Blog

  • Petrol si carburanti: Minus 20%

    Scaderea pietei de carburanti pe piata din Romania a ajuns la
    peste 20% si a vizat in special segmentul de flote, companiile de
    transporturi fiind foarte afectate de scaderea consumului si a
    productiei. Conform datelor Lukoil, cea mai dura perioada in ceea
    ce priveste scaderea vanzarilor a fost primul trimestru al anului,
    dar ritmul mult mai lent de vanzari s-a pastrat pe timpul verii,
    abia in toamna remarcandu-se o usoara imbunatatire.

    Atat cererea scazuta, cat si pretul fluctuant al petrolului au
    determinat OMV sa amane cresterea capacitatii de rafinare la
    Petrobrazi: dupa privatizarea din 2004, planul austriecilor era de
    a creste capacitatea de rafinare de la Petrobrazi pana la 6
    milioane de tone pe an pana in 2010, dar criza le-a schimbat
    strategiile, in 2014 Petrobrazi urmand sa aiba o capacitate de 4,2
    milioane de tone.

    Oficialii Petrom au motivat decizia prin faptul ca structura
    viitoare a activitatii de rafinare trebuie sa tina cont de nivelul
    actual foarte scazut al marjelor de rafinare, precum si de
    perspectivele negative pe termen mediu, determinate de excedentul
    de capacitate din Romania si din intreaga Europa. Reprezentantii
    OMV considera ca Europa se confrunta acum cu o capacitate de
    rafinare excedentara, care va duce inevitabil la inchiderea mai
    multor rafinarii.

    Cererea scazuta de petrol a fost completata de o scadere
    similara a cererii de gaze, care a scazut cu 18,3% in 2009, de la
    8,1 mld. metri cubi la 6,6 mld. metri cubi. Petre Licifiu, oficial
    al ANRE, arata ca cele mai drastice scaderi s-au produs in lunile
    aprilie si mai, cantitatea de gaz consumata fiind cu peste 30% mai
    mica fata de 2008. La sfarsitul toamnei insa, cererea de gaze a
    revenit, inregistrandu-se o crestere cu 8% fata de aceeasi perioada
    a anului trecut. Pe langa venirea iernii, cresterea se explica si
    prin provizii – 3,2 mld. metri cubi de gaze au fost inmagazinate in
    depozite, aceasta cantitate putand asigura consumul timp de doua
    luni pentru consumatorii casnici si cei industriali mici, in cazul
    unei noi crize a gazului.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Fara cere pentru industrie

    Doua miliarde de euro vor reprezenta anul acesta exporturile de
    masini Dacia, evolutia fabricii de la Pitesti fiind, probabil,
    singurul element pozitiv dintr-o industrie puternic afectata de
    scaderea comenzilor din Europa de Vest, principalul partener de
    export.

    Siderurgia, componentele auto, textilele – aproape toate
    domeniile cu pondere importanta in Produsul Intern Brut (PIB) au
    fost lovite in plin, iar companii care pana acum inregistrau anual
    profituri de zeci de milioane de euro sau chiar mai mult s-au vazut
    nevoite sa disponibilizeze angajati sau chiar sa isi puna problema
    renuntarii la o parte din activele din Romania.

    Cel mai bun exemplu este ArcelorMittal Galati, pentru care 2009
    a fost cel mai prost an de la privatizarea combinatului in 2000. In
    anii trecuti, cand se afla printre cele mai mari cinci afaceri din
    Romania, Sidex sustinea 2% din PIB-ul Romaniei, iar in 2009 si-a
    redus afacerile cu o medie de 50%. Prima parte a anului a fost cea
    mai nefavorabila pentru companie – productia s-a redus cu 60%, au
    fost inchise bateriile de cocsificare, angajatii au intrat, prin
    rotatie, in somaj tehnic sau concedii fara plata, iar pierderile au
    atins 500 de milioane de euro.

