BusinessMagazin

Blog

  • George Copos, CONDAMNAT DEFINITIV la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I

    Instanţa a respins apelurile făcute de toţi inculpaţii din dosarul Loteria I, precum şi toate cererile de schimbare a încadrărilor jurice ale faptelor acestora, făcute pe parcursul judecării cauzei.

    Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia de condamnare dată de Judecătoria Sectorului 2 în 29 ianuarie, astfel că George Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a constatat că George Copos a fost arestat într-o altă cauză.

    De asemenea, Tribunalul Bucureşti a menţinut pedepsele de câte patru ani de închisoare pentru Gilio Giuzepe Roza, Stelian Ioan Raţiu şi Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, iar Gabriel Rogoveanu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.

    Instanţa le-a interzis celor cinci dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de cinci, respectiv patru ani după executarea pedepsei.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

    George Copos este încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde execută pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători. 

    Ceilalţi inculpaţi condamnaţi la pedepse cu închisoare urmează să fie încarceraţi.

    George Copos şi ceilalţi patru inculpaţi au fost trimişi în judecată în iunie 2006.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

    Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv SC Romtur GM Impex SRL, Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis “pachet” de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

    Acelaşi mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

    În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea – fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română – ar fi plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

    În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, au mai arătat procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

    Procurorii au menţionat că relaţia de “afaceri privilegiate” dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

  • Patronatele cer premierului să blocheze proiectul falezei din Năvodari, care ar distruge plaja

    “Principala atracţie a staţiunii Năvodari a fost şi este plaja. După Mamaia, e clar că locul care se poate dezvolta cel mai mult pe litoral este Năvodariul. Aici s-au făcut investiţii importante în ultimii 12 ani. În momentul în care am văzut documentele cu planurile primarului am fost în pragul unui stop cardiac“, a declarant agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    El a explicat că în urmă cu câteva săptămâni, mai multe persoane au început să facă măsurători pe plaja din Năvodari, afirmând că lucrează pentru primărie. Patronatele din turism s-au sesizat şi au început să facă cercetări, aflând că Primăria Năvodari a depus un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care prevede construirea pe plajă a unei faleze lungi de şase kilometri şi late de 16 metri, la 60 de metri de mare. Astfel, plaja va fi limitată la maxim 60 de metri lăţime, în condiţiile în care este în vigoare o lege care prevede că nu se poate construi la distanţă mai mică de 150 de metri de mare, potrivit lui Alin Burcea.

    “Să ne imaginăm că pe plaja din Năvodari, pe şase kilometri lungime, va apărea o alee de beton lată de 16 metri, în jurul căreia vor apărea construcţii, locuinţe şi chioşcuri, toate în faţa hotelurilor construite în ultimii zece ani. Evident că dacă se ştia lucrul ăsta de acum zece ani, nu mai investea nimeni aici. Vreau să atrag atenţia că o staţiune construită în ultimul deceniu riscă să fie îngropată. Nu o să vină nimeni să stea printre bălării, cu construcţii în faţă. Este un apel pe care îl fac primului ministru din partea ANAT, să intervină cu Corpul de Control al Guvernului”, a mai spus Burcea.

    El a adăugat că, în calitate de vicepreşedinte al ANAT, face un apel la premier să oprească proiectul.

    “Fac un apel ca această nenorocire, acest jaf să fie anulat. Este vorba de o afacere de sute de milioane de euro, dacă vor începe lucrările de construcţie pe plajă. E o nenorocire care trebuie stopată acum. Primarul Năvodariului a depus la Consiliul Judeţean Constanţa o cerere pentru PUZ, care trebuie blocată urgent. În această cerere este prevăzută faleza, dar şi mai multe construcţii, dintre care unele pe plajă, şi am văzut acolo şi blocuri de P+10. Or, să te trezeşti acum pe plajă cu un lanţ de blocuri de P+10, înseamnă un jaf. Cred că trebuie pornit un control adevărat şi de către DNA”, a mai spus oficialul ANAT.

    Contactat de MEDIAFAX, Nicolae Matei, primarul localităţii Năvodari, a afirmat că nu va renunţa la ideea sa, ba mai mult, ia în calcul să facă plângere penală pe numele celor care obstrucţionează proiectul.

    “Investitorii se sperie că o să apară un fel de talcioc acolo, că o să vândă fiecare ce vrea, haine, porumb fiert etc. Nu va exista aşa ceva. Va fi o zonă de promenadă de şase metri, nu vom face o stradă pe malul mării, nu vom face tot felul de buticuri pe malul mării, este exclus aşa ceva. Prioritate vor avea investitorii care sunt în zona adiacentă, care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale, care au hoteluri”, a spus primarul Nicolae Matei.

