Blog

  • STRATEGII: Rationamentul de business din spatele serviciilor Orange-Equant

    Anuntul facut saptamana trecuta de Orange Romania cu privire la extinderea aliantei cu furnizorul de solutii de comunicatii pentru companii Equant a fost privit, in general, ca si o stire exclusiv de marketing. Dar nimic nu poate fi mai inselator decat aparentele.

    Stirea in sine a fost destul de seaca: Orange si Equant vor oferi in continuare in Romania servicii comune de comunicatii pentru companii, doar ca o vor face sub un brand unic – Orange Business Services. Un anunt aparent nesemnificativ, dar ale carui implicatii de business sunt mult mai profunde. De ce? Pentru ca urmatorii cinci ani, decisivi pentru supravietuirea pe termen lung a celor doua companii, vor sta sub semnul noii strategii. Metaforic vorbind, daca am compara aceasta strategie cu un iceberg, anuntul de saptamana trecuta, vazut dinspre Romania, ar reprezenta doar partea sa vizibila.

     

    Este insa suficient un „zoom“ pe acest iceberg pentru a deslusi elementele mai putin evidente ale intelegerii Orange-Equant. Ambele companii sunt detinute la nivel mondial de gigantul de telecomunicatii France Télécom care, presat de schimbarile profunde ale pietei mondiale generate de dezvoltarea Internetului, trebuie sa adopte o strategie noua; fie si doar pentru a contracara atacul unor companii mult mai tinere si mai agile – vezi cresterea in potential a Skype, furnizor de servicii de voce pe Internet, achizitionat cu peste 4 miliarde de dolari de catre gigantul online eBay.

     

    Si cum o buna parte din veniturile unui jucator de talia France Télécom vin din zona clientilor corporate, iar Equant este practic o divizie de servicii pentru clientii corporate ai gigantului telecom, iceberg-ul nostru incep sa prinda contur. Aceasta linie de business trebuie securizata pentru urmatorii ani, iar ponderea veniturilor pe care o genereaza trebuie crescuta. Noua entitate Orange Business Services aduce astazi la nivel mondial 20% din veniturile totale ale companiei-mama. France Télécom nu este insa singura companie care se afla in aceasta situatie. „Suntem un peste mare si ne luptam cu ceilalti pesti mari“, a descris pentru BUSINESS Magazin situatia de pe piata mondiala Dorne Lovegrove, manager de marketing pe Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa al diviziei Orange Business Services. Iar in aceeasi balta a pestilor mari mai inoata firme ca AT&T, British Telecom, MCI, in timp ce Deutsche Telekom este vazut de Lovegrove mai degraba drept „un jucator regional“.

     

    Integrarea dintre Orange si Equant este un proces la scara mondiala, pe care France Télécom a inceput sa-l popularizeze inca din luna iunie. Motivul pentru care cele doua divizii vor oferi de acum servicii catre companii sub umbrela unui singur brand este simplu. France Télécom are nevoie de o viziune unitara asupra business-ului, dar la fel de important este si faptul ca atat piata cat si clientii se vor confrunta cu o singura identitate de brand, in loc de doua, trei sau chiar patru. In Franta, de pilda, companiile-client pentru servicii de comunicatii ale France Télécom achizitionau servicii de la branduri diferite ale France Télécom, printre care Equant, Orange sau Wanadoo. Daca oficialii Orange sustin ca toate aceste schimbari nu vor afecta deloc business-ul adresat consumatorilor individuali, se poate sustine in schimb ca business-ul adresat consumatorilor individuali a influentat compania. Cel putin la nivel de imagine, pentru ca Orange, un brand consacrat pe piata de consumer, a fost ales sa reprezinte France Télécom.

     

    Acest lucru s-a intamplat in urma unei analize care a durat circa un an. Dupa Orange, al doilea brand clasat din punct de vedere al notorietatii internationale a fost Equant, a mai spus managerul de marketing Dorne

    Lovegrove. Explicatia oficiala: Orange este brandul cu cea mai „umana“ dimensiune din toata colectia, iar mesajul France Télécom catre clienti ar fi acela ca ofera servicii de comunicatii pentru companii, dar nu uita ca in spatele acestora se afla intotdeauna oamenii.