    Si celelalte afaceri ale Mittal in Romania au avut de suferit:
    combinatul de la Hunedoara a inchis jumatate din capacitatea de
    productie, iar la Roman lipsa comenzilor si stocurile crescute au
    determinat oprirea productiei si intrarea tuturor angajatilor in
    somaj tehnic pentru trei luni. Si afacerile Alro, un alt nume
    relevant in industria romaneasca, au inceput sa scada din
    primavara, iar din vara si pana la sfarsitul anului combinatul a
    lucrat la 75% din capacitate.

    In ansamblu, productia industriala a scazut cu aproape 8% in
    primele zece luni ale anului, potrivit datelor Institutului
    National de Statistica, cele mai afectate fiind industria
    extractiva si cea prelucratoare. Asa cum era de asteptat, s-au
    inregistrat scaderi la toate categoriile de bunuri, de la cele de
    folosinta indelungata (cel mai afectat segment) pana la cele de uz
    curent si cele de capital.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Farma – Anul surprizelor neplacute

    Omul de afaceri Ovidiu Buluc, presedintele Farmexim, crede ca
    industria farmaceutica nu ar trebui de fapt sa sufere din cauza
    crizei, daca ne gandim doar la faptul ca exista sute de mii de
    bolnavi care sunt consumatori permanenti ai anumitor medicamente,
    ceea ce sustine cererea.

    Totusi, combinatia nefericita de masuri luate de guvernanti a
    avut darul de a amorsa un adevarat dezastru. “Singura masura pe
    care as califica-o drept buna a fost normalizarea adaosurilor de
    farmacie in raport cu realitatile pietei, in conditiile in care in
    trecut intervalele de pret la care se aplicau erau depasite, iar
    farmaciile sufereau destul prin aplicarea de adaosuri simbolice la
    eliberarea medicamentelor compensate”, explica Petru Craciun,
    directorul Cegedim. Deciziile cele mai nefericite au venit in
    ultimul trimestru, care a inceput cu o serie de masuri generatoare
    de confuzie: amanarea unilaterala a termenelor de plata, care
    expune la risc intreg lant de aprovizionare, si impunerea taxei pe
    vanzari, afectand producatorii de medicamente, singurii care mai
    puteau credita piata atunci cand sistemul public nu mai putea
    promite bani decat pentru anul viitor.

    Petru Craciun sustine ca, desi s-a stiut de la sfarsitul lui
    2008 ca alocarea bugetara va fi insuficienta pentru tot anul,
    companiile din piata au sperat in repetarea istoriei, adica la o
    rectificare bugetara. Imprumutul de la FMI a intrerupt insa aceasta
    traditie, iar situatia a scapat de sub control.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Consum redus

    Frenezia din ultimii ani, cand clientii isi incarcau pana la
    refuz cosurile de cumparaturi, s-a racit treptat, insa industria
    bunurilor de larg consum (FMCG) a fost una dintre ramurile
    economiei cel mai putin afectate de criza, estimand pe ansamblu o
    stagnare a afacerilor.

    Toti producatorii au resimtit o schimbare a comportamentului de
    consum: clientii fie cumpara mai putin, fie “s-au orientat spre
    produse mai ieftine”, dupa cum declara Radu Timis, proprietarul
    Cris-Tim, unul dintre cei mai mari procesatori de produse din
    carne. Aproape toate segmentele productiei alimentare au avut
    vanzari in scadere anul acesta (10% la produse din carne, 8% la
    bere) sau in cel mai bun caz au ramas constante in valoare, chiar
    daca au crescut in volum – asa cum s-a intamplat in cazul
    lactatelor. La o valoare estimata pentru anul in curs la 1,1
    miliarde de euro, similara celei din 2008, volumul vanzarilor de
    lactate a crescut cu 10%.

    Pentru ca jumatate din industria bunurilor de larg consum este
    bazata pe importuri, principalul inamic al companiilor a fost
    cursul de schimb valutar, care a crescut cu 15%, reducand marjele
    companiilor. Unul dintre cele mai afectate domenii a fost cel al
    bauturilor alcoolice de import, in care companiile nu au la
    indemana prea multe instrumente de a contracara variatia cursului.
    “Cand ne-am dat seama ce ne loveste, am revizuit tinta si ne-am
    propus pentru anul acesta sa ajungem la o cifra de afaceri in lei
    egala cu cea de anul trecut”, a declarat Pepe Berciu, directorul
    general al BDG, importatorul Jack Daniel’s in Romania. Compania isi
    planificase initial o crestere de 20% a cifrei de afaceri in
    euro.

