BusinessMagazin

Blog

  • Investiţiile în economie au scăzut şi în trimestrul al doilea cu 9,1%

    Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I, au însumat 11,19 miliarde de lei, reprezentând 44,4% din total, faţă de 44% în primul semestru din 2013.

    Totodată, investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 11,15 miliarde de lei, reprezentând 44,3% din total, faţă de 47,7% în semestrul unu 2013.

    În trimestrul II din 2014, comparativ cu trimestrul II al anului trecut, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 9,1%, diminuare înregistrată la utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi lucrări de construcţii noi, cu 16,1%, respectiv cu 7,5%. La alte cheltuieli s-a înregistrat o creştere cu 20,8%.

    Comparativ cu trimestrul II 2013, în trimestrul II din acest an se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în alte cheltuieli, cu 2,9 puncte procentuale, şi în lucrări de construcţii noi, cu 0,6 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 3,5 puncte procentuale.

  • Lidl deschide un nou magazin la Craiova

    Noua unitate este situată pe Calea Bucureşti nr.115, are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1.200 metri pătraţi şi a creat 30 de noi locuri de muncă la nivel local.

    De la începutul anului, Lidl a deschis zece magazine noi, în Eforie Nord, Târgu Neamţ, Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni, Craiova şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin. Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour.

    Lidl are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • CSAT se reuneşte miercuri, pentru mandatul României la Summit-ul NATO din Ţara Galilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se vor discuta elementele care au în vedere mandatul României privind Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care se va desfăşura în perioada 4 – 5 septembrie în Newport (Ţara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

    Potrivit comunicatului de presă, acest mandat al României la Summit-ul NATO se referă, în principal, la participarea României la misiunea NATO din Afganistan în anul 2015 şi la unele măsuri stabilite la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, în contextul situaţiei regionale actuale.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că există o solicitare ca România să participe cu 400 de militari la securizarea Aeroportului din Kandahar, Afganistan, cerere la care se va da un răspuns la reuniunea CSAT din 3 septembrie.

    Băsescu a precizat că România a răspuns aşteptărilor aliaţilor în ceea ce priveşte Afganistanul până acum, iar pe 3 septembrie “vom da un alt răspuns la o nouă solicitare legată de Afganistan”.

    Preşedintele a precizat că Bucureştiului i s-a cerut să menţină 400 de militari pentru a participa la securizarea Aeroportului din Kandahar.

    “Vom trece prin CSAT răspunsul la această solicitare”, a spus Băsescu. “Din Afganistan plecăm dar nu chiar de tot. Vom rămâne”, a mai spus el.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, în 2 iulie, că România va participa la misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă în Afganistan cu până la 200 de militari din cadrul MApN şi cu până la 50 de poliţişti şi jandarmi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, după o declaraţie de presă privind situaţia din Ucraina, că următoarea şedinţă a CSAT va avea loc pe 3 septembrie şi nu are ca subiect Ucraina, şeful statului menţionând că acesta va pregăti Summit-ul NATO. ”Consiliul Suprem de Apărare al Ţării va avea loc pe 3 septembrie, dar nu are ca obiectiv Ucraina. Este un CSAT premergător Summit-ului NATO din 4-5 septembrie. Faţă de situaţia actuală, nu se impune convocarea CSAT, este forţată”, a precizat atunci preşedintele Traian Băsescu.

  • FMI: Programul de salvare a Ucrainei, de 17 miliarde dolari, ar putea fi insuficient

    “Pornim de la ipoteza că situaţia se va detensiona în lunile viitoare”, a declarat Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, el evocând într-un comunicat o situaţie extrem de dificilă.

    El a adăugat că dacă această ipoteză nu se va concretiza, FMI va trebui să revizuiască anumite elemente din strategie şi viabilitatea programului ar putea depinde de suplimentarea ajutorului din partea partenerilor internaţionali ai Ucrainei.

    Fondul a aprobat Ucrainei, în luna aprilie, o linie de finanţare în valoare de 17 miliarde de dolari, în cadrul unui program de ajutor occidental de 27 de miliarde de dolari.

    Furnizarea ajutorului din partea FMI depinde de aplicarea de către Ucraina a unui program de reforme draconice şi nepopulare, precum reducerea cheltuielilor publice şi majorarea preţului gazelor.

    FMI a aprobat vineri furnizarea celei de-a doua tranşe de ajutor, în valoare de 1,4 miliarde de dolari, dar a notat că luptele din estul Ucrainei au făcut ca autorităţile cde la Kiev să nu poată respecta toate angajamentele asumate.

    “Mediul economic a devenit mult mai dificil decât în momentul aprobării programului”, a spus Thomsen.

    El a menţionat între riscuri luptele din estul ţării cu separatiştii pro-ruşi, dar şi conflictul cu Rusia privind preţul gazelor, care va înrăutăţi situaţia în timpul iernii.

    FMI anticipează că economia Ucrainei se va contracta în acest an cu 6,5%, iar inflaţia va atinge 19%.

    Luptele dintre forţele ucrainene şi pro-ruşi au loc în bazinul carbonifer Donbass, centrul industrial al ţării care asigură 15% din PIB.

    În regiunile Doneţk şi Lugansk, FMI prognozează în acest an o contracţie economică de 15%-20% din PIB.

  • Cel mai scurt interviu de angajare din România. Primele zece secunde fac diferenţa între a mai călca sau nu în firmă

    Ţinuta vestimentară nu îţi garantează un job, dar te poate face să-l pierzi încă dinainte ca recruiterul să te invite să iei loc pentru interviu.

    Se spune că „haina nu-l face pe om” şi puţini directori de resurse umane recunosc faptul că, la interviul de recrutare, prima impresie ghidează de fapt discuţia către un scenariu mai mult sau mai puţin avantajos pentru candidat. Înainte ca recruiterul să afle de la sursă ce ştie, ce a făcut şi cât de bine pregătit este potenţialul angajat, primele zece secunde sunt esenţiale pentru a-şi crea o părere. Cu alte cuvinte, hainele în culori stridente, o bluză prea decoltată, o cămaşă cu mâneci scurte, pantofii prăfuiţi sau hainele care par să incomodeze candidatul pot face mai mult rău decât prea puţine diplome.

    Delia P. (26 de ani), absolventă de relaţii publice, locuieşte în Timişoara. Deşi a încercat să se angajeze în mai multe companii, a fost refuzată în repetate rânduri mai ales din cauza problemelor vestimentare. “Probabil că nu mă prezint aşa cum trebuie la interviuri. O primă problemă ar fi ţinuta. E foarte cald afară şi nu mai pot să rezist să umblu pe canicula asta în ţinuta office. Pe de altă parte mi se pare nepotrivit să mă prezint în maieu, pantaloni de in sau fustă scurtă şi sandale”, spune tânăra pe unul dintre forumurile specializate în resurse umane. Specialiştii în HR amintesc de cazuri în care angajaţii din departamentul de resurse umane nu le-au permis candidaţilor să intre în sala în care aveau loc interviurile din cauza ţinutei indecente, recomandându-le să nu mai aplice pentru o altă poziţie în companie.

    „Se spune că primele zece secunde sunt esenţiale pentru a ne crea o impresie despre persoana cu care interacţionăm. Să te prezinţi într-o ţinută vestimentară adecvată este o formă de respect şi de interes faţă de compania şi de jobul pentru care ai aplicat. Vestimentaţia trebuie să fie în concordanţă cu poziţia pentru care aplici şi cu ţinuta zilnică pe care o vei adopta ulterior„, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care deţine platforma de recrutare online Hipo.ro. Prin urmare, poţi opta fie pentru clasicul costum, fie pentru o ţinută mai casual (fustă sau pantaloni, alături de o cămaşă/bluză şi un sacou). Pantalon sau fustă închisă la culoare şi cămaşă sau bluză albă, deşi este o combinaţie clasică, nu dă greş.

    Cei care lucrează în domeniul financiar şi, în general, cei care s-au angajat pe poziţii care implică lucrul cu publicul sau direct cu clienţii sunt supuşi unui dress code. Sunt destule cazuri în care angajaţii abia intraţi în companie, necunoscând politica acesteia vizavi de stilul vestimentar, au fost atenţionaţi să renunţe la pantofii sport, la pantalonii scurţi sau la fustele scurte.

    „Este bine să te documentezi înainte de interviu cu privire la stilul persoanei cu care te întâlneşti şi al companiei unde mergi la interviu. Este de preferat să te concentrezi pe ţinute care te avantajează din punctul de vedere al croielii, al culorilor, al pieselor vestimentare. Urmăreşte ca ţinuta şi eventualele accesorii să fie de calitate. Evită-le pe cele «prăfuite», pentru că pot induce ideea că ai opinii «învechite». Trebuie să fii încrezător în propria imagine pentru a te putea concentra pe aspectele cu adevărat importante ale întâlnirii: discuţiile din timpul interviului”, precizează Bogdan Georgescu, partener al firmei de executive search Hartig.Stein & Partner.

    Circa 20% din candidaţii care se prezintă la un interviu de angajare euşuează în a-şi construi o ţinută adecvată, potrivit revistei de business americane Forbes. Fie poartă fuste prea scurte sau prea strâmte, au bluze prea decoltate, pantaloni demodaţi, fie folosesc prea mult parfum sau accesorii opulente (care distrag atenţia recruiterului de la candidat).

    Ţinuta unui candidat trebuie să transmită recruiterului încredere, profesionalism, deschidere spre discuţie şi că este unul dintre elementele care pot influenţa mersul unei conversaţii, la fel cum importante sunt şi punctualitatea, respectarea salutului şi comunicarea nonverbală.

  • Preţul aurului scade la cel mai redus nivel din ultimele două luni, în timp ce dolarul câştigă teren

    Preţul aurului care va fi livrat în decembrie a scăzut cu peste 1,1% la 1.268,50 de dolari. Pe piaţa din Londra, preţul pentru livrare imediată a coborât la 1271,88 de dolari.

    Cotaţiile dolarului în raport cu 10 monede principale au urcat la maximul ultimelor şapte luni, investitorii anticipând semnale pozitive despre industria prelucătoare în august. Economiştii estimează că indicele pentru industria prelucrătoare s-a menţinut luna trecută aproape de cel mai înalt nivel din Aprilie 2011.

    “Preţul aurului a scăzut odată cu întărirea dolarului, iar rapoartele care vor fi publicate pe parcusul zilei de marţi sunt aşteptate să arate că economia SUA continuă să prospere, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe aur”, a declarat David Govett, şeful diviziei metale preţioase la Marex Spectron Group din Londra.

    Preţul argintului cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,2% la 19,25 de dolari pe uncie, în timp ce cotaţiile paladiumului au atins 884 de dolari pe uncie, în coborâre cu 2,8% de la 913 dolari pe uncie luni, cel mai mare preţ din ultimii 13 ani.

  • Comisia de muncă a Camerei a decis revenirea la pensiile speciale în cazul aviatorilor

    Proiectul de lege iniţiat, printre alţii, de Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ciorbea, Alina Gorghiu, Victor Paul Dobre, urmează să fie dezbătut de către plen.

    Preşedintele Comisiei, Florin Iordache (PSD), a precizat că proiectul adoptat prevede că pensia specială pentru piloţi, ingineri de bord, personal navigant, stewardese se determină prin aplicarea unui coeficient de 80% la media veniturilor pe care piloţii şi personalul navigant le-au avut în ultimele 12 luni.

    „Practic, această lege spune: ţinând cont de veniturile pe care le-au avut în ultimele 12 luni, media la aceste venituri, se aplică o corecţie de 80% şi aceasta este pensia pe care aceşti oameni o vor avea”, a explicat Iordache.

    El a mai arătat că în timpul guvernării Boc acestora li s-au tăiat pensiile speciale, cei care şi-au câştigat în instanţă drepturile vor rămâne cu ele, iar acum „se repară o nedreptate”.

    „Este vorba de 1300 de persoane care beneficiază de această lege, de aceste pensii speciale. Legea intră în vigoare în 30 de zile de la adoptare, adică undeva în luna decembrie”, a spus Iordache.

    El a arătat că, după aplicarea acestei legi, un pilot ar ajunge să aibă o pensie de 7-8 mii sau 9 mii lei, în timp ce personalul însoţitor navigant, stewardesele la 4-5 mii lei.