     

    De altfel, in urma acestui proces, brandul France Télécom va disparea de pe piata. „Compania isi va pastra numele, insa nu il va mai populariza ca asociat cu ofertele si serviciile comerciale“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Thierry Millet, director comercial al Orange Romania. „Juridic nu va disparea, veti primi in continuare rapoarte despre rezultatele financiare ale France Télécom.“

     

    Insa acolo unde se incruciseaza „sabiile“, pe piata comerciala, brandul Orange ramane ca singur reprezentant al France Télécom. Acelasi lucru este valabil si pe plan local. Equant, o companie infiintata in Romania in 1993, isi va pastra identitatea juridica,  dar va disparea ca brand.  Orange si Equant au pe piata locala peste 300 de clienti corporate si deservesc si alte contracte semnate in strainatate de multinationale prezente cu filiale in Romania. Equant Romania, care are 55 de puncte de prezenta pe piata locala, estimeaza afaceri de 30 mil. euro anul acesta (din care 10 mil. provin de la contractele semnate in afara Romaniei) si un profit net de aproximativ 5 mil. euro.

     

    Piata este insa dificila. Anul trecut Equant a avut pierderi de peste 1 milion de euro, ca urmare a investitiilor in retea. Principalul competitor al Equant pe piata financiar-bancara este Vodafone Romania. Tiberiu Sandu, directorul general al Equant, a spus ca firma sa deserveste sapte din primele zece banci din Romania si conexiunile sale sunt folosite de 70% din totalul agentiilor, sucursalelor si ghiseelor bancare.

     

    La nivel mondial, France Télécom se afla intr-un amplu proces de restructurare – desfasurat sub numele de cod „NEXT“ -, lansat vara trecuta de presedintele si directorul executiv Didier Lombard. Viitorul comunicatiilor va fi diferit, a admis Lombard, care a prezentat si obiectivele principale ale reformei. Ofertele convergente de servicii vor aduce intre 5% si 10% din totalul veniturilor grupului pana in 2008. Tot pana atunci compania va instala 2 mil. telefoane IP (care functioneaza folosind protocolul IP de transfer de date pe Internet, si nu vechile linii telefonice) si va avea peste 12 mil. clienti pentru serviciile de broadband mobil (11 mil. numai  in Franta si Marea Britanie).

     

    Bineinteles, cu aceste cifre mai ramane sa fie de acord si competitorii. Insa un scenariu asupra caruia intreaga „balta“ are in mod cert aceeasi opinie este descris de Dorne Lovegrove, directorul regional de marketing al diviziei Orange Business Services. „Peste cinci ani, vad piata evoluand continuu catre servicii integrate. Cuvantul-cheie este convergenta, IT-ul si aplicatiile vor rula pe platforma IP si asta va permite aparitia a tot felul de servicii noi, cu valoare adaugata.“ Mai ramane de vazut care este cel mai mare peste din balta.

  • Vantul schimbarii

    E aproape un truism: pentru companiile de telefonie, serviciile de voce vor deveni in cativa ani un business desuet, transformandu-se intr-un simplu ca bonus la ofertele de transfer de date si acces la Internet.

     

    DIRECTIA: Principala strategie este reorientarea companiilor spre servicii convergente: telefonie fixa, mobila, Internet, date, servicii cu valoare adaugata (de exemplu, televiziune prin IP, video-on-demand, pay-per-view).

     

    ADVERSARII: Concurentii operatorilor traditionali (de telefonie fixa si mobila) sunt companii de comunicatii alternative (furnizori de cablu si acces la Internet), dar si nou aparutele firme care exista doar pe Internet, gen Google, Yahoo! sau Skype, care au propriile strategii de a atrage clienti.

     

    CONSECINTELE: Marii operatori telecom traditionali au avut dificultati de adaptare in ultimii ani. France Telecom, de pilda, a anuntat in februarie ca va renunta la 17.000 de angajati (marea majoritate din Franta) si a prevazut, de asemenea, o scadere a profitului EBIDTA cu 1-2% comparativ cu 2005.