    Aprecierea euro (dublata de cresterea galopanta a accizelor) a
    atarnat greu si in piata tigaretelor, care au suferit anul acesta
    cea mai mare crestere de preturi din Romania: 50% fata de nivelul
    anului trecut. Este motivul pentru care cea mai mare piata din FMCG
    va atinge anul acesta nivelul de 3,5 miliarde de euro, in crestere
    cu un miliard de euro fata de 2008. Valoarea este de peste doua ori
    mai mare decat urmatoarea piata din FMCG – berea, cu o valoare de
    1,35 miliarde de euro.

    Jan Derck van Karnebeek, managerul general al Heineken Romania,
    crede ca pentru piata berii, una din explicatiile scaderii priveste
    reticenta de a mai cumpara bere scumpa. Cu toate acestea, van
    Karnebeek sustine ca “datorita faptului ca a atins un anumit nivel
    de maturitate, piata berii s-ar fi stabilizat indiferent daca ar fi
    aparut criza financiara sau nu”.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine

    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Acum e momentul

    Si totodata sa faca o buna impresie organismelor financiare
    internationale, care au amanat transa a treia din imprumutul
    destinat Romaniei tocmai din cauza ca guvernul demisionar condus de
    acelasi Emil Boc nu avea legitimitate parlamentara.

    Vestea buna pentru Emil Boc si PD-L este ca, macar in prima parte a
    lui 2010, pare exclusa orice tentativa de rasturnare a actualei
    formule de guvernare: pe de o parte, nici PNL si nici PSD nu sunt
    dispuse sa-si erodeze imaginea cu masurile dure de austeritate pe
    care ar trebui sa le ia viitorul guvern, pe de alta parte, in
    ambele formatiuni urmeaza sa se declanseze un proces de clarificare
    a legitimitatii conducerii in functie. Daca la PNL inca nu e clar
    sub ce forma se va manifesta acest proces, PSD se pregateste deja
    de congres, anuntat pentru februarie-martie si precedat deja de o
    ofensiva media a unuia dintre potentialii candidati la succesiunea
    lui Mircea Geoana, Miron Mitrea.

    Cu toate masurile dure pe care va trebui sa le gireze, incluzand
    foarte probabil concedieri in sectorul bugetar si inghetarea
    salariilor si a pensiilor, PD-L nu este a priori damnat. In primul
    rand, presedintele Traian Basescu a dat deja semnalul ca nu mai are
    nimic electoral de pierdut, prin urmare isi poate asuma rolul de
    paratraznet pentru cele mai nepopulare dintre deciziile cabinetului
    Emil Boc.

    In al doilea rand, urmatoarele alegeri la termen sunt abia in 2012,
    si pana atunci democrat-liberalii au destul timp sa compenseze
    bilele negre pe care le pot incasa in perioada urmatoare. Iar
    anticipatele – la care e posibil sa inregistreze un scor mai slab –
    nu sunt un motiv de stres pentru PD-L, pentru ca singurul in masura
    sa le declanseze, presedintele Basescu, nu s-a aratat pana acum
    dispus sa sacrifice soarta partidului pe care l-a condus numai de
    dragul reconfigurarii scenei politice.

