BusinessMagazin

Blog

  • Un gigant din industria auto recheamă în service 2 milioane de maşini pentru a remedia defectele de siguranţă ale funcţiei Autopilot

    Tesla va repara peste 2 milioane de vehicule, cea mai mare rechemare în service din istoria sa, după ce cel mai important organism de reglementare în domeniul siguranţei auto din SUA a stabilit că sistemul său de asistenţă a şoferului Autopilot nu face suficient pentru a se proteja împotriva utilizării necorespunzătoare, conform Bloomberg.

    Măsura este rezultatul unei investigaţii de ani de zile privind defecţiunile, pe care Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi o va menţine deschisă pentru a monitoriza eficacitatea reparaţiilor efectuate de Tesla. Un purtător de cuvânt al NHTSA a declarat că investigaţia a constatat că mijloacele Tesla de menţinere a şoferilor implicaţi sunt inadecvate.

    “Tehnologia automatizată este foarte promiţătoare pentru îmbunătăţirea siguranţei, dar numai atunci când este implementată în mod responsabil”, a declarat miercuri NHTSA. “Acţiunea de astăzi este un exemplu de îmbunătăţire a sistemelor automatizate prin prioritizarea siguranţei.”

    Tesla a precizat în raportul său de rechemare că se aşteaptă să înceapă să implementeze un software over-the-air pentru a încorpora controale şi alerte suplimentare pe 12 decembrie sau la scurt timp după această dată.

    Rechemarea este a doua din acest an în care sunt implicate sistemele de conducere automată ale Tesla, care au fost supuse unei examinări tot mai amănunţite după sute de accidente, dintre care unele s-au soldat cu decese. În timp ce directorul executiv Elon Musk a prezis de ani de zile că producătorul auto este pe punctul de a oferi autonomie completă, atât Autopilot, cât şi funcţiile beta pe care Tesla le comercializează ca fiind Full Self-Driving necesită un şofer complet atent, care să ţină mâinile pe volan.

    Autopilot a fost o caracteristică standard pe Tesla, astfel încât rechemarea afectează marea majoritate a vehiculelor companiei care circulă pe drumurile din SUA. Compania foloseşte mai multe camere pentru a monitoriza împrejurimile vehiculelor sale, pentru a ţine pasul cu traficul din jur şi pentru a ajuta şoferii să rămână pe benzile clar marcate.

    Tesla a comercializat funcţionalitatea de nivel superior pe care o numeşte FSD Beta încă de la sfârşitul anului 2016. Această suită de caracteristici a fost rechemată în februarie, după ce NHTSA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la modelele Tesla care foloseau sistemul şi care se deplasau în moduri necorespunzătoare sau imprevizibile, inclusiv depăşirea limitelor de viteză şi faptul că nu se opreau complet.

    La sfârşitul anului trecut, Musk a sugerat pe X, platforma de socializare cunoscută anterior sub numele de Twitter, că Tesla va actualiza FSD Beta pentru a le oferi unor şoferi opţiunea de a dezactiva alertele care le spun să pună mâinile pe volan. NHTSA a cerut companiei mai multe informaţii câteva zile mai târziu.

    NHTSA a efectuat prima dată o investigaţie privind defecţiunile sistemului Autopilot după un accident mortal din 2016, pentru ca la începutul anului următor să aprobe sistemul. Cele două anchete de defecte în curs de desfăşurare ale sale, iniţiate în august 2021 şi februarie 2022, au fost precipitate de modelele Tesla care s-au ciocnit de vehiculele de prim-ajutor sau au frânat brusc pe autostrăzi.

    Agenţia a deschis peste 50 de investigaţii speciale privind accidente în care au fost implicate maşini Tesla care sunt suspectate a fi legate de Autopilot, ritmul anchetelor accelerându-se sub administraţia Biden.

    Autorităţile de reglementare care examinează sistemele de conducere ale Tesla merg dincolo de NHTSA. Compania a dezvăluit în ianuarie că a primit cereri de documente din partea Departamentului de Justiţie legate de Autopilot şi FSD Beta.