  • HOTELURI: Piata isi face rezervare de maturizare pentru 2007

    La 9.000 de camere, piata hoteliera din Capitala ar fi clasificata drept matura. Acum Bucurestiul, cu cele circa 5.000 de camere, nu poate aspira la un astfel de calificativ. Dar in mai putin de un an si jumatate, numarul camerelor de hotel se va apropia de 8.000.

     

    Daca Summit-ul Francofoniei s-ar fi organizat la Bucuresti in toamna lui 2007 si nu la sfarsitul acestei luni, raportul de forte ar fi stat exact pe dos: hotelierii s-ar fi „batut“ pentru a caza cat mai multi din cei peste 3.000 de participanti la summit si delegatiile nu s-ar mai fi agitat serios pentru a gasi camere suficiente. Asta pentru ca numarul de camere anuntate a se inaugura din septembrie 2006 pana in iarna anului viitor este de 2.700, aproape egal cu cel al participantilor la summit (3.000).

     

    Piata hoteliera actuala, care depaseste usor 5.000 de camere, se va imbogati in urmatoarea perioada cu aproape 2.700 de camere, ceea ce va duce la o capacitate de cazare de 7.600 de camere. Cu alte cuvinte, intr-un singur an se vor inaugura in Bucuresti mai mult de jumatate din numarul de camere inaugurate in ultimii 15 ani, chiar daca tinem sau nu cont de hotelurile (putine la numar si care au fost oricum reconditionate) existente de dinainte de 1990. Totodata, in 2007, se vor redeschide trei importante hoteluri mai vechi, care au fost inchise pentru renovare si vor intra pe piata cu standarde si contracte de management noi.

     

    Unul din cele mai asteptate hoteluri de pe piata bucuresteana, Novotel, detinut si operat de lantul francez Accor Hotels, s-a deschis cu doua saptamani in urma. Pana la sfarsitul acestei luni se va inaugura Rin Otopeni, al treilea hotel din lantul Confort, detinut de fratii Ionut si Robert Negoita. In octombrie, se pregateste deschiderea celui de-al treilea hotel din lantul TH Hotels, Venezia, iar al doilea hotel afiliat Ramada se va deschide in octombrie in Baneasa.

     

    Acestea sunt planurile de prezent si viitor apropiat. Viitorul mai indepartat, insemnand in speta anul 2007, va aduce pe piata bucuresteana atat proiecte noi, precum un hotel Ramada in Parcul Baneasa, inca un hotel boutique al TH Hotels, care se va numi Palas, primul hotel de doua stele Continental, dar si hoteluri renovate integral precum Continental de pe Calea Victoriei, fostul hotel Bucuresti si fostul hotel Turist.

     

    Boom-ul va fi dat insa de cel de-al patrulea hotel al fratilor Negoita, Confortul din Vitan, care va fi, la inaugurarea sa din septembrie 2007, cel mai mare hotel din Europa, intrecand Estrel din Berlin (cu 1.162 de camere), Concorde La Fayette din Paris (1.000 de camere), Hilton din Londra (1.052 de camere), Ukraina din Moscova (1.017 camere), Auditorium Madrid Hotel (894 de camere) si Royal National London (800 de camere). 

     

    Romania va avea cel mai mare hotel din Europa pentru ca cel mai mare hotel de pe continent, Rossiya din Moscova, hotel cu arhitectura stalinista construit in 1967 – la comanda lui Nikita Hrusciov -, a fost inchis de la 1 ianuarie 2006 in vederea demolarii, conform BBC. Asta deoarece, din cauza modelului arhitectural stalinist, o renovare a celor aproape 3.000 de camere intinse pe o suprafata echivalenta cu 12 terenuri de fotbal ar fi fost mai scumpa decat demolarea si constructia unui nou hotel. In spatiul astfel eliberat din centrul Moscovei, planurile aprobate de primaria locala prevad constructia unor galerii comerciale si a catorva hoteluri, cu locuri pentru 2.000 de persoane.