    Pe scurt

    • APARARE
      Rusia vorbeste mai bland. Statele Unite si Rusia au incheiat
      negocierile pri¬vind un nou tratat de dezarmare nucleara, care sa
      inlocuiasca acordul START, expirat la 5 decembrie. Noul acord
      urmeaza sa fie semnat de liderul rus Dmitri Medvedev si cel
      american Barack Obama pentru a putea intra in vigoare oficial.
      Rusia a dat semne de bunavointa si fata de NATO, organizatie in
      care SUA joaca un rol decisiv: presedintele Dmitri Medvedev a
      primit cu bunavointa propunerile de sprijin logistic pentru fortele
      NATO din Afganistan, propuneri lansate la Moscova de secretarul
      general al NATO Anders Fogh Rasmussen. Relatiile dintre NATO si
      Rusia s-au racit dupa conflictul ruso-georgian din 2008.
    • REPUBLICA MOLDOVA
      Au plecat de la Voronin. Un grup de patru deputati comunisti din
      parlamentul de la Chisinau a parasit partidul si grupul parlamentar
      al comunistilor, in semn de protest fata de refuzul conducerii
      partidului de a le permite sa voteze, la 7 decembrie, in favoarea
      alegerii liderului PD, Marian Lupu, in functia de sef al statului.
      Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila
      Belcenkova, deputatii demisionati din partidul lui Vladimir
      Voronin, au anuntat ca vor crea un nou partid. Ideologul partidului
      comunistilor, Mark Tkaciuk, i-a acuzat pe cei patru deputati de
      tradare si le-a cerut sa-si depuna mandatele. Un al doilea val de
      parasire a Partidului Comunistilor este asteptat peste aproximativ
      doua luni, cand cei patru deputati ex-comunisti vor infiinta
      propria formatiune politica.
  • Anul marilor lanturi de farmacii

    Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
    retelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
    anului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
    distribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
    anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

    Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
    A&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
    luni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
    euro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
    similara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
    Sensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
    eficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
    anul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
    unitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
    operat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
    din zona de trafic, si am deschis alte doua”.

    Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
    numara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
    pretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
    nerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
    beneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
    performantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
    farmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
    de modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
    medicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
    medicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
    import, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
    prescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
    ieftine”.

    Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
    Centrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
    contractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
    discutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
    mai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
    nivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
    spatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
    functioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
    vanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
    spatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.

  • Craciunul, ultima speranta pentru comert

    Decoratiunile si promotiile sezonului de iarna au sosit anul
    acesta in magazine mult mai devreme decat se intampla in trecut,
    cand la inceputul lui decembrie se dadea startul sezonului. Nici nu
    s-a facut bine noiembrie, ca magazinele au lansat oferte concepute
    special pentru sarbatorile de iarna, obicei pe care l-au preluat
    dupa moda practicata in Vest. “Peste tot in lume se manifesta de
    mai multi ani tendinta de a prelungi perioadele cu vanzari maxime”,
    spune Dragos Cabat, director general al firmei de consultanta
    Financial View. In opinia lui, acesta este un semn de maturitate
    caracteristic acelor domenii unde exista o oferta de produse
    suficient de mare si diversa. Comerciantii mizeaza pe faptul ca
    aceasta strategie “ofera un confort suplimentar consumatorilor,
    care au mai mult timp la dispozitie pentru a-si face cumparaturile
    si a evalua oferta pietei”.


    Mai mult decat un semn de maturitate, aceasta extindere a
    perioadei de promotii a fost o parghie prin care comerciantii au
    incercat sa-si rotunjeasca vanzarile, avand in vedere ca aceasta
    perioada se realizeaza circa 20% din vanzarile anuale, asa cum
    spune Alexandru Vlad, directorul general al retelei Selgros
    Cash&Carry. In fapt, sezonul cumparaturilor de iarna reprezinta
    o perioada promotionala extinsa, cand in comert se realizeaza
    profituri prin reduceri de marje si cresteri de volum. “Deschiderea
    sezonului din noiembrie este o strategie buna, dar succesul ei
    depinde de modul cum fiecare comerciant si-a pregatit promotiile”,
    declara Ciprian Moga, managing partner la firma de consultanta in
    comert iQuest Consulting.

    Pe tot parcursul anului, atat comerciantii, cat si producatorii
    au folosit intens promotiile pentru atragerea clientilor. Nu toate
    campaniile au avut insa efectul sperat. “Studiile de piata arata ca
    foarte multe s-au dovedit pur si simplu ineficiente, chiar daca, pe
    fondul dificultatilor economice, oamenii au fost mai receptivi la
    ofertele speciale”, declara Monica Hodor, director general
    interimar la Praktiker, cel mai mare retailer din bricolaj. “Au
    convins mai mult acele campanii care au oferit intr-adevar ceva nou
    si beneficii reale pentru clienti, dincolo de simpla motivatie
    legata de pret”, adauga Monica Hodor. “Retailerii si producatorii
    au fost fortati, in 2009 mai mult ca oricand, sa-si inteleaga
    clientii pentru a gandi promotii atractive.”