     

  • Alexandra Cernian, expert digital şi profesor asociat la Politehnica Bucureşti: „Studenţii privesc cercetarea ca pe o zonă foarte prost plătită şi încă rigidă”

    „Din păcate, România nu stă bine în rândul ţărilor din Uniunea Europeană la capitolul inovaţie. Ne-am obişnuit deja ca în clasamentele europene să fim în general acolo, la coadă şi în statisticile legate de inovaţie. Din păcate, suntem în aceeaşi notă aici, iar explicaţiile stau şi în slaba finanţare a inovaţiei şi a cercetării. E greu să avem un ecosistem cu adevărat inovator fără să avem un sistem performant de cercetare. Şi, cât timp cât îl finanţăm cum este finanţat acum, nu prea ne putem aştepta să ducă la o performanţă notabilă”, a spus Alexandra Cernian, Profesor Asociat, Universitatea Politehnica Bucureşti, Expert, Comisia Europeană, Expert Digital, în cadrul ediţiei din acest an a conferinţei Cât de mult inovează companiile din România. Trăim azi cu un pas în ziua de mâine, organizate de BUSINESS Magazin.

    În al doilea rând, adaugă ea, nu avem o cultură educaţională în ceea ce priveşte inovarea în general. „Sistemul nostru de educaţie s-a bazat mult pe a învăţa şi a reproduce, nu a încurajat, aşa cum ar fi trebuit să o facă, o gândire liberă şi o gândire critică în adevăratul sens al cuvântului, care să ducă la idei revoluţionare. Până la urmă, sperăm că se mai schimbă lucrurile în următorii ani.” Generaţiile care vin acum din urmă, mai spune Alexandra Cernian, sunt de multe ori mai deschise pentru că văd ce se întâmplă în ecosistemul global de inovaţie, în special în tehnologie, şi unii dintre ei sunt interesaţi sau sunt tentaţi de lumea asta antreprenorială, a start-up-urilor din tehnologie, care să rezolve probleme ale societăţii, ale omenirii în general. „Dar deocamdată facem paşi mici. Chiar dacă ecosistemul, inclusiv cel de investiţii în zona de start-up-uri în tehnologie, a crescut semnificativ în ultimii ani, suntem încă în urmă faţă de ce se întâmplă şi la nivel european şi la nivel global, în general.”
     
    Despre noile generaţii de studenţi, Alexandra Cernian spune că o parte dintre ei sunt deschişi şi sunt curioşi în privinţa inovaţiei, însă o parte nu prea ştiu cu ce se mănâncă povestea asta de inovaţie pentru că nu li se spune suficient, nu li se arată suficient, în aşa fel încât să li se deschidă un apetit mai mare în privinţa asta. În al doilea rând, ei cumva privesc cercetarea ca pe o zonă foarte prost plătită şi încă rigidă. „Nu au neapărat acea deschidere că cercetarea înseamnă de fapt să cauţi soluţii la nişte probleme reale şi să priveşti lucrurile din multe unghiuri şi multe perspective până când găseşti o idee care schimbă ceva. Şi cred că, din păcate, în universităţile din România sau în mediul de cercetare din ţară încă lucrurile se mişcă relativ încet faţă de cum ar trebui, pentru ca ei să fie mai atraşi şi mai curioşi în privinţa domeniului de cercetare.” Potrivit ei, sunt, probabil, prea puţine proiecte care se finanţează sau sunt prea puţine proiecte în care cadrele universitare să fie atrase şi implicate. „Şi cel puţin legat de zona de tehnologie, cred că în continuare este o problemă în partea de finanţare, inclusiv în privinţa proiectelor de cercetare, pentru că dacă noi, de exemplu, în facultate, am vrea să atragem studenţi în proiecte de cercetare, la ei întotdeauna s-ar pune problema legată de ce salariu ar avea în cercetare versus ce salariu ar avea într-o multinaţională. Şi atunci, cel puţin la momentul acela, la vârsta aceea, pentru ei este simplu să aleagă multinaţională.”

  • Uniunea Europeană va ajuta Kievul „orice s-ar întâmpla”, promite Ursula von der Leyen

    O viitoare reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, la începutul anului 2024, ar trebui să permită deblocarea acestui ajutor.

