BusinessMagazin

Blog

  • Tânărul de 25 de ani care a vândut hot-dog în Gara de Nord vrea să scoată McDonald’s şi KFC de pe piaţă

    La numai 25 de ani, Maissam Mrad conduce afacerea Springtime, cu afaceri de circa 10 mil. euro, însă este implicat în afacerile familiei de şapte ani. Lanţul Springtime, care numără 24 de restaurante permanente şi unul deschis doar în perioada estivală, are lunar sute de mii de clienţi.

    Bazele reţelei de restaurante de tip fast-food au fost puse în 1992 de familia de origine libaneză Mrad, mai precis de tatăl şi de unchiul său, amândoi de profesie medici. În ‘92, pe piaţa locală existau doar restaurante tradiţionale româneşti, iar ei au dorit să dezvolte un alt tip de spaţii, în care se poate mânca rapid. Născut în România şi crescut în Suedia, managing directorul Springtime spune că el însuşi a început de la zero în cadrul Springtime, vânzând hot-dog în Gara de Nord.

    Vindeam zilnic 1.500 de hot-dogi. Apoi, în timp, am crescut în cadrul companiei”, spunea el recent. El adaugă că deşi este absolvent al unei facultăţi de economie şi management, experienţa în domeniu este cea care l-a ajutat să cunoască îndeaproape lumea afacerilor. „Abilitatea de a conduce constă în numărul de decizii luate şi nu neapărat în numărul de ani ocupaţi într-o singură poziţie.„ În acest context, Mrad afirmă că peste zece ani se vede tot la Springtime, care, crede el, va deveni un business cu acoperire internaţională. „Vreau să dezvolt lanţul de restaurante, iar acesta să devină unul dintre principalii jucători pe plan internaţional.”

    FUNCŢIE managing director
    VÂRSTĂ 25 de ani
    ACŢIONARIAT familia Mrad
    CIFRĂ DE AFACERI 2013 10 mil. euro
    CIFRĂ DE AFACERI 2012 12 mil. euro
    ANGAJAŢI 500

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

    BUSINESS Magazin vă prezintă a opta ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din luna mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 35 lei.

  • Ponta: În România preocuparea e să-l atacăm pe cel care ar putea fi comisar, ca în cazul Vosganian

    Ponta a precizat că nu va face nicio declaraţie despre persoana comisarului până când preşedintele desemnat al CE va decide portofoliul care va fi acordat României.

    “Mi se par extrem de iresponsabile, chiar ticăloase declaraţiile din România prin care deja este atacat orice posibil comisar european”, a declarat premierul Victor Ponta.

    El a arătat că în 27 de ţări în acest moment toată clasa politică munceşte pentru obţinerea unui portofoliu cât mai bun.

    “În România, în tradiţia clasică a ultimilor zece ani, principala preocupare este să-l atacăm pe cel care ar putea fi comisar european. La fel s-a întâmplat, extrem de condamnabil din punctul meu de vedere, atunci când domnul Vosganian putea să ocupe un portofoliu important. A fost omorât din România de tot felul de ticăloşi şi am ajuns să avem un portofoliu, să zicem, de mâna a doua, cum a avut domnul Orban. Aceeaşi tactică se încearcă şi acum. Din fericire, am reuşit să ţin negocierile mult timp departe de cei care vor să ne strice aceste negocieri şi interesul nostru naţional. Şi acum este un pic târziu să strice ce am negociat”, a mai afirmat Victor Ponta.

    Premierul Victor Ponta l-a informat în data de 30 iulie pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, despre cele două propuneri ale Guvernului pentru comisar european, informarea conţinând inclusiv numele celor propuşi, respectiv Dacian Cioloş şi Corina Creţu.

    Ponta i-a transmis lui Zgonea, în calitatea sa de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în data de 30 iulie, pentru informare, scrisoarea pe care i-a adresat-o preşedintelui ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitoare la propunerile Guvernului privind viitorul comisar european din partea României.