  • Cum a fost 2009 in materie de lifestyle

    Anul 2009 a debutat cu lansari de produse care incercau sa
    exploateze perioada dificila prin care trece economia. De la
    restaurante si pana la producatorii de electrocasnice, companiile
    au pornit de la ideea ca in vremuri de recesiune consumatorii
    urmaresc cu orice pret reducerea costurilor. Whirlpool introducea
    tehnologii noi care aduc economie de energie, retailerul Asda lansa
    cel mai ieftin costum din istoria magazinelor (22 de euro), iar
    puburile britanice inventau meniul de o lira.

    Printre discutiile despre criza, au existat companii care au
    incercat sa zugraveasca perioada neagra a economiei in culori
    vesele. Deasupra universului gri, casele de bijuterii si creatorii
    de moda ofereau bijuterii cu diamante, fuste mai scurte, culori vii
    si materiale care sfidau ideea de austeritate. Boucheron a lansat o
    colectie cat se poate de vesela, denumita GaietÈ Parisienne
    (Bucurie pariziana), inspirata de cele mai faimoase personaje care
    au influentat líart de vivre in Paris.†Iar Dior a imaginat un
    spectacol opulent in colectia haute couture pentru primavara-vara
    2009. Rochiile realizate din zeci de metri de materiale pretioase
    au parut desprinse din legendarul spectacol al casei din 1947.
    Mesajul Dior era clar – s-au dus zilele sicului auster si la moda
    sunt hainele care imbie la visare.

    Cu toate ca analistii previzionau vremuri grele, piata de
    lifestyle nu a fost amortita, dimpotriva. Comertul cu arta a
    continuat sa aiba perspectiva. In 2009 s-a deschis Karousel, prima
    galerie de fotografie de arta din Romania, condusa de Violeta
    Sarbu, proprietara galeriei, care a renuntat pentru aceasta la
    functia de director de marketing al retailerului Flanco si la
    consultanta. Iar piata culturala s-a dovedit a ramane printre cele
    mai normale pentru o perioada de dificultati economice: a fost anul
    Festivalului George Enescu, care incepand de anul acesta a intrat
    in top 3 european, dupa Festivalul de la Lausanne si la egalitate
    cu Festivalul de la Salzburg. Cu un buget de sapte milioane de euro
    si spectacole sustinute de 185 de solisti si orchestre de talie
    mondiala, festivalul este unul dintre evenimentele cele mai
    notabile care au sfidat criza si timp de aproape o luna a atras
    aproape 100.000 de spectatori.

  • Green City a finalizat primele 356 de locuinte si a inceput lucrarile la faza a doua

    Dezvoltatorul a inceput sa lucreze si la faza a doua, constand
    in 200 de case care au inceput sa fie deja ridicate, termenul de
    finalizare fiind luna iunie 2010.

    Ansamblul rezidential Green City cuprinde, in prima faza, 356 de
    unitati locative, toate case Neva cu 4 camere si o suprafata de 156
    de metri patrati. Preturile locuintelor sunt standard: 84.000 de
    euro pentru varianta la rosu si 116.130 de euro, cu TVA inclusa,
    pentru casele cu finisaje standard (pret valabil pana la sfaristul
    anului).

    Incepand cu 1 decembrie 2009, Green City a inceput livrarile
    pentru cele 150 de locuinte déjà vandute din complex. Pana la
    sfarsitul anului, se vor preda catre cumparatori 30 de
    locuinte.

    Ansamblul rezidential Green City se construieste in localitatea
    1 Decembrie, pe o suprafata de 100 de hectare.

  • Secretul bancar este sfant pentru elvetieni

    In cazul organizarii unui referendum privind abrogarea
    secretului bancar, 65% dintre persoanele interogate ar vota
    impotriva, 21,9% pentru, 11,6% sunt indecise, iar 1,5% nu au nicio
    opinie.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro