persoana graţiată a fost condamnată la peste trei ani de închisoare deoarece, împreună cu directorul general al căminului de copii, a forţat unele victime să-şi retragă acuzaţiile.

    Fostul director a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru că a abuzat sexual mai mulţi băieţi în perioada 2004-2016.

  • Următorul faliment din industria bancară americană? New York Community Bancorp a pierdut în ultimele zile 60% din capitalizarea bursieră. CEO-ul dă asigurări că fondurile clienţilor sunt în siguranţă

    Banca regională New York Community Bancorp, simbol bursier NYCB, se confruntă cu o prăbuşire pe bursă în aceste zile, pe fondul rezultatelor dezămăgitoare şi a retrogdării la nivelul de „junk” din partea agenţiei de rating Moody’s.

    Valoarea acţiunilor NYCB au scăzut cu 60% faţă de săptămâna trecută când banca a anunţat pierderi de 252 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea din 2023, trasnmite Yahoo finance.

    Totodată, New York Community Bancorp a anunţat că nu va mai acorda dividende pentru a acoperi pierderile din creditele neperformante.

    Într-un efort disperat de a calma investitorii, la vârful instituţiei a fost numit un nou CEO, Alessandro DiNello. Acesta a condus anterior Flagstar Bank, cumpărată de NYCB la sfârşitul anului 2022.

    „Aproape că nu am văzut retrageri de fonduri din unităţile noastre”, a declarat DiNello. În acelaşi timp, proaspătul CEO explică că vrea „transmită încredere” pe Wall Street cu privire la situaţia lichidităţii şi a depozitelor.

  • Uber a raportat primul său an complet de profit operaţional: Gigantul de ride-sharing a trecut de pe pierdere în 2022 la 1,1 miliarde de dolari profit operaţional în 2023

    Uber a raportat primul său an complet de profit operaţional, în timp ce cresc aşteptările că firma de ride-sharing va anunţa un program de răscumpărare de acţiuni încă de săptămâna viitoare, scrie FT. 

    Uber a precizat că profitul operaţional a trecut de la o pierdere în 2022 la 1,1 miliarde de dolari în anul încheiat la 31 decembrie. Profitul net a trecut, de asemenea, de la o pierdere de 9,1 miliarde de dolari la un câştig de 1,9 miliarde de dolari. Venitul operaţional din trimestrul al patrulea a fost de 652 de milioane de dolari, cu mult peste previziunile analiştilor de 517 milioane de dolari.

    Compania cu sediul în San Francisco a raportat miercuri un profit care a depăşit aşteptările analiştilor, datorită cererii puternice pentru transport de persoane şi livrări, precum şi a unei afaceri publicitare în creştere.

    Ca răspuns la aceste rezultate, directorul financiar Prashanth Mahendra-Rajah s-a angajat să ofere o actualizare privind “returnarea capitalului către acţionari” în cadrul unei zile a investitorilor săptămâna viitoare, adăugând că “investiţiile disciplinate” au contribuit la consolidarea rezultatelor companiei în trimestrul al patrulea.

    Analiştii de la Citi au declarat luna aceasta că se aşteaptă ca Uber să dezvăluie un program de răscumpărare de acţiuni şi “nu ar exclude” anunţarea primului său dividend din istorie. Cu toate acestea, în urmă cu mai puţin de trei luni, Uber a declarat că nu se aşteaptă să plătească un dividend “în viitorul apropiat”.

    În ciuda acestui fapt, acţiunile Uber au scăzut miercuri cu 3% în tranzacţiile de dinaintea pieţei.

    Semnalele transmise de Uber acţionarilor vin după anunţuri recente ale unor companii de tehnologie care doresc să ţină investitorii de partea lor. Săptămâna trecută, Meta a anunţat un dividend şi o răscumpărare surpriză, alăturându-se astfel Apple şi Microsoft, care plătesc de mult timp dividende.

    În timp ce grupurile Big Tech au înclinat până acum spre păstrarea unor acumulări mari de lichidităţi pentru a le reinvesti, potenţiala mişcare a Uber de a returna bani investitorilor vine după ce a acumulat în total pierderi operaţionale de peste 30 de miliarde de dolari din 2014, primul an pentru care a dezvăluit.