    În scrisoarea transmisă lui Juncker, Ponta i-a transmis acestuia faptul că Dacian Cioloş este prima propunere pentru un portofoliu care ar acoperi dezvoltarea regională şi agricultura.

    “Dacă prima noastră propunere nu corespunde arhitecturii pe care o aveţi în vedere pentru viitoarea Comisie, am dori să luaţi în considerare candidatura doamnei vicepreşedinte al PE, Corina Creţu, pentru un portofoliu care va fi discutat cu dumneavoastră ulterior”, i-a scris Ponta lui Juncker.

    Premierul Victor Ponta a precizat, sâmbătă, răspunzând unei întrebări, că cea de a doua nominalizare pentru comisarul european din partea României este “categoric o femeie”, dar nu a oferit un nume.

    El a menţionat că, în scrisoarea transmisă la Bruxelles, prima opţiune a României este portofoliul Agriculturii, pentru Dacian Cioloş.

    Întrebat dacă poate confirma informaţia apărută pe surse potrivit căreia cea de a doua propunere o vizează pe Corina Creţu, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma, dintr-un motiv foarte simplu. În momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie (…) asupra faptului că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că, altfel, Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi”.

    Deşi iniţial spusese că a avut o discuţie cu preşedintele Băsescu şi şefii celor două Camere ale Parlamentului despre nominalizarea lui Dacian Cioloş, Victor Ponta a afirmat ulterior că nu s-a consultat cu preşedintele cu privire la niciuna dintre nominalizări.

    “Nu, nu m-am consultat nici cu privire la prima. Dânsul şi-a exprimat opţiunea pentru domnul Cioloş şi mi s-a părut o opţiune bună, dar altfel domnia sa n-are absolut nicio atribuţie în desemnarea comisarului european” , a spus Ponta, înrebat dacă l-a consultat pe preşedinte cu privire la a doua nominalizare.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că, “spre surprinderea” sa, a aflat că România a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar european, fapt despre care ştie de la Bruxelles.

    Traian Băsescu a fost întrebat despre a doua nominalizare făcută de Guvern pentru postul de comisar european, însă a refuzat să precizeze despre cine este vorba.

    “Eu ştiu că sunt două nominalizări, dar nu ştiu care”, a răspuns şeful statului la întrebarea jurnaliştilor.

    Jean-Claude Juncker începe marţi discuţii cu candidaţii pentru postul de comisar, urmând ca din Slovenia, care a propus trei nume, să o audieze pe Alenka Bratusek, a declarat luni purtătorul de cuvânt Natasha Bertaud, care nu a dorit să spună cu cine va discuta preşedintele CE din partea României.

    Europarlamentarul PSD Corina Creţu a fost confirmată de preşedintele desemnat al CE, Jean-Claude Juncker, drept propunerea României pentru funcţia de comisar european, scrie Gândul citând surse de la Bruxelles potrivit cărora Creţu ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Vladimir Putin: Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni

    Putin, care a reiterat că nu există militari ruşi în Ucraina, în pofida dovezilor contrare ale conducerii ucrainene, a fost sfidător în ultimele zile cu privire la dreptul Moscovei de a-şi proteja interesele în ţară.

    Respectatul cotidian italian La Repubblica a relatat că, într-o conversaţie cu Barroso, Putin a remarcat: “Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni”.

    Comentariile sale, relatate de Barroso colegilor la summitul UE de săptămâna trecută, au apărut în timp ce NATO intenţionează să construiască o nouă forţă de reacţie rapidă de până la 4.000 de militari care să poată ajunge în Europa de Est în 48 de ore pentru a răspunde unei posibile agresiuni ruseşti.

