BusinessMagazin

Blog

  • ASF vrea să reducă plafonul maxim al despăgubirilor pentru vătămări corporale

    “Avem o discuţie cu jucătorii din piaţă în privinţa plafonului maxim al despăgubirilor pentru vătămări corporale în baza poliţelor RCA, care este un plafon european, dar unul nerealist, nefezabil şi contraporductiv pentru piaţa din România. Nu am stabilit un alt plafon, am avut consultări pe acest subiect. Vom avea o iniţiativa de modificare a acestui plafon. Trebuie să luăm în calcul istoricul daunelor de acest fel. Iniţiativa legislativă nu încalcă prevederile UE, care cred că sunt indicative şi nu obligatorii. De asemenea, statele membre UE au dreptul să-şi adapteze normele la specificul naţional”, a declarat marţi preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu.

    Asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este un contract prin care persoanele prejudiciate în urma unui accident auto produs din vina conducătorului auto asigurat primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite.

    Scopul poliţei este ca persoanele păgubite să primească obligatoriu despăgubiri pentru daunele suferite, independent de situaţia materială a celui care a produs paguba.

    Legislaţia stabileşte un plafon maxim al despăgubirilor de 5 milioane de euro pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial, produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate.

    Creşterea pragului de despăgubire atât în cazul vătămărilor corporale şi deces, dar şi al daunelor materiale, a afectat rezultatele companiilor de asigurări pe segmentul poliţelor RCA, asigurări obligatorii care au fost utilizate deseori de companii pentru a obţine lichidităţi şi cotă de piaţă, ceea ce a dus la o concurenţă acerbă pe partea de tarife.

    Potrivit datelor ASF, volumul despăgubirilor pentru vătămări corporale şi daune morale a crescut puternic în ultimii şase ani, urcând de la 3% în 2008 la circa 25% din totalul plăţilor la sfârşitul lunii martie a acestui an.

    Evoluţia este şi urmarea faptului că România a armonizat din 2012 cu legislaţia europeană limitele de despăgubiri pe care instanţele le pot acorda victimelor accidentelor sau urmaşilor acestora, dacă nu se ajunge la un acord amiabil.

    Daunele materiale provocate de accidente pot fi despăgubite până la 1 milion de euro, iar cele pentru vătămări corporale şi decese (despăgubiri morale) se pot ridica şi la 5 milioane de euro, cu mult peste pragurile anterioare.

    Asigurătorii încearcă de mai mult timp să impună un ghid de despăgubiri care să reprezinte o referinţă pentru instanţele din România.

  • Putin oferă Chinei posibilitatea să investească într-un proiect de exploatare al grupului petrolier Rosneft

    “Directorul Rosneft a propus ca statul chinez să devină acţionar în una dintre cele mai mari companii producătoare de petrol. Autorităţile statului susţin această idee şi salutăm participarea dumneavoastră”, a declarat Putin în cadrul unei întâlniri cu vicepremierul Chinei, Zhang Gaoli.

    Rosneft, compania de stat care operează proiectul de exploatare pe câmpul petrolifer Vankor, a extras în al doilea trimestru din acest an 440.000 de barili de petrol zilnic, echivalentul a 4% din consumul Chinei într-o zi.

    “Vankor este un proiect foarte promiţător. În general suntem foarte prudenţi atunci când vine vorba de implicarea unor parteneri străini în acest proiect, dar, desigur, nu am stabilit niciun fel de restricţii pentru prietenii noştri chinezi”, a afirmat Putin.

    Astfel, producătorul rus ar putea oferi o participaţie de până la 49% Chinei, pentru o sumă cuprinsă între 4 şi 5 miliarde de dolari, potrivit unui analist al Sberbank Investment Research, Valery Nesterov.

    Rusia încearcă să atragă investiţii din China, dat fiind că relaţiile cu Europa şi Statele Unite sunt tensionate, pe fondul crizei din Ucraina. De altfel, Rosneft a fost inclusă pe lista sancţiunilor impuse de SUA în 16 iulie.

    Rosneft este compania rusă care a încheiat cele mai multe acorduri cu China în ultima perioadă. De exemplu, anul trecut, Rosneft a semnat un contract în valoare de 270 de miliarde de dolari pe 25 de ani cu pentru furnizarea de petrol cu compania de stat China National Petroleum.

    Grupul Rosneft produce aproximativ 40% din ţiţeiul din Rusia, fiind liderul industriei petroliere din această ţară şi este controlat în proporţie de 70% de către stat.

     

  • Un italian a găsit cinci perle în stridiile pe care le comandase pentru a-şi impresiona iubita

    Giuseppe Di Bianco, angajat al Poştei italiene, a rezervat o masă la un restaurant bine cotat din centrul oraşului Salerno, la jumătatea lunii august, cerându-i chelnerului să îi servească şampanie şi două porţii de stridii, pentru a o impresiona pe iubita sa.

    Întrucât nu mai avea nicio stridie în stoc, proprietarul restaurantului s-a deplasat în mare grabă la o pescărie din apropiere pentru a se aproviziona, însă aceasta mai avea doar trei.

    Giuseppe Di Bianco a trebuit să se mulţumească cu cele trei stridii, care erau destul de mari. Însă, imediat după ce a deschis-o pe prima, a descoperit în ea trei perle. Celelalte două stridii conţineau şi ele fiecare o perlă.

    A doua zi de dimineaţă, italianul a mers la un prieten bijutier, care a evaluat valoarea celor cinci perle la aproximativ 2.000 de euro, potrivit Corriere del Mezzogiorno.

  • ANSVSA: 198 de animale, afectate de boala limbii albastre, în şase judeţe

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) arată că, până luni, boala a fost semnalată în 44 de comune din cele şase judeţe, dintre care 18 localităţi din Buzău şi 11 din Prahova.

    Din totalul de 1.613.864 de bovine, ovine şi caprine din cele şase judeţe, au fost afectate de boala limbii albastre 198, adică 0,012 la sută.

    Toate cazurile au fost semnalate în gospodării.

    Dintre animalele bolnave, 21 au murit, din cauza bolii, nefiind animale sacrificate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ANSVSA.

    De altfel, animalele pot trăi cu boala, iar carnea şi laptele lor pot fi consumate. Pe de altă parte, animalelor bolnave le e mai greu să se hrănească, slăbesc şi nu mai dau lapte, ceea ce cauzează pierderi economice.

    În data de 22 august 2014, a fost diagnosticat primul caz de boala limbii albastre (Bluetongue) în România, în judeţul Buzău.

    Această boală este produsă de un virus, afectează rumegătoarele şi se transmite doar prin înţepătura unor insecte hematofage, din genul Culicoides, şi nu prin contact direct între animale.
    Boala nu se transmite la om, prin contactul direct cu animalul bolnav, şi nici laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave nu constituie un pericol pentru sănătatea omului.

    Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea pentru animalele ucise, cheltuielile legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie, a precizat ANSVSA.

    Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.

    Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate.
    În plus trebuie respectate regulile sanitare veterinare şi de zooigienă privind popularea, exploatarea şi transportul animalelor vii.

    Boala are caracter sezonier.

    În Europa, boala este cantonată în mai multe zone din partea de sud, cum ar fi Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, în unele zone din Italia, Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Bulgaria.

  • Românii cu bani nu mai vor doar o vacanţă pe an, dar scumpă, ci câteva, însă mai ieftine

    “Oamenii cu bani au bani şi nu cheltuiesc mai puţin pe vacanţe de la un al la altul. Diferenţa mare este că, dacă în ultimii ani, a fost tendinţa ca oamenii să aibă o singură vacanţă pe an, dar mai scumpă, acum nu se mai limitează la o singură plecare pe an, ci vor să-şi ia mai multe vacanţe mai ieftine”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Javier Garcia del Valle, directorul general al grupului Happy Tour.

    Cu alte cuvinte, românii cu bani sunt dispuşi să cheltuiască pentru concedii aceeaşi sumă ca în anii trecuţi, dar pe mai multe vacanţe mai ieftine.

    “Pentru românii cu bani, bugetul de vacanţe anual este de 2.000-4.000 de euro. În ultimul an există tendinţa de a împărţi acest buget, de exemplu într-un city break la Viena, care costă 400 de euro, o vacanţă în Paris, 800 de euro şi încă o vacanţă în Turcia, 800 de euro. Până acum 1-2 ani mergeau o singură dată, într-o vacanţă scumpă, gen Maldive, Dubai, Asia, America etc.”, a completat reprezentantul Happy Tour.