    „În aceste condiţii în care se revine la pensiile speciale, vom discuta de o pensie de 7-8 mii lei la care poate să ajungă un pilot şi 4-5 mii lei o pensie pe care poate să o aibă o stewardesă”, a mai explicat Iordache.

    „Este vorba de 1200 de piloţi şi personal navigant cu o sumă pe lună de 10.000 lei. Dorim să reparăm această nedreptate, pensia este un drept special şi atât timp cât acest drept a fost încălcat prin tăierea pensiilor de serviciu de către Guvernul Boc, noi ne-am angajat să facem toate aceste reparaţii, lucru pe care l-am dovedit şi astăzi”, a declarat ministrul Muncii Rovana Plumb, după adoptarea proiectului în Comisia de muncă.

  • Cea mai dorită mireasă din România a cheltuit 1.000.000 de euro pentru nuntă

    Olivia Micula, fiica cea mare a milionarului bihorean Ioan Micula, proprietarul afacerilor European Drinks şi European Food, s-a căsătorit cu unul dintre angajaţii tatălui său, la vârsta de 23 de ani.

    Olivia Micula a studiat la Regent’s Business School din Marea Britanie şi va prelua imperiul bihorean condus de fraţii Micula.

    Potrivit presei locale, la nuntă au participat peste 600 de invitaţi din Anglia, Suedia şi România, iar petrecerea a costat peste un milion de euro. Cuplul a cheltuit circa 20.000 de euro pentru aranjamentele florale şi alte zeci de mii pentru rochia semnată de celebra Vera Wang. Fiecare dintre miri a sosit la petrecere în câte un autoturism de lux proaspăt cumpărat. La nuntă a participat şi vărul miresei, Victoraş, recent eliminat din sesiunea de toamnă a bacalaureatului pentru fraudă, care a condus un automobil marca Ferrari. Tatăl miresei, Ioan Micula, a decis să construiască în curtea casei un bloc cu 60 de camere, unde au fost cazaţi o parte dintre invitaţi.

    European Food, care are în portofoliu mărcile Naty, Viva sau Olla, dar şi berea Servus, exportă în mai multe ţări. Conform site-ului companiei, European Food deţine societăţi afiliate în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Moldova. Potrivit datelor publicate la ministerul de finanţe, European Food a avut în 2013 venituri peste 150 de milioane de euro, un profit de circa 60 de milioane şi 1.121 de angajaţi. European Drinks a raportat venituri de 75 de milioane de euro în 2013, pierderi de 8 milioane de euro şi 729 de angajaţi.

    În 2008, grupul construit în Bihor de fraţii Ioan şi Viorel Micula rula aproape un miliard de euro anual. În 2013, două dintre cele mai mari companii din imperiul alimentar al antreprenorilor adunau vânzări de numai 150 mil. euro. În anii 2000, European Food&Drinks, din care fac parte mai multe companii,  era singurul grup alimentar românesc care se putea bate de la egal la egal cu giganţi precum Coca-Cola HBC sau PepsiCo. 

    Averea fraţilor Ioan şi Viorel Micula a scăzut considerabil în ultimii ani, fiind estimat[ la circa 50 de milioane de euro.

    Foto: ebihoreanul.ro

  • Vreţi să emigraţi? Ocoliţi aceste ţări. Topul celor mai nefericite naţii

    Este dificil să fii fericit când când preţurile cresc şi nu ai un loc de muncă. Statisticienii au inventat ceea ce se numeşte Indexul Nefericirii, care reuneşte date referitoare la rata şomajului şi rata inflaţiei. Creat de economistul Arthur Okun, indexul era extrem de popular pe vremea mandatelor de preşidenţie ale lui Jimmz Carter şi a lui Ronald Reagan, relatează Business Insider. Indexul a fost contestat de-a lungul timpului, din pricină că o seamă de ţări recunoscute ca având oameni nefericiţi nu se regăsesc în topurile realizate ţinând cont de inflaţie ăi şomaj.

    Câteva dintre cele mai nefericite ţări din lume sunt:

    FINLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    CHILE. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    BRAZILIA. Scorul nefericirii: 11,4%. Rata inflaţiei: 6,5%; Rata şomajului: 4,9%

    POLONIA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    IRLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    FILIPINE. Scorul nefericirii: 11,9%. Rata inflaţiei: 4,9%; Rata şomajului: 7%

    RUSIA. Scorul nefericirii: 12,4%. Rata inflaţiei: 7,5%; Rata şomajului: 4,9%

    SLOVACIA. Scorul nefericirii: 12,57%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    ITALIA. Scorul nefericirii: 12,8%. Rata inflaţiei: 0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    SLOVENIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    PORTUGALIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    COLUMBIA. Scorul nefericirii: 13,54%. Rata inflaţiei: 2,9%; Rata şomajului: 10,7%

    UCRAINA. Scorul nefericirii: 14,20%. Rata inflaţiei: 12,6%; Rata şomajului: 1,6% (indexul n-a luat ân considerare războiul, totuşi).

    URUGUAI. Scorul nefericirii: 15,96%. Rata inflaţiei: 9,1%; Rata şomajului: 6,9%

    CROAŢIA. Scorul nefericirii: 17,7%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 17,8%

    TURCIA. Scorul nefericirii: 18,12%. Rata inflaţiei: 9,3%; Rata şomajului: 8,8%

    EGIPT. Scorul nefericirii: 23,9%. Rata inflaţiei: 10,6%; Rata şomajului: 13,3%

    SPANIA. Scorul nefericirii: 24,17%. Rata inflaţiei: -0,3%; Rata şomajului: 24,5%

    GRECIA. Scorul nefericirii: 27,1%. Rata inflaţiei: -0,7%; Rata şomajului: 27,8%

    AFRICA DE SUD. Scorul nefericirii: 31,8%. Rata inflaţiei: 6,3%; Rata şomajului: 25,5%

    VENEZUELA. Scorul nefericirii: 59,8%. Rata inflaţiei: 52,7%; Rata şomajului: 7,1%

  • Comisia de buget a Camerei respinge cererea de reexaminare a legii de reducere a CAS

    Membrii comisiei au respins cererea de reexaminare cu 19 voturi ”pentru” şi o abţinere, a deputatului PDL Andreea Paul.

    Andreea Paul a precizat că această cerere de reexaminare este justificată pentru că sursele de finanţare a golului bugetar produs de reducerea CAS cu 5% nu sunt vizibile. ”Sunt o susţinătoare a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, dar cererea de reexaminare este justificată pentru că este un gol bugetar care nu se ştie cum va fi acoperit”, a afirmat Paul.

    Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu a arătat însă că PDL va vota această măsură fiscală, pentru că mediul de afaceri este sufocat de impozite şi taxe. El a criticat Guvernul Ponta pe motiv că a tăiat banii de investiţii şi a cerut Executivului să vină cu măsuri compensatorii. ”PDL a avut modelul de a scoate ţara din criză, PSD are modelul de a aduce ţara în criză”, a spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu, preşedintele comisiei, a spus că PNL este pentru respingerea cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS şi a arătat că nu este de acord ”cu viziunea contabilă a lui Traian Băsescu”, care nu se gândeşte că o relaxare fiscală înseamnă cu adevărat creştere economică.

    ”PNL fără tăgadă va vota pentru respingerea cererii de reexaminare şi pentru menţinerea formei legii adoptată în Camera Deputaţilor, cu menţiunea că această lege o vom găsi în prevederile bugetare din 2015”, a spus Nicolăescu.

    Deputatul PSD Ana Birchall a afirmat că este evidentă nevoia aplicării acestei măsuri de reducere a CAS şi că singurul care nu o susţine este Traian Băsescu. Ea a spus că modelul economic promovat de Traian Băsescu şi de PDL este pe tăieri, iar modelul economic promovat de PSD este de relaxare fiscală. ”Reducerea CAS este o măsură necesară şi cerută de mediul privat”, a adăugat Birchall.

    La şedinţa comisiei nu a participat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ea fiind înlocuită de un secretar de stat, care a susţinut că, pentru acest an, măsura nu generează probleme şi se încadrează în deficitul bugetar.

    Preşedintele comisiei, Eugen Nicolăescu a precizat, după votul deputaţilor de respingere a cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS, că legea va intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni şi că ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că va participa la plen.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii “din punct de vedere al oportunităţii”.