    Liderul rus a fost la fel agresiv şi atunci când a fost întrebat de un reporter al BBC dacă “regretă crimele din Ucraina”. Încercând să se apere, a replicat în rusă. “Care este scopul şi sensul operaţiunii militare din prezent din est? Şi ce a determinat escaladarea activităţilor lor”, a spus preşedintele. “Ele au fost determinate de faptul că trupele ucrainene asediază zone civile şi trag direct în zone rezidenţiale. Aceasta este ceea ce multe state, inclusiv în Europa, preferă să nu observe, din nefericire”, a adăugat preşedintele.

    Preşedintele a fost clar iritat de confruntare, oprindu-l pe translator în mijlocul propoziţiei la un moment dat, pentru a-i răspunde reporterului direct în engleză.

     

  • Guvernul a discutat cu firme chineze realizarea unei linii feroviare de mare viteză Bucureşti-Iaşi

    Premierul Victor Ponta a vrut marţi să vadă personal performanţa trenurilor de mare viteză din China şi s-a deplasat, alături de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu un astfel de tren de la Beijing la Tianjin.

    Cu acest prilej Ponta a arătat că recent Comisia Europeană a transmis guvernului că nu este de acord cu realizarea unui alt proiect pe linia Bucureşti-Constanţa.

    În locul acestuia autorităţile române negociază cu companii din China realizarea unei legături feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care să continue şi către Republica Moldova.

    “Acum domnul Rus a intrat în discuţii mai avansate pentru că nu se poate face acest proiect pilot pe linia Bucureşti-Constanţa, acolo este coridor european şi Comisia Europeană se opune unui nou proiect, însă cu ce am propus noi, şi urmează să avem studiile de fezabilitate, ar fi o linie care să lege Bucureşti-Iaşi şi mai departe spre Chişinău”, a declarat premierul Ponta.

    Acesta a arătat că îşi doreşte ca în România să realizeze primul proiect pilot de acest fel din Europa Centrală şi de Est şi a arătat că proiectul este unul integrat, ţara noastră urmând să contracteze din China atât tehnologia pentru calea ferată, cât şi trenurile de mare viteză.

    “Preţul mediu pentru o linie de cea mai mare viteză, 350 km pe oră, este cam 20 de milioane de dolari (pe kilometru – n.r.), însă eu cred că România, nefiind distanţe atât de mari, are nevoie de tehnologie care prevede 200-250 de kilometri”, a mai spus Ponta.

    Şeful guvernului a mai arătat că în 2015 s-ar putea şti dacă acest proiect este viabil.

    “În 2015, după ce terminăm cu campaniile electorale, cu toate celelalte lucruri care de obicei împiedică proiectele în România este momentul în care putem într-adevăr să avansăm foarte mult cu toate proiectele”, a arătat Ponta.

    Premierul României a vizitat la Tianjin şi un parc tehnologic, având în vedere că Guvernul României intenţionează la rândul său să construiască în perioada următoare şase parcuri tehnologice, specializate pe diverse domenii.

  • Covasna: Investiţie de peste 6,6 milioane de lei pentru dezvoltarea staţiunii Şugaş Băi

    Viceprimarii din Sfântu Gheorghe, Sztakics Eva şi Tischler Ferenc, au prezentat, luni, în staţiunea Şugaş Băi – care aparţine de municipiu -, investiţiile realizate în ultimii trei ani prin proiectul privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de agrement, lucrările fiind finalizate.

    Potrivit lui Sztakics, proiectul “Crearea şi modernizarea infrastructurii de agrement Şugaş Băi, municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, utilităţi publice private” a fost depus la ADR Centru în toamna anului 2009, iar contractul de finanţare a fost semnat în 30 septembrie 2011, durata de implementare fiind de 36 de luni.

    Valoarea totală a proiectului, cofinanţat prin Programul Operaţional Regional, se ridică la peste 6,6 milioane de lei, din care contribuţia Primăriei este de 3,79 milioane de lei.

    Astfel, în cadrul acestui proiect s-au construit un teren de mini golf şi unul de tenis cu gazon sintetic, precum şi unul pentru sporturi extreme, care include şi un perete artificial de escaladă, de 12 metri înălţime şi 9 metri lăţime, o rampă de racing pentru ciclişti şi o plasă pentru căţărat.