    El a adăugat că mai sunt încă şi români excentrici care plătesc 17.000 de euro pe o vacanţă în Maldive.

    “Mulţi oameni cu bani gândesc aşa: dacă vreau să am o vacanţă mai specială, cel mai probabil economisesc şi o iau. Dar dacă n-am un vis să ajung undeva, mi-ar plăcea ca iarna să schiez, în aprilie să merg la Roma, iar în vară să ajung în Turcia, Grecia sau Spania, iar în toamnă mai merg un city break la Paris”, a mai spus Javier Garcia del Valle.

    Happy Tour Group a înregistrat la finalul anului trecut o cifră de afaceri de 60 milioane de euro, în scădere faţă de 2012. Grupul, compus din agenţia de turism Happy Tour, portalul de rezervări online Paravion şi turoperatorul Prestige Tours, este deţinut de fondul spaniol de investiţii GED.

  • Viitoarea şefă a diplomaţiei europene: Ţările din estul Europei trebuie să fie asigurate de angajamentul NATO de a le apăra

    “Suntem cu toţii de acord că nu există o soluţie militară pentru criza din Ucraina”, a declarat Mogherini, la audierile din Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

    “Ţările din est membre ale Alianţei, toate ţările din Alianţă care au frontieră cu Rusia trebuie să fie sigure că Articolul 5 nu este doar un text, că sunt măsuri care pot fi luate pentru a le fi asigurată securitatea”, a adăugat ea, cu două zile înaintea summitului NATO programat joi şi vineri în Ţara Galilor.

    Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord se referă la principiul “apărării colective”, care prevede că toţi membrii Alianţei îşi iau angajamentul să intervină pentru a-l sprijini pe unul dintre ei dacă acesta este atacat.

    Pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO urmează să adopte la summitul din Ţara Galilor un “plan de reacţie”, astfel încât să permită desfăşurarea “mai multor mii” de soldaţi în Europa de Est.

    Federica Mogherini, desemnată sâmbătă de liderii europeni pentru a prelua din 1 noiembrie funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, a fost audiată în Parlamentul European în calitatea de ministru de Externe al Italiei, ţară care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

    Acuzată de mai multe state din estul Europei, înaintea nominalizării la conducerea diplomaţiei europene, că are o poziţie prea favorabilă Rusiei, Federica Mogherini a recunoscut că “parteneriatul strategic” cu Moscova este în prezent “încheiat”.

    Dar, în cazul în care sunt îndeplinite “condiţiile” pentru a “colabora într-un nou parteneriat, niciun european raţional nu ar spune că nu este în interesul nostru”, a adăugat ea.

    “Rusia rămâne un actor strategic în problemele regionale şi mondiale, fie că ne place sau nu, dar nu cred că mai este un partener strategic”, a insistat Mogherini, care şi-a exprimat speranţa că Moscova “va alege să fie din nou (un partener strategic al UE) în viitor”.

    Întrebată dacă are o poziţie “prorusă sau antirusă”, Mogherini a răspuns că “adevărata problemă este cum să susţinem Ucraina acum”. Ea a apreciat drept “pozitivă” reuniunea de luni a Grupului de Contact de la Minsk. “Schimbă aceasta situaţia din teren? Nu, iar aceasta este problema”, a recunoscut Federica Mogherini.

  • Nicolescu nu exclude o criză a gazelor în această iarnă: România este pregătită şi nu va fi afectată

    “Nu exclud să apară o criză a gazelor. Nu trebuie să ne surprindă, noi suntem pregătiţi. Avem mai multe scenarii pentru la iarnă în privinţa asigurării alimentării cu gaze, dar în niciunul dintre aceste scenarii populaţia României nu va fi afectată”, a declarat Nicolescu, prezent la inaugurarea investiţiei Romgaz în extinderea depozitului de înmagazinare a gazelor naturale de la Urziceni, judeţul Ialomiţa.

    El spune că această investiţie este foarte importantă pentru România, mai ales în contextul situaţiei din Est.

    “Creşte capacitatea de stocare cu 100 milioane metri cubi şi cea de extacţie în perioada iernii cu 2,4 milioane metri cubi. Pentru la iarnă vom stoca 2,5 miliarde metri cubi, faţă de cât a stabilit ANRE, adica 1,7 miliarde metri cubi. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie, care nu exclud să apară ca urmare a situaţiei din Est”, a explicat Nicolescu.