    „De acum până atunci, ne vom asigura că, indiferent ce se va întâmpla, vom avea o soluţie operaţională la acel summit”, a declarat preşedintele Comisiei Europene.

    „Lucrăm foarte mult, bineînţeles, pentru a ajunge la un acord între cele 27 de state membre, dar cred că este de asemenea necesar să lucrăm la alternative pentru a avea o soluţie operaţională în cazul în care un acord între cei 27 (n.r. lideri europeni) nu este posibil”, a mai transmis Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a declarat „extrem de încrezător şi optimist” că UE va putea să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Ucraina „cu resurse financiare în următoarele săptămâni”.

    „Este posibil ca douăzeci şi şase de state membre să furnizeze banii pe o bază bilaterală, fără a trece prin (…) structurile UE. Există modalităţi de a ocoli acest lucru”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar, considerând totodată că „este încă posibil să se ajungă la un acord cu 27 de state membre”.

    Viktor Orban a cerut vineri plata „tuturor” fondurilor europene de coeziune destinate Ungariei, care au fost suspendate în aşteptarea reformelor, înainte de a lua în considerare eventuala ridicare a veto-ului său asupra unui nou ajutor pentru Ucraina.

  • Cum arată cetatea scufundată Ada Kaleh în albia Dunării. ARGONAUŢII au fost primii care au menţionat-o în legendele lor

    Cetatea Ada Kaleh, menţionată în legende de acum mii de ani, a fost acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I. Acum, structura poate fi văzută într-o imagine realizată cu o ecosonda multifasciculator (MBES).

    O ecosondă multifascicul (MBES) este un tip de sonar utilizat pentru a cartografia fundul mării. Acesta emite unde acustice în formă de evantai sub transmiţătorul său. Timpul necesar pentru ca undele sonore să se reflecte pe fundul mării şi să se întoarcă la receptor este utilizat pentru a calcula adâncimea apei.

    Ada Kaleh, în traducere Insula Cetăţii, se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de 1,7 km lungime şi circa 500 m lăţime. Era populată de aproximativ 600 de turci.

    Mica insulă a acumulat istorii şi legende pentru mai multe perioade, scrie Historia. Argonauţii au fost primii care au menţionat-o în legendele lor, căutând miticul pământ Colchis şi lâna de aur. Legenda spune că această mică bucată de pământ avea climă asemănătoare cu a pământurilor lor din sud.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dezbatere pe bugetului statului în 2024 la ZF Live: Este un buget imprudent, nerealist, decuplat de realităţile economice

    ♦ „Este un buget electoral, cu riscuri mari” ♦ „Soluţia este refacerea bugetului. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.”

    Bugetul statului pentru anul 2024 este nerealist, cu venituri supraesti­mate şi cheltuieli subes­ti­mate, similar cu bugetul pentru 2023, când încă din primele două luni s-a văzut că realitatea din teren este departe de proiecţia bugetară, au spus cei trei economişti care au participat joi la dezbaterea pe buget de la emisiunea de business ZF Live.

    „Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia”, a spus Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School, la ZF Live, proiect susţinut de Orange Business.

    Mai mulţi actori, inclusiv din mediul privat, au denunţat bugetul pe 2024. Confederaţia patronală Concordia, care face 30% din PIB-ul României a avizat negativ bugetului în Consiliul Economic şi Social (CES), pentru că nu a existat nicio consultare cu mediul privat. De asemenea, joi a emis şi Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, opinia preliminară asupra bugetului de stat şi principala concluzie a fost că bugetul nu este realist, iar deficitul bugetar din 2024 ar putea chiar depăşi deficitul de 6% din PIB din 2023.

    Prudenţa ar fi trebuit să fie cuvâ­ntul de ordine pentru bugetul pe 2024, este de părere profesorul universitar Liviu Deceanu, de la facultatea de economie a Universităţii Babeş Bolyai din cluj-Napoca: „Cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate. Cred că era nevoie de mai multă prudenţă.”

    Bugetul are multe crăpături prin care ar putea să ia apă, sunt de părere toţi cei trei economişti, iar Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi profesor la ASE, remarcă prognoza unui avans al veniturilor cu 19 mld. lei  peste creşterea care vine din expansiunea economică, care, la rândul ei, este supraestimată. Cu alte cuvinte cel puţin, 19 mld. lei sunt mai degrabă dorinţe decât bani pe care se poate baza guvernul.

    „Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării.“

     „Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste”, a spus Ionuţ Dumitru.

    Cel mai probabil, mai adaugă Ionuţ Dumitru, situaţia va decurge similar cu anul 2023 şi încă din primele luni de execuţie bugetară se va vedea că bugetul scârţâie: „Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului”.

    Bugetul şi măsurile guvernului ar trebui să fie croite astfel încât să stimuleze mediul de business. În schimb, se întâmplă opusul, remarcă Liviu Deceanu: „În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad”.

     

    Liviu Deceanu, profesor la facultatea de economie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca

    ► După părerea mea, cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate.

    ► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Mă frapează faptul că pornim din start cu un deficit de 5% din PIB, în condiţiile în care previziunile pot să nu se împlinească. Anul acesta vorbeam de o creştere economică, iniţial poate de 4% în final şi am avut o creştere economică de 2% deci după părerea mea, este un buget din nou mult prea optimist.

    ► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Dar, repet, un an electoral înseamnă un an electoral, cu o euforie care până la urmă sigur se va deconta în 2025.

    ► Putem vorbi chiar de riscul de ţară perceput al României, de faptul că este poate şi un risc suveran în creştere. Trebuie să vedem şi agenţiile de rating cum vor reacţiona. Mie mi se pare că ceea ce a subliniat anterior dl. Dumitru este esenţial: avem de-a face cu incertitudine în general, în economia internaţională şi atunci când cuvântul cheie este incertitudinea şi treaba asta se întâmplă deja de ani buni, prudenţi ar trebui să fie regula de bază. Or, din păcate, nu avem această prudenţă.

    ► Noi putem vorbi aici nu numai de deficit, putem vorbi şi de datoria publică, pentru că şi aceasta a crescut. Ne îndatorăm tot mai mult. Sigur, nu suntem în acea zonă portocalie, roşie, de 70, 80, 90% din PIB, ca alte ţări, dar suntem deja la 50%, iar noi ştim că nu e important doar nivelul datoriei, cât şi sustenabilitatea acestuia. Iar atât timp când nu ai un cashflow extraordinar, cât pieţele îţi cer dobânzi tot mai mari pentru a te împrumuta, e clar că nu mergem într-o direcţie bună.

    ► În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad.

    ► Peisajul nu este gri, aşa cum a fost în anii 90, dar dincolo de asta este clar că în momentul de faţă deciziile de politică economică, tot ce înseamnă guvernarea nu lucrează pentru antreprenori, nu lucrează pentru companii şi nu lucrează în folosul economiei.

     

     

    Ionuţ Dumitru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    ► La o primă privire, în timpul scurt avut la dispoziţie, cred că este destul de clar că veniturile sunt mult supraestimate. Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării. Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste.

    ► Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli, aşa, la o primă evaluare, cheltuielile par la rândul lor subevaluare, în special pe zona de bunuri şi servicii, care are o dinamică descrescătoare ca procent din PIB în anii următori şi nu prea ne dăm seama de unde. De asemenea, dinamica cheltuielilor de personal, mai ales după 2025, în proiecţia pe termen mediu, scad miraculos cheltuielile de personal până spre 7% din PIB şi nu înţelegem care este raţiunea pentru care s-ar întâmpla lucrul ăsta.

    ► Aş spune că la o primă evaluare, mai degrabă scenariu de bază, cum îl numesc economiştii, ar trebui să fie un deficit bugetar în jur de 6,5% poate chiar mai sus de 6,5% din PIB.

    ► Aş spune că e posibil ca din primele luni de execuţie bugetară de la an să vedem că ce ne-am programat acum e departe de realitate.

    ► Nu ştim cum evoluează activitatea economică şi riscurile, fără doar şi poate, sunt foarte mari şi la adresa creşterii economice. Vedem ce se întâmplă la nivel global, vedem aceste zone de război. Vedem o economie europeană foarte slăbită. Sunt semne de îngrijorare care ar trebui să ne îndemne la prudenţă în programarea bugetară.

    ► Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului.