    El a completat că vrea să liniştească investitorii serioşi şi îi anunţă că faleza nu înseamnă o bandă de circulaţie, că nu pot circula maşini pe malul mării, ci va fi o zonă de promenadă, care va aduce civilizaţia în staţiune.

    “Cei care şi-au făcut ansambluri rezidenţiale vor avea exclusivitate în dreptul lor în ceea ce priveşte comerţul, traficul poate fi restricţionat în anumite ore, intervalul de timp când lumea merge la plajă. Nu încălcăm nicio normă, nu periclităm bunul mers al turismului în zonă. Faleza va ridica turismul în Năvodari, va da o notă de civilizaţie, vom avea internet wireless, foişoare pentru salvamari, scuaruri de spaţii verzi, băncuţe, lampadare de fontă. Avem proiectate bretele cu apă care să alimenteze zonele de duşuri pe plajă”, a mai spus primarul.

    Nicolae Matei a afirmat că proiectul este în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei şi va fi realizat cu fonduri europene.

    Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi cel mai mare investitor în turism pe litoral, cu 4.000 de locuri de cazare, dintre care 2.000 construite în Năvodari, afirmă că proiectul primarului nu este convenabil absolut deloc pentru cei care au investit în staţiune, pentru că multe dintre planurile de investiţii au ţinut cont de ieşirea la mare şi de plaja lată.

    “În PUZ-ul depus de primărie se prevede construirea unei serii de clădiri şi centre comerciale pe care noi nu le-am luat în calcul atunci când am investit aici. Eu, dacă aş fi aflat ce se va întâmpla, n-aş mai fi făcut la Năvodari acele investiţii de 27 de milioane de euro în 2.000 de locuri de cazare. În plus, în condiţiile astea, dacă mâine primesc o ofertă de vânzare, plec imediat din Năvodari”, a declarat Murad pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că plănuia să mai construiască în următorii ani încă 2.000 de locuri de cazare, dar renunţă din cauza noii situaţii create.

    “Până acum, pentru ce am făcut, am colaborat ok cu primarul din Năvodari, dar planurile generale pentru staţiune trebuie să fie făcute prin consultare cu cei care au investit. Eu o să renunţ la investiţii plănuite de încă 20 de milioane de euro. Găsisem sursă de finanţare. Valoarea unei investiţii, când are ieşire la mare este una, pentru că turistul ţine cont că plaja e foarte lată. Dacă se îngustează plaja cu construcţii şi faleză, eu trebuie, ca cei 4.000 de turişti să aibă loc pe plajă, să îi duc la 2,5 kilometri distanţă, şi asta dacă acolo va fi liber. Deci, noi, în loc să protejăm plaja şi să încercăm să o lărgim cât mai mult, o îngustăm”, a mai spus Murad.

    Potrivit hotelierului, turiştii vin la mare în principal pentru plajă, iar investitorii şi-ar dori ca zona să fie păstrată aşa cum este. Murad, care a deschis anul trecut un hotel de cinci stele în Năvodari, a afirmat că nu l-ar mai fi construit dacă ar fi ştiut despre planurile primarului.

    “Ceea ce face primarul din Năvodari arată foarte clar că în România investiţiile pe termen lung sunt riscante. Nu ştii niciodată ce se va schimba. Eu, de exemplu, am adormit vecin cu Apele Române şi cu plaja şi m-am trezit vecin cu Gheorghe şi cu faleza. Faleza din Năvodari va face ca staţiunea să concureze în câţiva ani cu Eforie Nord. Cei care vin în Năvodari sunt persoane cu bani, care caută hoteluri noi, de 4 sau 5 stele. Nimeni nu vrea să se plimbe aici pe o faleză unde să găsească bazaruri turceşti cu porumb şi floricele. Aici este nevoie de un alt gen de investiţii, un port turistic, un cazinou, aqua land, cluburi etc.”, a mai spus Murad.

    În Năvodari există, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism, 8.720 de locuri de cazare.

    Nicolae Matei este primar al oraşului Năvodari din anul 2008. De asemenea, el deţine şi funcţia de preşedinte al PSD Năvodari.

    Primarul Nicolae Matei a fost condamnat în 8 aprilie, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, următorul termen fiind stabilit în 18 septembrie.

    Procurorii DNA îl acuză pe primarul oraşului Năvodari că, în perioada iunie – octombrie 2012, i-ar fi solicitat unui ofiţer de poliţie judiciară cu funcţie de conducere, denunţător în cauză, să-i ofere protecţie în anchetele penale care-l vizau şi să intervină în aceste anchete, pe care Nicolae Matei le considera abuzive, nejustificate şi motivate politic. În schimbul acestor intervenţii, în 25 octombrie 2012, edilul i-ar fi dat ofiţerului de poliţie două loturi de teren situate în Năvodari, cu o valoare de piaţă de 46.160 de euro. Cele două terenuri ar fi fost date prin intermediari, cu simularea unor vânzări consemnate în două contracte semnate de respectivii intermediari, pentru care s-ar fi plătit 59.000 de lei, însă în realitate nu s-a achitat niciun ban. Unul dintre intermediari, Nicolae Vâlcu, este judecat pentru mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, fiind acuzat că a dat în faţa notarului o declaraţie în care a arătat că a primit cei 59.000 de lei.

  • Cazul avionului ultrauşor prăbuşit în Maramureş: Anchetatorii iau în calcul toate variantele – defecţiune tehnică, eroare de pilotaj şi condiţii meteo

    Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Maramureş, Dumitriţa Rus, a declarat corespondentului MEDIAFAX că ancheta în cazul prăbuşirii avionului ultrauşor la Copalnic Mănăştur, soldată cu decesul pilotului şi rănirea gravă a pasagerului, a fost preluată, duminică dimineaţă, de procurori de la Parchetul Curţii de Apel Cluj.

    În paralel cu cercetarea procurorilor, specialiştii Centrului de Investigare pentru Securitatea Aviaţiei Civile (CIAS) au început o anchetă la locul prăbuşirii avionului.

    Potrivit investigatorului CIAS Eugen Suciu, epava avionului va fi ridicată de la locul prăbuşirii şi transportată într-un hangar la Bucureşti, unde “va fi analizată bucată cu bucată”.

    “Căutam fiecare probă, o fotografiem, o filmăm, facem o schiţă a accidentului, ca sa putem ridica epava. Ulterior, epava va fi transportată la un loc hotărât de CIAS, avem un hangar la dispoziţie la Bucureşti. Din nefericire, această aeronavă nu are zborul înregistrat, aşa că va trebui să presupunem ce s-a întâmplat. Nu putem utiliza date obiective, trebuie să ne bazăm pe datele martorilor. Din nefericire, avem o victimă decedată, pilotul, dar din fericire avem un martor ok, pasagerul, care ne va spune ce s-a întâmplat”, a declarat, la locul accidentului, Eugen Suciu.

    Suciu a precizat că la ora actuală anchetatorii iau în calcul toate variantele, de la o defecţiune tehnică, până la eroare de pilotaj şi condiţii meteo şi se va reconstitui ultima fază a zborului.

    “Ancheta este una dificilă, vom analiza toată epava, iar acest lucru poate dura un an, doi, cât e necesar. Avem obligativitatea ca, la fiecare an care trece, să facem declaraţii despre stadiul anchetei, dar nu ne putem grăbi”, a spus investigatorul CIAS.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia-Mare, Vasile Pop, a declarat corespondentului MEDIAFAX că anchetatorii au ajuns, duminică dimineaţă, la spital, unde au stat de vorbă cu pacientul internat la Terapie Intensivă.

    “Starea pacientului este stabilă, este conştient şi vorbeşte, este internat la Terapie Intensivă şi în această dimineaţă (duminică – n.r.) a stat de vorbă cu anchetatorii. Pacientul va mai rămâne internat la Terapie Intensivă încă trei-patru zile, deoarece este un pacient cu o stare mai delicată, acum câţiva ani a fost supus unui transplant renal”, a declarat Vasile Pop.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă din Baia-Mare a precizat că pasagerul rănit în accidentul aviatic a suferit o fractură la coloană şi o fractură de femur cu deplasare, iar în zilele următoare se va decide dacă va fi supus sau nu unei intervenţii chirurgicale, însă “deocamdată nu se pune problema unui transfer într-o altă unitate medicală”.

    Un bărbat a murit şi altul a fost rănit, sâmbătă seară, după ce avionul ultrauşor în care se aflau s-a prăbuşit pe un câmp din apropiere de localitatea Copalnic Mănăştur, judeţul Maramureş.

