BusinessMagazin

Blog

  • Contract estimat la 19 milioane euro pentru finalizarea centurii Tecuci

    Contractul are o valoare estimată de 67,7 milioane lei, fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii pentru propunerea financiară, şi poate fi suplimentat cu 9,78 milioane lei, fără TVA, în cazul în care CNADNR va opta pentru achiziţionare unor lucrări suplimentare.

    Termenul pentru finalizarea acordului este de trei ani de la data atribuirii.

    Lucrările, finanţate cu fonduri europene şi bani de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

    Constructorii interesaţi de acest proiect pot depune ofertele sau cererile de participare până la 9 octombrie.

    Compania portugheză Soares da Costa a câştigat la începutul anului 2012 contractul pentru construcţia şoselei de 7 km, avansând o ofertă de 49,01 milioane lei (11,27 milioane euro).

    CNADNR a comunicat pentru MEDIAFAX că acordul a fost reziliat în noiembrie 2013, gradul de execuţie la acest moment fiind de 14%.

  • H&M deschide săptămâna viitoare al 12-lea magazin din Bucureşti, în Vulcan Value Centre

    Noul magazin H&M are o suprafaţă de vânzare de 1.733 metri pătraţi şi cuprinde colecţiile pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii.

    În primul semestru al anului fiscal curent, perioada decembrie 2013 – mai 2014, vânzările H&M România au crescut cu 34%, până la 549 milioane coroane suedeze (61 milioane euro). În perioada menţionată, retailerul a deschis şapte magazine.

    Anul trecut, vânzările H&M România au depăşit pragul de 100 milioane euro. Totodată, profitul net înregistrat de companie s-a situat la 23,6 milioane lei (5,4 miliane euro), în creştere cu 52%.

    H&M a fost fondat în Suedia 1947 şi este listat la NASDAQ OMX Stockholm. Retailerul are aproape 3.300 de magazine pe circa 50 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • Mega Image a vândut anul trecut produse sub marcă proprie de 122 milioane euro

    Conform unor declaraţii anterioare ale CEO-ul Delhaize, Frans Muller, accelerarea dezvoltării mărcilor proprii şi îmbunătăţirea serviciilor se numără printre obiectivele grupului belgian în România.

    Mărcile private comercializate de Mega Image sunt 365, Gusturi Româneşti şi Delhaize.

    În 2013, Mega Image a raportat un profit net de 55,1 milioane lei (12,5 milioane euro), în creştere cu 18%, la afaceri de 2,34 miliarde lei (530 milioane euro), cu 33% mai mari, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

    Mega Image este unul dintre cei mai activi retaileri de pe piaţa locală, cu peste 30 de noi magazine deschise de la începutul anului, reţeaua numărând în prezent 331 de unităţi, dintre care 174 supermarketuri Mega Image, 157 magazine de proximitate Shop&Go şi un magazin de produse congelate AB COOL FOOD.

    De altfel, Mega Image a fost cea mai dinamică reţea din România, dar şi la nivelul din grupului Delhaize, în ceea ce priveşte deschiderile de magazine atât în 2013, cât şi în 2012, când s-a extins cu 104 şi respectiv cu 88 de unităţi.

    În martie anul acesta, Frans Muller anunţa continuarea extinderii pe piaţa locală, în special în Bucureşti, şi dezvoltarea unui depozit nou, care să susţină planurile de expansiune. Potrivit Delhaize, Mega Image deţinea în 2013 o cotă de 21,7% din piaţa de profil din Capitală.

    La începutul lunii august, Delhaize a anunţat şi preluarea a 20 din cele 22 de magazine operate de reţeaua Angst, după ce compania locală s-a retras dintr-o colaborare cu Carrefour, tranzacţie ce urmează să fie aprobată de Consiliul Concurenţei.

  • Gwyneth Paltrow, dată în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor

    Expertul în probleme de sănătate Charles Platkin spune că editorii site-ului goop.com, deţinut de actriţa americană, au folosit, într-un articol publicat în iulie, materiale “Diet Detective”, marcă pentru care Platkin deţine drepturile comerciale din 2004. Expertul susţine că a cerut responsabililor goop.com să scoată acest text de pe site, lucru pe care editorii l-au făcut, dar i-ar fi răspuns că folosirea informaţiilor era permisă potrivit dreptului la liberă exprimare acordat de Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite ale Americii.

    Platkin cere acum despăgubiri financiare şi o hotărâre prin care să li se interzică celor de la goop.com să mai folosească materiale asupra cărora el deţine drepturile.

    Gwyneth Paltrow a lansat site-ul de lifestyle goop.com în septembrie 2008. Numele este derivat din iniţialele numelui său.

    Gwyneth Paltrow, care s-a despărţit în această primăvară de Chris Martin, solistul trupei Coldplay, după o căsnicie de zece ani, desemnată în 2013 cea mai frumoasă femeie din lume, de revista People, a devenit cunoscută în cinematografie cu rolul din thrillerul “Seven”, în 1995, în care a jucat alături de Brad Pitt – care i-a devenit apoi partener de viaţă.

    După premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar (“Shakespeare îndrăgostit”, 1999) şi căsătoria cu Chris Martin, cu care are doi copii, Gwyneth Paltrow s-a îndepărtat de platourile de filmare, concentrându-se pe lansarea de cărţi şi reţete gastronomice şi pe apariţii în emisiuni de televiziune.

    Rolul Pepper Potts din franciza “Iron Man”, lansată în 2008, a readus-o pe actriţă în prim-planul cinematografiei mondiale.

  • Primăriile vor clasifica hotelurile, vor autoriza plajele şi vor emite brevete de turism – proiect

    Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism (DIMMMAT) propune ca în perioada 2014-2016 să fie transferate de la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), către autorităţile administraţiei publice clasificarea structurilor de de cazare şi a celor de alimentaţie publică, autorizarea turistică a plajelor şi a agrementului nautic, omologarea pârtiilor de schi şi a traseelor turistice montane şi acreditarea centrelor naţionale de informare şi promovare turistică.

    De asemenea, urmează să fie transferate în competenţa autorităţilor locale şi emiterea brevetului de turism şi administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic.

    În plus, primăriile vor emite avizul de specialitate pentru documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente, pentru documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică, documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente
    din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora şi documentaţii privind construcţiile care urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

    “Prin descentralizarea competenţelor, beneficiarii autorizaţiilor şi avizelor de specialitate vor intra în posesia acestora mult mai repede” se arată în proiectul de strategie al DIMMMAT.

    În urma descentralizării, elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale, reglementarea, monitorizarea, controlul şi inspecţia vor fi în continuare exercitate de către autoritatea publică centrală responsabilăîn domeniul turismului, respectiv Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

    “Principalul element avut în vedere în realizarea strategiei de descentralizare în domeniul turismului are la bază tendinţele internaţionale, referindu-ne aici la principiul subsidiarităţii, aşa cum se observă şi în Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. Introducerea acestui termen în tratatele internaţionale vizează exercitarea competenţelor la un nivel cât mai apropiat de cetăţeni, operatorii economici, în cazul de faţă”, potrivit proiectului.

    Descentralizarea porneşte de la premisa că autorităţile administraţiei publice locale sunt în măsură să răspundă necesităţilor cetăţenilor.

    “Activitatea Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) este prea mult concentrată pe control, iar efortul său de marketing depinde în mare măsură de târguri si expoziţii. Comunicarea dintre ANT şi administraţiile locale este foarte slabă, iar ANT nu influenţează şi nu dirijează procesul de dezvoltare”, se arată în proiect.

    Prevederile strategiei vot fi iniţial testate printr-un proiect, urmând ca apoi să fie extinse la nvel naţional. În faza pilot vor fi stabilite criteriile de selecţie a unităţilor administrativ-teritoriale şi zonele unde urmează fie implementată faza pilot. Perioada de implementare a fazei pilot se va desfăşura în trimestrele III şi IV din 2014.

    “Pentru această perioadă, ANT va asigura resursele necesare procesului de descentralizare în domeniul turismului pe perioada de desfăşurare a fazelor pilot în vederea testării şi evaluării
    impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor, care vor fi de ordin informaţional şi financiar”, se mai spune în proiect.

  • Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele şapte luni a scăzut cu 13,4%

    În luna iulie un număr de 2.093 de firme au intrat în incapacitate de plată, 2.000 de firme în iunie, 2.149 în mai, 2.089 în aprilie, 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, reiese din datele ONRC.

    Cele mai mari scăderi ale numărului de insolvenţe s-au consemnat în Giurgiu (-69,49%), Mehedinţi (-67,25%) şi Vaslui (-66,77%). În aceeaşi perioadă, în Alba, Caraş-Severin şi Prahova au fost înregistrate cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe în primele şapte luni ale anului, de 75,8% faţă de 2013, 51,15%, şi, respectiv, 39,38%.

    La nivel naţional, în 15 judeţe au fost înregistrate creşteri ale numărului de insolvenţe cu rate între 1,71% şi 75,82%, iar în restul au raportate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu rate de la -6,28% la -69,49%.

    Potrivit datelor ONRC, cele mai multe insolvenţe au fost raportate în Bucureşti – 2.421 firme, Bihor – 1.029 societăţi şi Prahova – 630 firme şi cele mai puţine în Călăraşi – 60 firme, Neamţ -93 firme şi Giurgiu – 101 companii.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, construcţiilor şi din industria prelucrătoare.

    De asemenea, în ianuarie-iulie a fost suspendată activitatea pentru 9.951 de firme, cu 29,6% mai puţine decât în intervalul similar din 2013.

    Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 24,33%, la 63.331. Cele mai multe firme înmatriculate în primele şapte luni sunt în domeniul comerţului, respectiv 25.305, în creştere cu 11% faţă de anul trecut. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.001) şi construcţiilor (4.666).

    La finalul lunii iulie erau active circa 1,1 milioane de firme.

  • Ponta va merge în septembrie în China, dar şi în SUA, unde va avea întâlniri cu companii din energie

    Ponta a anunţat, luni, că în China va discuta cu premierul Li Kekiang în special despre parteneriatul economc dintre cele două ţări.

    Prim-ministrul Victor Ponta a precizat totodată că în SUA, pe lângă participarea la Adunarea Generală a ONU, se va deplasa la Houston, Texas, unde va avea întâlniri cu conducerile celor mai importante companii energetice americane, care “au investiţii sau planuri de investiţii” în România.

    Întrebat de jurnalişti despre companiile cu care va purta discuţii, Ponta a precizat că nu se va vedea cu reprezentanţii Chevron, dar în schimb la Houston au sediul toate marile companii energetice americane, cum ar fi Exxon sau Honeywell.

    Ponta a anunţat, totodată, că joi va lua parte la ceremoniile de învestire a preşedintelui ales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

  • Business Magazin, în 2010 – Zeci de mii de români prind gustul programului “Prima Casă” şi îşi amanetează viitorul

    Pentru unii, programul Prima Casa e un moment bun sa-si cumpere o locuinta. Altii asteapta ca preturile sa scada in continuare, cum au asteptat sa scada si pana acum. Sa vedem cat ar mai trebui sa astepte.

    Prima Casa a dezmortit putin piata locuintelor, a doua varianta a programului e pe teava, preluarea unor mari proiecte rezidentiale de catre bancile finantatoare intarzie sa apara, iar preturile au ajuns chiar si la jumatate fata de varful atins in perioada de boom a pietei. Pentru unii, programul Prima Casa e un moment bun sa-si cumpere o locuinta in timp ce altii asteapta ca preturile sa scada in continuare.

    “Asta e camera cea mare, aici e baia si aici e bucataria. In camera asta o sa pun o canapea.” Iuliana, in varsta de 30 de ani, creioneaza fericita pe o coala de hartie schita locuintei sale, prima ei casa. Originara din Iasi si locuind de cativa ani in Bucuresti, Iuliana este proaspata proprietara a unui apartament cu doua camere intr-o zona semicentrala a Capitalei. “Am platit 80.000 de euro. In decembrie costa 88.000, la prima vizionare era 85.000, mi-a placut, insa am zis ca e cam scump. Un alt potential cumparator negociase la 82.000 de euro, am sunat imediat si am oferit 80.000 si au fost de acord.”

    Cumparatoarea povesteste ca intentia de a-si cumpara o locuinta a aparut la sfarsitul anului trecut, iar ceea ce a incurajat-o a fost programul Prima Casa si modificarile care urma sa fie aduse acestuia – “am dorit sa prind prima varianta, nestiind in ce vor costa modificarile”. “Evident ca a contat Prima Casa. Acum un an si jumatate nu imi permiteam creditul, mi-as fi permis cel mult o garsoniera in Drumul Taberei.”

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din aprilie 2010.

  • A renunţat să fie inginer în urmă cu 13 ani, iar acum vinde mii de televizoare

    Bogdan Pasat a preluat în 2013 operaţiunile din România şi Bulgaria ale Sharp, odată cu înfiinţarea biroului local al companiei, principala sa responsabilitate fiind gestionarea extinderii pe cele două pieţe.

    Pasat a studiat ingineria şi geofizica în cadrul Universităţii din Bucureşti şi şi-a început cariera în 2001 în poziţia de inginer geofizician la Petrom. Experienţa lui Pasat în industria de retail a început un an mai târziu, când s-a angajat la Cora în echipa  care pus piatra de temelie a primului magazin, din Pantelimon.

    După Cora, unde a traversat toate etapele, de la vânzare propriu-zisă şi până la resurse umane sau marketing, s-a mutat la Flanco, în poziţia de product manager. Povestea lui cu Sharp a pornit însă după Flanco, când s-a mutat la Domo şi, odată cu preluarea gamei de electronice, s-a ocupat şi de acest brand, la acea vreme puţin prezent pe plan locală.

    Între timp, Bogdan Pasat a preluat, la finele lui 2007, vânzările furnizorului de aparatură electronică JVC, poziţie pe care a deţinut-o până la sfârşitul lui 2012. Cea mai grea decizie din carieră a fost schimbarea domeniului de activitate şi trecerea de la inginerie la retail, în urmă cu 13 ani: “A fost o decizie cu mare încărcătură emoţională, care s-a dovedit în timp a fi decizia corectă”.

    Bogdan Pasat face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Doi cumnaţi şi-au demisia de la locul de muncă şi au început o afacere. Acum vând de 3 milioane de euro

    În urmă cu şase ani, Mihai Toma a ales calea antreprenoriatului, avându-l ca asociat pe Florin Gheorghe, cumnatul său, şi a fondat firma producătoare de mobilier pe comandă Theta. Cei doi au dat slujbe plătite cu mii de euro în grupul Piritex şi au plecat la drum, chiar în momentul când criza începea să-şi arate colţii, cu un capital de 40.000 de euro şi experienţa de manageri într-o firmă cu rulaje de peste 100 de milioane de euro. Acum, firma pe care au fondat-o are 48 de angajaţi, vânzări de 12 milioane de lei şi planuri chiar mai mari.

    Plecaţi la drum cu un singur angajat, au ajuns acum la 48 de oameni şi o cifră de afaceri estimată pentru 2013 de 12 milioane de lei, de două ori mai mult decât în 2012 (aproape 5,4 milioane de lei), iar de la o hală de producţie au ajuns la trei spaţii.

    Până în 2005, Mihai Toma a fost director de vânzări al reţelei de magazine din grupul Piritex, cu activităţi în comerţul de parchet, pardoseli, mochete şi covoare. În 2005 a fost numit director al fabricii de mobilă dezvoltate de proprietarul Piritex, Fortismob, un proiect greenfield, care ajunsese la peste 400 de angajaţi în 2008. “La fel ca în cadrul piramidei lui Maslow, după ce ai ce-ţi trebuie, vrei recunoaştere. Am vrut să facem ceva pe cont propriu.”

    N-a fost însă aşa uşor cum se aşteptau cei doi. În vara lui 2008, în plin boom, şi-au anunţat plecarea şi au mai rămas în funcţii până la finalul anului.

    “În septembrie ne-am dus la BIFE şi am comandat utilaje de 300.000 de euro, în leasing, iar în ianuarie 2009 ne-am trezit în plină criză că începem o afacere nouă. A fost extrem de greu. Eram obişnuiţi să stăm de vorbă cu manageri, iar noi am luat-o de la zero.” Au avut un capital de pornire de 40.000 de euro, din bani proprii, care le-au ajuns doar în primele două luni, iar apoi, lună de lună, au mai adus bani în firmă, având şi activităţi de consultanţă de management. Au închiriat o hală la Ploieşti, unde au instalat utilajele luate în leasing şi au început producţia, care s-a dovedit a fi complet diferită de ceea ce ştiau să facă. “La început am făcut mobilă pe comandă pentru clienţii rezidenţiali”, pe care i-au găsit greu. Mihai Toma este şi unul dintre fondatorii Asociaţiei Clubul Român de Mobilă.

    Mihai Toma face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.