    Totodată, în pădurea de la Şugaş Băi a fost amenajat un parc de aventură, cu grade diferite de dificultate.

    De asemenea, au fost reabilitate complet imobilele achiziţionate în 2009 de Consiliul Local de la SC Turism Oltul SA, adică baza de tratament, bazinul de apă minerală, mofeta şi fostul restaurant, unde a fost amenajat un centru de agrement.

    La rândul său, viceprimarul Tischler Ferenc a afirmat că Primăria Sfântu Gheorghe va iniţia un program pentru a promova potenţialul turistic al zonei Şugaş Băi.

    Staţiunea Şugaş Băi este situată la opt kilometri de Sfântu Gheorghe, în zona periurbană a acestuia, şi este căutată atât pentru mofete şi izvoarele de apă minerală, cât şi pentru posibilităţile practicării sporturilor. În staţiune, schiorii au la dispoziţie o pârtie în lungime de 500 de metri şi una de 250 de metri, dotate cu teleschi, instalaţie de nocturnă şi tunuri de zăpadă.

  • RCS&RDS va lansa un serviciu video la cerere, Digi Play, pe care vor fi difuzate filme

    RCS&RDS şi-a anunţat la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) intenţia privind lansarea Digi Play, în acord cu legislaţia audiovizualului.

    Serviciul Digi Play urmează să fie lansat oficial în luna septembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din piaţa media.

    Platforma Digi Play va funcţiona într-o primă fază ca o bază online de filme, mare parte a acestora fiind din portofoliul televiziunii Digi Film, deţinută de RCS&RDS. Ulterior, pe Digi Play ar urma să fie difuzate şi documentare, show-uri şi sport.

    Potrivit Deciziei CNA numărul 320 din 29 mai 2012 privind furnizarea serviciilor media audiovizuale la cerere, orice persoană care intenţionează să furnizeze astfel de servicii în România are obligaţia să notifice Consiliul cu privire la această intenţie cu cel puţin 7 zile înainte de începerea activităţii.

    Potrivit aceleiaşi decizii, serviciul “video la cerere” este un tip de serviciu media audiovizual la cerere, neliniar, denumit şi video on demand, care oferă utilizatorului acces, la cerere individuală şi la momentul ales de acesta, la vizionarea de filme, videoclipuri, spectacole, live şi înregistrate, precum şi alte tipuri de conţinut video reunite într-un catalog de programe, indiferent de forma sub care acestea sunt selecţionate şi organizate în cadrul catalogului.

    Pe de altă parte, compania RCS&RDS deţine şi o platformă online de televiziune, intitulată Digi Online. Aceasta a fost lansată în decembrie 2013 ca aplicaţie disponibilă pentru smartphone şi tabletă, pe care pot fi urmărite competiţii sportive naţionale şi internaţionale, emisiuni, ştiri de ultimă oră şi informaţii, potrivit unui comunicat remis la momentul respectiv agenţiei MEDIAFAX de RCS&RDS. Ulterior, Digi Online a fost disponibil şi pe site-ul www.digi-online.ro.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

  • RCS&RDS va lansa un serviciu video la cerere, Digi Play, pe care vor fi difuzate filme

    RCS&RDS şi-a anunţat la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) intenţia privind lansarea Digi Play, în acord cu legislaţia audiovizualului.

    Serviciul Digi Play urmează să fie lansat oficial în luna septembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din piaţa media.

    Platforma Digi Play va funcţiona într-o primă fază ca o bază online de filme, mare parte a acestora fiind din portofoliul televiziunii Digi Film, deţinută de RCS&RDS. Ulterior, pe Digi Play ar urma să fie difuzate şi documentare, show-uri şi sport.

    Potrivit Deciziei CNA numărul 320 din 29 mai 2012 privind furnizarea serviciilor media audiovizuale la cerere, orice persoană care intenţionează să furnizeze astfel de servicii în România are obligaţia să notifice Consiliul cu privire la această intenţie cu cel puţin 7 zile înainte de începerea activităţii.

    Potrivit aceleiaşi decizii, serviciul “video la cerere” este un tip de serviciu media audiovizual la cerere, neliniar, denumit şi video on demand, care oferă utilizatorului acces, la cerere individuală şi la momentul ales de acesta, la vizionarea de filme, videoclipuri, spectacole, live şi înregistrate, precum şi alte tipuri de conţinut video reunite într-un catalog de programe, indiferent de forma sub care acestea sunt selecţionate şi organizate în cadrul catalogului.

    Pe de altă parte, compania RCS&RDS deţine şi o platformă online de televiziune, intitulată Digi Online. Aceasta a fost lansată în decembrie 2013 ca aplicaţie disponibilă pentru smartphone şi tabletă, pe care pot fi urmărite competiţii sportive naţionale şi internaţionale, emisiuni, ştiri de ultimă oră şi informaţii, potrivit unui comunicat remis la momentul respectiv agenţiei MEDIAFAX de RCS&RDS. Ulterior, Digi Online a fost disponibil şi pe site-ul www.digi-online.ro.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

  • Praktiker reia extinderea şi deschide săptămâna viitoare un prim magazin

    Astfel, reţeaua Praktiker ajunge la 28 de magazine la nivel naţional. Până la sfârşitul anului, retailerul va mai deschide un magazin la Giurgiu.

    Ultima deschidere Praktiker a avut loc în 2010, la Botoşani.

    În februarie, grupul german Praktiker a vândut operaţiunile din România (cele 27 de magazine) firmei Search Chemicals, deţinută de Susli, activă în domeniul construcţiilor.

    La vremea respectivă, noul proprietar al Praktiker anunţa că vrea să relanseze în septembrie brandul, pentru care are drept de folosire nelimitată, şi spunea că afacerea a fost gestionată foarte prost de către foştii proprietari, care plăteau anual chirii de 24 milioane de euro pentru spaţiile ocupate de 24 de magazine.

    Cele mai multe magazine au fost deschise între 2005 şi 2008, perioada de boom imobiliar. Afacerile compa­niei de bricolaj, liderul pieţei până în 2009 (258 milioane de euro cifră de afaceri), s-au redus în 2012 la jumătate faţă de maximul atins în 2008 (306 milioane de euro), în timp ce pierderile cumulate în ultimii patru ani s-au ridicat la 48 de milioane de euro.

    Recent, compania a anunţat că a încheiat primul semestru cu un profit operaţional de 12 milioane lei şi că are un plan de extindere cu 18 magazine în următorii doi ani.

    Îmbunătăţirea rezultatelor financiare anunţată de companie este pusă pe seama optimizării de costuri pe servicii şi utilităţi şi renegocierilor care au vizat atât contractele de chirie cu proprietarii, cât şi contractele cu furnizorii de marfă şi servicii, obţinându-se preţuri de achiziţie şi termene de plată mai bune.

    Praktiker concurează pe piaţa românească cu retaileri precum Ambient, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, Kingfisher şi Leroy Merlin.

    Piaţa românească a retailului de bricolaj traversează o perioadă dificilă, marcată de retrageri şi consolidare.

    Grupul britanic Kingfisher a preluat anul trecut, de la grupul francez Besson, magazinele Bricostore din România, care sunt transformate în Brico Depot. Retailerul german Obi a închis toate cele şapte magazine de pe piaţa românescă, unde a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii ani începând cu 2008, când a deschis primul magazin.

    În acelaşi timp, Leroy Merlin va prelua cele 15 magazine bauMax, trnzacţia fiind în prezent analizată de Consiliul Concurenţei.

  • Praktiker reia extinderea şi deschide săptămâna viitoare un prim magazin

    Astfel, reţeaua Praktiker ajunge la 28 de magazine la nivel naţional. Până la sfârşitul anului, retailerul va mai deschide un magazin la Giurgiu.

    Ultima deschidere Praktiker a avut loc în 2010, la Botoşani.

    În februarie, grupul german Praktiker a vândut operaţiunile din România (cele 27 de magazine) firmei Search Chemicals, deţinută de Susli, activă în domeniul construcţiilor.

    La vremea respectivă, noul proprietar al Praktiker anunţa că vrea să relanseze în septembrie brandul, pentru care are drept de folosire nelimitată, şi spunea că afacerea a fost gestionată foarte prost de către foştii proprietari, care plăteau anual chirii de 24 milioane de euro pentru spaţiile ocupate de 24 de magazine.

    Cele mai multe magazine au fost deschise între 2005 şi 2008, perioada de boom imobiliar. Afacerile compa­niei de bricolaj, liderul pieţei până în 2009 (258 milioane de euro cifră de afaceri), s-au redus în 2012 la jumătate faţă de maximul atins în 2008 (306 milioane de euro), în timp ce pierderile cumulate în ultimii patru ani s-au ridicat la 48 de milioane de euro.

    Recent, compania a anunţat că a încheiat primul semestru cu un profit operaţional de 12 milioane lei şi că are un plan de extindere cu 18 magazine în următorii doi ani.

    Îmbunătăţirea rezultatelor financiare anunţată de companie este pusă pe seama optimizării de costuri pe servicii şi utilităţi şi renegocierilor care au vizat atât contractele de chirie cu proprietarii, cât şi contractele cu furnizorii de marfă şi servicii, obţinându-se preţuri de achiziţie şi termene de plată mai bune.

    Praktiker concurează pe piaţa românească cu retaileri precum Ambient, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, Kingfisher şi Leroy Merlin.

    Piaţa românească a retailului de bricolaj traversează o perioadă dificilă, marcată de retrageri şi consolidare.

    Grupul britanic Kingfisher a preluat anul trecut, de la grupul francez Besson, magazinele Bricostore din România, care sunt transformate în Brico Depot. Retailerul german Obi a închis toate cele şapte magazine de pe piaţa românescă, unde a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii ani începând cu 2008, când a deschis primul magazin.

    În acelaşi timp, Leroy Merlin va prelua cele 15 magazine bauMax, trnzacţia fiind în prezent analizată de Consiliul Concurenţei.

  • Departamentul pentru Energie cere CE să amâne cu doi ani şi jumătate liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie

    Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    “În următoarele două săptămâni voi face trei vizite la Bruxelles pentru a discuta acest subiect. Semnalele de la CE sunt încurajatoare”, a declarat luni agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în urmă cu o săptămână pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    Departamentul pentru Energi a lansat o dezbatere publică pe tema preţului gazelor destinate populaţiei şi aşteaptă opinii până în 15 septembrie.

    Comunicatul precizează că, în prezent, aplicarea calendarului vine în contradicţie cu tendinţa de scădere a preţului gazelor naturale constatată la nivel regional, coroborată cu stagnarea câştigurilor salariale nominale medii nete ale populaţiei.

    În perioada decembrie 2012 – iunie 2014 câştigul salarial mediu net lunar, exprimat în termeni nominali, a scăzut cu 0,59%, în timp ce, în acelaşi interval, preţul gazelor livrate populaţiei a crescut cu 15,82%.

    Totodată, preţul gazelor produse intern a crescut în perioada analizată cu 16,63%.

    Comunicatul Departamentului pentru Energie arată că, dacă nu va fi modificat calendarul de liberalizare pentru populaţie, preţul gazelor destinate consumului populaţiei va creşte cu 40,11% în perioada octombrie 2014 – iulie 2016.

    De asemenea, în ultimii aproape doi ani, tarifele pentru transportul, înmagazinarea şi distribuţia gazelor au crescut cu 103,75%, 54,79%, respectiv cu 35,43%. Aceste tarife sunt aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Totodată, Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.