    Sub conducerea co-fondatorului Travis Kalanick, compania a strâns sume uriaşe de capital într-o campanie globală agresivă pentru a domina piaţa de ride-sharing. El a fost înlocuit de fostul şef al Expedia, Dara Khosrowshahi, în 2017, cu misiunea de a evita conflictele aprinse cu autorităţile de reglementare, de a reduce costurile şi de a prioritiza profitabilitatea.

    Anul trecut a marcat un “punct de inflexiune pentru Uber, demonstrând că putem continua să generăm o creştere puternică şi profitabilă la scară”, a declarat Khosrowshahi.

    Ultimul trimestru al anului – de obicei cel mai puternic pentru companiile de ride-share – a fost “un trimestru remarcabil pentru a încununa un an remarcabil”, a declarat Khosrowshahi.

    Previziunile pentru primul trimestru al anului 2024 au fost în linie cu estimările analiştilor, cu rezervări brute – sau valoarea tarifelor plătite – care ar urma să urce între 37 şi 38,5 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • MApN: Serviciul militar voluntar, proiect de patru luni

    MApN, despre  pentru femei şi bărbaţi între 18 şi 35 de ani, care vor fi plătiţi cu până la 3200 de RON pe lună. După stagiu, vor primi un stimulent de trei salarii brute

    Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară, anunţă MApN, la o întâlnire informală cu jurnaliştii, conform Monitorul Apărării.

    Această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci vine în completare, ca o formă distinctă. Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace, mai spune ministerul.

    Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat (între 2800 RON şi 3200 RON), şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

    La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

    Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Aceştia vor putea opta şi pentru intrarea în efectivele active ale armatei. În rezerva voluntară, aceştia vor primi 30% din solda unui militar.

  • Drogată şi fără permis la volan, prinsă după ce a plecat chiar din sediul poliţiei

    Poliţiştii din Măgurele au oprit, marţi, în localitate, o maşină care circula din direcţia Bucureşti către Măgurele şi în care se aflau un bărbat, şoferul, şi o femeie.

    Tânărul nu are permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Testat cu alcooltestul, rezultatul a fost negativ, însă au reieşit indicii că ar fi drogat cu două substanţe diferite.

    Ulterior, tânăra din maşină, de 20 de ani, a plecat de la sediul Poliţiei Oraşului Măgurele conducând aceeaşi maşină, iar în cel mai scurt timp, poliţiştii au oprit-o în trafic. Verificările au scos la iveală că nu are permis de conducere.

    „Femeia a fost testată cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ, însă la testarea cu aparatul din dotare, au reieşit indicii cu privire la posibila prezenţă a substanţelor psihoactive. Întrucât aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, persoana în cauză a fost condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanţe interzise”, a informat IPJ Ilfov.

    Bărbatul a primit control judiciar pentru 60 de zile.

  • Ciolacu: Din acest moment, Guvernul României şi premierul vor folosi un singur brand, Dacia

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat miercuri că Guvernul şi prim-ministrul vor folosi de acum înainte un singur brand, Dacia: „Cred că aşa este corect în orice stat democratic şi în orice economie”.

    Premierul, care a vizitat miercuri platforma Dacia, spune că a fost impresionat de nivelul de tehnologie şi de organizare. El a amintit că pe platformă lucrează 12.500 de oameni şi că alţi 150.000 beneficiază de comenzi din partea Dacia.

    „Alte 1.500 de companii au de lucru prin comeznile date de la Dacia. Vorbim de 150.000 de oameni şi de comenzi de 2,2 miliarde de euro. Este unul din motoarele economice ale României, 10% din exportul României este asigurat de Dacia”, a declarat Marcel Ciolacu.

    El spune că a făcut un drive-test noul model de Duster, maşină despre care susţine că este „bestială”.

    „Din acest moment, Guvernul României şi premierul vor folosi un singur brand, respectiv Dacia. Brandul Guvernului României trebuie să fie principalul producător de autoturisme. Maşina mea ca şi prim-ministru din acest moment va fi Dacia Duster. Cred că aşa este corect în orice stat democratic şi în orice economie. Cum în Franţa maşina autorităţilor este Renault, în România maşina autorităţilor trebuie să fie Duster”, a adăugat şeful Guvernului.