    “La faţa locului ne-am deplasat cu un echipaj de terapie intensivă mobilă şi un echipaj de urgenţă de la SMURD Baia Mare. La locul prăbuşirii avionului am găsit pilotul în stop cardiorespirator, a fost resuscitat, însă până la urmă s-a constatat decesul. Bărbatul care era pasager în avion a fost transportat la spitalul din Baia Mare, este conştient, dar are multiple traumatisme. După ce va fi examinat, medicii vor decide dacă rămâne în spitalul din Baia Mare sau va fi transferat în altă parte”, declara, sâmbătă seară, Oana Alexa-Gonczi, purtătorul de cuvânt al ISU Maramureş.

    Ea preciza că avionul ultrauşor este particular şi opera şi pe un aerodrom particular aflat în apropierea locului unde s-a prăbuşit.

    Potrivit prefectului de Maramureş, Anton Rohian, o echipă de procurori şi poliţişti judiciarişti a început cercetările la locul prăbuşirii avionului.

    Conform sursei citate, în momentul prăbuşirii, avionul ultrauşor, care aparţine unui aeroclub din Târgu Mureş, se afla în procedură de aterizare.

    Prefectul spunea că pilotul avionului, care a decedat în urma accidentului, era din Satu Mare şi avea 63 de ani şi efectua ore de instructaj cu bărbatul rănit, în vârstă de 43 de ani.

    “Pilotul de 63 de ani era, practic, proprietarul acestui avion. Avea toate aprobările din punctul de vedere al acestui zbor”, spunea Anton Rohian.

  • VREMEA luni şi marţi: Prognoza meteo în ţară şi în Bucureşti

    BUCUREŞTI

    Vremea va fi frumoasă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 13…15 grade.

    MARŢI

    Vremea se va încălzi faţă de ziua anterioară, astfel că maximele termice vor fi cuprinse între 22 şi 31 de grade. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în cursul serii şi al nopţii în extremitatea nordică şi de nord-vest, unde izolat vor fi averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană. Temperaturile minime se vor încadra între 10 şi 18 grade, uşor mai scăzute în depresiuni, dar şi mai ridicate pe litoral.

  • Rapper britanic convertit la islam, principalul suspect în cazul executării ziaristului James Foley – FOTO

    Abdel-Majed Abdel Bary, care a postat recent o imagine în care apare ţinând în mână craniul unui om, figurează printre cei trei indivizi identificaţi de autorităţile britanice ca fiind suspecţi în cazul decapitării jurnalistului american James Foley. Serviciile de spionaj britanice suspectează că fanaticul care l-a decapitat pe jurnalistul american James Foley ar fi un londonez numit John, membru al unei grupări teroriste islamiste – “The Beatles”.

    Abdel-Majed Abdel Bary, în vârstă de 24 de ani, este fiul unui islamist de origine egipteană judecat în Statele Unite pentru implicare în atentatele comise în anul 1998 la ambasadele americane din Kenya şi Tanzania.

    Bary, care a mers în Siria în anul 2013 pentru a participa la războiul civil, are o statură atletică, similară cu cea a călăului jurnalistului James Foley, şi un accent similar cu al acestuia, conform unor surse citate de publicaţia The Telegraph. Înainte de a deveni combatant islamist, Abdel-Majed Abdel Bary cânta muzică rap, în Londra, fiind cunoscut sub numele de scenă L Jinny. Melodii cântate de el au fost difuzate la BBC Radio 1. De asemenea, Bary a apărut pe YouTube în videoclipuri ale melodiilor “Overdose”, “Flying High” şi “Dreamer”.

    Tânărul a devenit un musulman radical sub influenţa predicatorului islamist Anjem Choudary, părăsindu-şi familia din cartierul londonez Maida Vale în 2013 cu explicaţia că “lasă totul pentru Allah”.

    În cazul decapitării jurnalistului american James Foley este suspectat şi Razul Islam, 21 de ani, fratele unui medic britanic acuzat în trecut de răpirea a doi corespondenţi de presă occidentali. Un alt suspect este Aine Davis, în vârstă de 30 de ani, un fost traficant de droguri convertit la islam şi fugit în Siria, ţară care se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei moderate şi grupuri teroriste sunnite.

    Grupul terorist sunnit Stat Islamic a revendicat executarea jurnalistului american James Foley, explicând că este vorba de un act de ripostă faţă de raidurile aeriene americane în Irak. James Foley, în vârstă de 40 de ani, era un jurnalist experimentat, relatând despre conflictul din Libia şi despre cel din Siria. Foley a colaborat cu publicaţia Global Post, cu Agenţia France-Presse şi alte instituţii media. Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant/Stat Islamic în Irak şi Siria – SI/SIIL/SIIS) a ocupat, în ultimele luni, regiuni din nord-estul Siriei şi din nord-vestul Irakului, proclamând un “califat islamic”.