     

     

    Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School

    ► Dacă acest buget ar fi făcut probabil luna septembrie a anului a acestui an, mi s-ar fi părut poate pe undeva aproape realist, în sensul de a avea o creştere economică de 3,4% da, o inflaţie poate aş fi pus-o puţin mai mare, dar în ultimul timp a scăzut destul de mult.

    ► Bugetul este construit pe o imagine perimată a economiei. Practic vedem că avem o încetinire a consumului. Ne uităm că în trimestrul al treilea vânzările cu amănuntul practic a avut o contribuţie negativă la creştere a PIB.

    ► Deci practic vedem că previziunile pe acest an s-au menţinut la 2% din PIB în jurul doi 2,3% din PIB, dar creşterea economică a acestuia este foarte posibil să fie puţin peste 1. Practic vedem că această imagine macro pe care ar fi trebuit să se construiască bugetul este deja perimată.

    ► Atunci când creşti nişte taxe, evident că îţi tragi nişte bani din economie şi îţi va afecta creşterea economică în mod evident. Deci creşterea economică nu poate să fie foarte mare, să ai şi taxe mai multe şi toate aceste lucruri să se îndeplinească simultan. Eu cred că aici este o mare problemă în construcţia efectivă a bugetului pe partea de înţelegere cum anumite relaţii macroeconomice influenţează datele bugetului?

    ► Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.

  • Cutremur în Crişana

    Potrivit INCDFP, vineri, la ora 15:23:44, s-a produs în Crişana un cutremur cu magnitudinea ml 3.4.

    Seismul a avut loc la adâncimea de 10 km.

    Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 22km SE de Arad, 47km NE de Timişoara, 74km SE de Bekescsaba, 92km N de Reşiţa.

  • Israelul va permite transportul ajutorului pentru Gaza printr-un nou punct de trecere a frontierei

    Israelul urmează să deschidă punctul de trecere Kerem Shalom pentru a permite ajutorului umanitar să intre în Gaza. Este a doua trecere care se deschide, după Rafah care face legătura între sudul Fâşiei Gaza şi Egipt.

    Anunţul a fost salutat de consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, care se află în Israel. El a spus că decizia reprezintă „un pas semnificativ”.

    „Preşedintele Biden a ridicat această problemă în ultimele convorbiri telefonice cu prim-ministrul Netanyahu şi a fost un subiect important de discuţie în timpul vizitei mele în Israel în ultimele două zile”, a declarat Sullivan.

    Punctul de trecere Kerem Shalom este situat în colţul sudic al Fâşiei Gaza, la graniţa cu Israel şi Egipt. Acesta a fost închis în urma atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

  • Circulaţie restricţionată în Bucureşti în 21 şi 22 decembrie

    În zilele de 21 şi 22 decembrie circulaţia rutieră va fi restricţionată pe mai multe artere din Bucureşti, cu ocazia organizării evenimentelor de comemorare a Revoluţiei din 1989.

    Cu ocazia organizării evenimentelor de comemorare a Revoluţiei din 1989, în zilele de 21 şi 22 decembrie circulaţia rutieră va fi restricţionată pe mai multe artere din capitală, anuţă Societatea de Transport Bucureşti.

    În 21 decembrie traficul rutier va fi restricţionat pe Calea Şerban Vodă între orele 08:45 – 11:10 pe sensul spre bd. Tineretului, pe tronsonul cuprins între şoseaua Olteniţei şi str. Mitropolit Dosoftei, pe bd. Nicolae Bălcescu între orele 11:30 – 14:30 (pe sensul spre Piaţa Romană pe tronsonul cuprins între Piaţa Universităţii şi str. Batiştei, precum şi pe tronsonul cuprins între str. Batiştei şi str. Dem Dobrescu, pe sensul spre Piaţa Unirii pe tronsonul cuprins între str. Batiştei şi Piaţa Universităţii) şi în Piaţa Romană între orele 13:30 – 14:00.

    În 22 decembrie traficul rutier va fi restricţionat pe Calea Dorobanţilor între orele 10:30 – 12:50 (pe sensul spre centru pe tronsonul cuprins între Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Dorobanţi).

    Având în vedere aceste măsuri, sub coordonarea agenţilor de la Brigada Rutieră, Societatea de Transport Bucureşti va modifica circulaţia mijloacelor de transport din zonă, astfel:

    21 decembrie:
    Între orele 08:45 – 11:30: Linia de tramvai 19 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Zeţarilor” şi Piaţa Eroii Revoluţiei, apoi pe un traseu modificat pe ambele sensuri, pe Şos. Viilor, str. Dr. Constantin Istrati, bd. Mărăşeşti, Pasajul Mărăşeşti, bd. Octavian Goga, Calea Vitan, după care va urma traseul actual.

    Linia de autobuz 116 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul CFR Progresul şi Piaţa Eroii Revoluţiei, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre centru, pe Şos. Viilor, str. Mitropolit Dosoftei, Calea Şerban Vodă, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 116 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 323 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Zeţarilor” şi Piaţa Eroii Revoluţiei, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre centru, pe Şos. Viilor, Str. Mitropolit Dosoftei, Calea Şerban Vodă, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 323 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 100 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Piaţa Unirii 2” şi Piaţa Universităţii, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre „Aeroportul Henri Coandă”, pe Bd. Carol I, Bd. Ferdinand I, Str. Traian, Bd. Dacia, Piaţa Romană, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 100 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 381 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Piaţa Reşiţa” şi Piaţa Universităţii, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre „Clăbucet”, pe Bd. Carol I, Bd. Ferdinand I, Str. Traian, Bd. Dacia, Piaţa Romană, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 381 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Totodată, în acelaşi interval orar, staţia de autobuz Piaţa 21 Decembrie 1989, aferentă liniilor 100, 122, 137 şi 381, de pe sensul spre Piaţa Universităţii, va fi suspendată.

    Autobuzele liniilor 122 şi 137 vor efectua opriri în staţia Universitate (comună cu cea a liniilor 61, 66, 69, 70, 85, 90, 291 şi 336), amplasată pe bd. Regina Elisabeta, pe sensul spre Calea Victoriei.

    22 decembrie:
    Linia de autobuz 282 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul Gara Basarab şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre terminalul Şoseaua Fundeni, pe bd. Aviatorilor, bd. Mircea Eliade, str. Ceaikovski, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 282 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 301 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul Jolie Villie Băneasa şi intersecţia bd. Beijing/ bd. Mircea Eliade, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre Piaţa Romană, pe bd. Mircea Eliade, str. Radu Beller, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 301 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 331 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul Cartier Dămăroaia şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre Piaţa Romană, pe bd. Aviatorilor, bd. Mircea Eliade, str. Radu Beller, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 331 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 331B va funcţiona pe traseul de bază între terminalul „Petrom City” şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre „Piaţa Romană”, pe Bd. Aviatorilor, Bd. Mircea Eliade, Str. Radu Beller, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 331B nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 335 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul Complex Comercial Băneasa şi Piaţa Charles de Gaulle, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre Faur, pe bd. Aviatorilor, bd. Mircea Eliade, str. Radu Beller, Piaţa Dorobanţi, Calea Dorobanţi, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 335 nu va fi modificată pe sensul opus.

    Linia de autobuz 343 va funcţiona pe traseul de bază între terminalul Cartier Henri Coandă şi intersecţia bd. Beijing/ bd. Mircea Eliade, apoi pe un traseu modificat pe sensul spre Fundeni, pe bd. Mircea Eliade, Calea Floreasca, după care va urma traseul actual. Circulaţia autobuzelor liniei 343 nu va fi modificată pe sensul opus.

  • Şeful unui ziar din Hong Kong riscă închisoare pe viaţă după ce s-a opus regimului de la Beijing

    La Hong Kong va începe luni un proces privind securitatea naţională în care Jimmy Lai, fervent critic al Chinei, închis, de altfel, riscă închisoarea pe viaţă sub acuzaţia că a colaborat cu forţe străine, inclusiv cu Statele Unite, scrie Reuters.

    Jimmy Lai, în vârstă de 76 de ani, fondatorul ziarului pro-democraţie Apple Daily, este unul dintre cei mai proeminenţi critici din Hong Kong ai conducerii Partidului Comunist Chinez.

    Lai ispăşeşte o pedeapsă de 5 ani şi 9 luni de închisoare pentru o condamnare pentru fraudă în legătură cu o dispută privind închirierea ziarului său.

    “Orice discuţie despre justiţie ar fi o farsă”, a declarat pentru Reuters Sebastien Lai, unul dintre fiii săi, de la Londra, unde s-a întâlnit recent cu ministrul britanic de externe David Cameron. “Toată lumea ştie că va fi un proces-spectacol”.

    În altă ordine de idei guvernul american a cerut în mod repetat eliberarea lui Lai, spunând că acest caz este motivat politic.

    Procesul are loc în contextul în care Hong Kong-ul se pregăteşte să promulge anul viitor o nouă serie de legi privind securitatea naţională, cunoscute sub numele de articolul 23, care vor întări şi mai mult controlul Chinei şi vor include o legislaţie împotriva spionajului.

  • 1,3 miliarde lei din PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare Caransebeş – Lugoj

    Lotul 1 Caransebeş – Lugoj este aferent obiectivului „Modernizarea liniei CF Caransebeş – Timişoara – Aradˮ şi este finanţat cu fonduri nerambursabile prevăzute în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 4 – Transport sustenabil.

    Contractul în valoare de 1,34 miliarde lei fără TVA a fost semnat de directorul general al CFR SA, Ion Simu Alexandru, şi de Asocierea RailWorks, reprezentată de Gabriel Stanciu din partea SC Alstom Transport SA (lider de asociere) şi Mihai Humă din partea SC Arcada Company SA, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu şi a ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

    Contractul vizează proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe secţiunea CAransebeş – Lugoj (lotul 1), aferentă obiectivului Modernizarea liniei CF Caransebeş – Timişoara – Arad (162,19 km), pentru creşterea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru trenurile de marfă.

    „Astăzi am semnat ultimul contract, în valoare de 1,34 miliarde lei, din cadrul programului de modernizare a tronsonului Caransebeş – Timişoara – Arad (162,19 km) şi anume Lotul 1 Caransebeş – Lugoj, o secţiune care va fi proiectată inclusiv pentru dublarea liniei pe o lungime a traseului de cca 32 de km. Semnarea acestui ultim contract reprezentă practic finalizarea etapei de contractare pentru unul dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii din cadrul PNRR, pe care trenurile de călători vor circula, din anul 2027, cu o viteza maximă de 160 km/h. Avem în acest moment semnate toate cele 8 contracte, inclusiv consultanţa, o investiţie cu o valoare totală de peste 6,88 MILIARDE lei pentru modernizarea tronsonului de la Caransebeş la Arad. Fiind o investiţie esenţială pentru continuarea dezvoltării infrastructurii feroviare în zona de vest reţelei naţionale şi condiţionată de respectarea termenelor prevăzute de PNRR, aştept din partea antreprenorilor să-şi respecte obligaţiile contractuale, în contextul în care, aşa cum am declarat şi la semnarea celorlalte trei contracte, ei sunt cei care elaborează inclusiv proiectele tehnice, în baza cărora vor executa lucrările de modernizare, ceea ce înseamnă că din start eliminăm “eventualele probleme de proiectare”, aşa cum s-a întâmplat în celelalte proiecte feroviare de modernizare, în care proiectarea şi execuţia lucrărilor au fost incluse în contracte separate”, a declarat Ion Simu Alexandru, director general al CFR SA.

    Durata contractului, în valoare de 1,34 miliarde lei, fără TVA, este de 42 de luni pentru proiectare şi execuţie, din care 6 luni pentru elaborarea proiectului tehnic şi 36 de luni pentru execuţia lucrărilor.

    Asocierea RailWorks va elabora proiectul tehnic şi va executa lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru viteza maximă de 160 km/h pe secţiunea Caransebeş – Lugoj (lotul 1), în lungime de 39,56 km, inclusiv dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 staţii CF, cea mai importantă fiind staţia CF Caransebeş, care va avea inclusiv o clădire de mentenanţă şi pasarela edilitară, 2 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă – 12 poduri şi 49 podeţe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar şi lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 şi GSM-R) pe întregul traseu de 39,56 km.