    Totodată, el a precizat că posibilitatea României de a-şi ajuta vecinii este limitată.

    “Planul nostru este să înmagazinăm cât mai multe gaze. Avem rezerve importante de păcură, iar dacă va fi nevoie vom trece termocentralele de pe gaze pe păcură”, a explicat ministrul.

    România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual din Federaţia Rusă alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.

    Uniunea Europeană ar putea interzice exporturile de gaze şi să limiteze consumul industrial, pentru protejarea aprovizionării cu energie a utilizatorilor casnici în această iarnă, în eventualitatea în care Rusia ar opri livrările de gaze din cauza crizei din Ucraina, potrivit unei surse comunitare.

    Rusia este cel mai mare furnizor de petrol, gaze şi cărbune al Europei, iar infrastructura de conducte din Ucraina ar putea fi folosită ca armă politică, aşa cum s-a mai întâmplat, având în vedere că autorităţile europene şi cele de la Moscova se contrazic din cauza acţiunilor militare ruseşti pe teriotoriul ucrainean.

  • Dosar Rompetrol: Instanţa constată decesul lui Patriciu, însă nu încetează deocamdată procesul penal

    “Vom constata că a intervenit decesul apelantului intimat care este un fapt de notorietate. (…) Încetarea procesului penal va fi luată în discuţie în cadrul dezbaterilor şi nu la acest moment procesual”, a spus preşedintele completului de judecată.

    La termenul de marţi sunt audiaţi mai mulţi inculpaţi din dosar.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 19 august, la Londra, acesta suferind de mai mulţi ani de cancer.

    Dinu Patriciu a fost achitat, la 28 august 2012, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei.

    Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.

    În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

    Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

    Senatorul Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

  • CNA a prelungit licenţa din Cluj-Napoca a RFI România: Postul poate emite în următorii 9 ani

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o solicitare a societăţii Radio France Internationale România SRL de prelungire a licenţei audiovizuale pentru postul RFI România Cluj-Napoca, care ar urma să expire pe 7 septembrie.

    La şedinţa CNA de marţi au fost prezenţi şi Ina Dumitrache, directorul adjunct al RFI România, şi Luca Niculescu, redactor-şef al postului de radio.

    Potrivit dosarului depus la CNA, staţia din Cluj-Napoca a RFI România retransmite integral programul staţiei centrale, de la Bucureşti, a RFI România.

    RFI România este un post de radio difuzat prin satelit, care transmite producţie proprie (26,1%), producţii ale altor producători (26,9%) şi retransmite programul din Franţa al RFI (47%).

    Grila RFI România cuprinde programe de informare (26%), programe educative, culturale şi religioase (20%), programe de divertisment (50%) şi publicitate (4%).

    RFI România este un post de radio de actualităţi, filială a Radio France Internaţionale.

    În prezent, RFI România deţine cinci licenţe audiovizuale (una de satelit şi patru terestre, la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova).

    În şedinţa CNA de marţi, Luca Niculescu a spus că RFI are intenţia de a se extinde în România. “Noi avem şi intenţia de a ne extinde în ţară, dacă dumneavoastră doriţi să ne mai acordaţi vreo frecvenţă”, a mai spus Luca Niculescu.

    Decizia de prelungire cu nouă ani a licenţei din Cluj-Napoca a RFI România a fost luată de CNA cu nouă voturi “pentru” (Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

  • AVERTIZARE METEO: Ploi şi vijelii, de miercuri până joi

    Va ploua, mai ales în sud-vestul şi sudul ţării, precum şi la munte. În Oltenia, Munţii Banatului şi local în Muntenia şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură se vor cumula cantităţi de apă ce vor depăşi 15…20 l/mp şi izolat 35…40 l/mp.

    În regiunile sudice şi la munte, vântul va avea intensificări, cu viteze de 50…70 km/h, iar izolat, în zona montană înaltă vor fi rafale de peste 70…80 km/h.

    Unele intensificări ale vântului se vor semnala şi în restul teritoriului, cu precădere în centrul ţării, dar cu viteze mai reduse şi pentru intervale scurte de timp.