  • Serbia nu se alătură sancţiunilor UE împotriva Rusiei

    “Nimeni nu ne-a întrebat în legătură cu aceste sancţiuni, când au fost introduse. Apartenenţa la UE este obiectivul nostru strategic, dar în acelaşi timp nu am impus şi nu vom impune sancţiuni Rusiei”, a spus premierul sârb.

    Vucic a mai spus şi că Serbia ia foarte în serios mesajul că statele candidate trebuie să se abţină de la explorarea unor noi oportunităţi comerciale cu Rusia, după ce autorităţile de la Moscova au interzis importurile de alimente din UE, transmite Bloomberg.

    Rusia a anunţat în această lună interzicerea timp de un an a importurilor anumitor alimente din Uniunea Europeană şi Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident din cauza conflictului din Ucraina.

    În 2013, UE a exportat în Rusia fructe în valoare de 1,26 de miliarde de euro şi legume de 769 de milioane de euro.

    Serbia, care a început negocierile de aderare la UE în ianuarie, a mărit vânzările de alimente în Rusia cu 68%, în primul semestru, la 117 milioane de dolari, fiind posibil ca până la sfârşitul acestui an să atingă 300 de milioane de dolari, potrivit Camerei de Comerţ din Belgrad.

    “Ne aşteptăm ca statele partenere să se abţină de la măsuri care să profite de noile oportunităţi de comerţ. Serbia ar trebui să-şi alinieze politicile economice cu cele ale UE, până la momentul aderării”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Serbia nu va introduce subvenţii de stat pentru a stimula comerţul cu Rusia, a mai spus Vucic. Statul sârb a încheiat un acord de comerţ liber cu Rusia în anul 2000, fiind menţinute unele tarife, pentru pui, brânzeturi, zahăr, ţigări, vehicule şi anvelope.

    Vucic nu vrea să irite Bruxelles-ul, dar încearcă în acelaşi timp să nu strice relaţiile cu Moscova, care este deja nemulţumită din cauza sprijinului pentru Ucraina, a arătat Djordje Vukadinovic, analist la institutul New Serbian Political Thought din Belgrad.

  • Meciurile României din preliminariile Euro-2016, difuzate exclusiv la TVR

    Pe 7 septembrie, echipa naţională a României joacă la Atena cu reprezentativa de fotbal a Greciei primul meci din bătălia pentru Euro-2016. Partida, care va fi transmisă în direct de TVR 1, TVR HD şi tvrplus.ro începând cu ora 21.45, este revanşa pe care România speră să o obţină în faţa Greciei, echipă care a răpit tricolorilor calificarea la Cupa Mondială FIFA Brazilia 2014, după barajul din noiembrie 2013.

    Echipa României are şansa de a se califica la primul turneu final după o pauză de 8 ani, ultima prezenţă a României la un turneu final fiind cea de la Euro-2008.

    Un număr de 53 de ţări vor încerca să obţină calificarea la Euro-2016, echipa României urmând să joace în preliminarii 10 meciuri.

    Astfel, telespectatorii TVR vor putea urmări cele zece partide: Grecia – România (7 septembrie), România – Ungaria (11 octombrie), Finlanda – România (14 octombrie), România – Irlanda de Nord (14 noiembrie), România – Insulele Feroe (29 martie 2015), Irlanda de Nord – România (13 iunie 2015), Ungaria – România (4 septembrie 2015), România – Grecia (7 septembrie 2015), România – Finlanda (8 octombrie 2015) şi Insulele Feroe – România (11 octombrie 2015). Toate meciurile vor fi precedate şi urmate de studiouri de dezbateri.

    În această toamnă, TVR continuă o tradiţie începută în 1960, la preliminariile primului turneu european de fotbal. De atunci, TVR a transmis, o dată la patru ani, meciurile României în calificările pentru Campionatul European. Din 1960 până în prezent s-au disputat 14 ediţii, Euro-2016 fiind ediţia cu numărul 15.

  • Circa 200 de cineaşti, între care Sylvester Stallone, au semnat o petiţie împotriva mişcării Hamas

    Grupul activist pro-Israel Creative Community for Peace a făcut publică o listă cu numele a aproximativ 200 de staruri de la Hollywood, printre care se numără şi actorul Kelsey Grammer, regizorii Ryan Kavanaugh şi Sherry Lansing, precum şi producătorul Aaron Sorkin, care au semnat o petiţie în care critică “ideologiile de ură şi genocid” ale grupării Hamas.

    Printre semnatarii petiţiei se numără şi actorii Sarah Silverman, Minnie Driver, Mayim Bialik, Josh Charles, Tony Goldwyn şi Roseanne Barr, vedeta de televiziune Bill Maher, regizorii Ivan Reitman şi William Friedkin, realizatorii de show-uri Diane English şi Doug Ellin, precum şi producătorii Avi Arad şi Scooter Braun.

    Documentul arată că grupării “Hamas nu i se poate permite să lanseze rachete asupra oraşelor israeliene şi nici să îşi ţină poporul ostatic”.

    “Spitalele sunt pentru a vindeca, nu pentru a ascunde arme. Şcolile sunt pentru a învăţa, nu pentru a lansa rachete. Copiii sunt speranţa noastră, nu scuturile noastre umane”, se mai arată în petiţia citată.

    Această petiţie vine în urma declaraţiilor pro-Israel ale lui Jon Voight, care i-a criticat pe actorii Penelope Cruz şi Javier Bardem – care au denunţat într-o scrisoare deschisă incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, calificând-o drept “genocid”-, starul american spunând despre cei doi că sunt “ignoranţi” în ceea ce priveşte istoria Israelului şi antisemiţi.

    Mai multe personalităţi spaniole, printre care actorii Penelope Cruz, Javier Bardem şi regizorul Pedro Almodovar, au denunţat, într-o scrisoare deschisă, incursiunea armată a Israelului în Fâşia Gaza, descriind această acţiune ca fiind “un genocid”. Mai mult decât atât, aceştia au lansat un apel către Uniunea Europeană pentru “a condamna atentatele terestre, maritime şi aeriene împotriva civilizaţiei palestiniene din Fâşia Gaza”.

    Totuşi, Javier Bardem a declarat că el şi soţia sa nu sunt antisemiţi şi că au fost înţeleşi greşit. “Semnătura mea a fost doar o pledoarie pentru pace”, a spus Bardem într-o declaraţie de presă. “Distrugerile şi ura generează doar mai multă ură şi mai multe distrugeri”, a mai spus acesta, care a explicat că a criticat răspunsul militar al Israelului în Gaza şi nu pe israelieni, faţă de care are un mare respect şi simte o profundă compasiune.

    Cel puţin 2.100 de persoane au murit, în Fâşia Gaza, începând din 8 iulie, când Israelul a lansat operaţiuni militare după asasinarea a trei adolescenţi israelieni de către membri ai grupării Hamas şi pe fondul atacurilor cu rachete.

    Israelul va continua operaţiunile militare împotriva mişcării Hamas “cât va fi necesar”, până la restabilirea securităţii, a anunţat premierul Benjamin Netanyahu, citat de AFP.

  • Angela Merkel doreşte o soluţie la conflictul din Ucraina care să nu ofenseze Rusia

    “Vreau să găsesc o soluţie care să nu ofenseze Rusia”, a declarat Merkel la o zi după vizita la Kiev.

    “Trebuie să dialogăm. Nu trebuie să avem decât o soluţie politică. Rezolvarea conflictului pe calea armelor nu duce nicăieri”, a spus Merkel.

    “Poporul ucrainean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege calea”, a subliniat Merkel.

    Dacă ucrainenii ar alege să adere la Uniunea Euroasiatică creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, europenii nu ar privi această situaţie cu ostilitate, pentru că Europa doreşte relaţii bune cu Moscova, a explicat cancelarul german.

  • Idei de afaceri: patinele cu motoraş şi baterii (VIDEO)

    Compania Acton, scrie BBC, a creat nişte patine cu rotile mai aparte, RocketSkates, dotate cu mici motoraşe şi baterii cu ioni de litiu care le asigură acestora funcţionarea. Patinele se coordonează cu ajutorul unor microprocesoare pentru a păstra aceeaşi viteză.

    Năstruşnicele încălţări pot susţine o persoană de până la 125 de kilograme şi costă de la 500 la 700 de dolari perechea, în funcţie de autonomie, iar clienţii au posibilitatea de a descărca o aplicaţie pentru telefon care le arată informaţii despre starea bateriei, numărul de kilometri parcurşi ori sugestii de trasee.