     

    Si daca nu va veni un investitor curajos care sa construiasca aceste camere intr-o singura entitate hoteliera, Confortul romanesc de langa targul de masini Vitan ar putea sa isi pastreze, cel putin o vreme, titlul de cel mai mare hotel din Europa. Dar si fara a lua in calcul acest proiect neobisnuit, numarul camerelor de hotel care vor aparea pe piata bucuresteana in acest interval ar fi de 1.600, cifra prognozata inca de la inceputul anului de o analiza a companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management: „Estimam ca pe parcursul anului 2006 se vor adauga in Bucuresti circa 1.600 de camere, din care circa 44% de cinci stele, 25% de patru stele, 8% de trei stele, 10% aparthotel si 13% de doua stele, toate acestea fiind proiecte in curs ce vor fi definitivate si inaugurate progresiv pana la finalul anului“.

     

    Conform analizei Peacock, Bucurestiul, pana in 2009, mai poate absorbi, cu aproximatie, 1.100 de camere la doua stele, 600 de camere la trei stele, 900 la patru stele si 1.200 la cinci stele. Acestea, adaugate la cele peste 5.000 existente, vor duce catre cele 9.000 de camere evaluate ca necesare in Bucuresti. Numarul de camere anuntate pentru sfarsitul acestui an si 2007 nu acopera acest necesar, dar proiectele care vor demara la anul cu finalizare in 2008 vor face ca piata hoteliera din Bucuresti sa fie saturata. Abia atunci intrarea pe piata va fi dificila.

     

    Deocamdata, inaugurarea pe parcurs de un an a 2.700 de camere nu pare a fi o problema: „Este un numar asimilabil de camere si este o cifra ponderata, chiar daca pare, la prima vedere, foarte mare“, spune Paul Marasoiu, presedintele Peacock Hotels Global Management. Acesta precizeaza ca proiectele mari anuntate vor mai fi completate si de altele mai mici, cu numar mai mic de camere. Planurile anuntate de hotelieri au cateva trasaturi care vor defini, in timp, piata bucuresteana: cel mai important este ca majoritatea hotelurilor care se vor deschide fac parte din strategia de dezvoltare a pozitiei unui brand hotelier si nu mai sunt investitii disparate; cele mai bune exemple in acest sens sunt Continental, Grand Plaza (reprezentantii Ramada) si Confort.

     

    Se mai poate observa faptul ca investitiile nu se mai concentreaza cu precadere asupra zonei de trei stele (in 2004 si 2005 aici au fost facute cele mai multe investitii), ci acopera aproape toata piata, de la doua la cinci stele. Capetele de pod sunt investitiile grupului Continental, care va inaugura la anul atat un hotel de doua, cat si unul de cinci stele.

     

    Una din principalele provocari pentru hotelierii in prag de inaugurare va fi personalul specializat; cutumele hoteliere spun ca este necesar un angajat la fiecare trei camere de la trei stele in jos si la fiecare doua camere de la patru stele in sus. Numai hotelul din Vitan al fratilor Negoita va avea nevoie de 900 de angajati, iar hoteluri precum Continental 5* sau Radisson SAS vor avea nevoie de personal bine specializat pentru a face fata standardelor de cinci stele.

     

    Intrarea simultana pe piata a atator camere va afecta fara doar si poate gradul de ocupare a hotelurilor existente deja. „Pe termen scurt, saltul va fi destul de brusc si de mare si ar afecta gradul de ocupare a celorlalte hoteluri din fiecare categorie. Pe termen lung insa, aceasta crestere e de dorit“, spune managerul hotelului Crowne Plaza, Franz Rattenstetter. Managerul considera ca apropierea de aderare, inmultirea targurilor, conferintelor si dezvoltarea rapida a afacerilor determina ca piata hoteliera bucuresteana sa fie in crestere continua.

     

    Bruno Vinette, managerul  Sofitel, este mai sceptic si prognozeaza ca 2007 va fi un an dificil. „Deschiderea hotelurilor din 2007 ne-ar putea afecta gradul de ocupare si cifra de afaceri cu un procentaj de 5-10%“, spunea recent Vinette pentru Ziarul Financiar.

     

    Bineinteles ca micul declin al intrarilor de straini in Romania la inceputul acestui an (cu 8%, conform Institutului National de Statistica) nu este de natura a descuraja hotelierii. In fond, pe termen lung, o piata saturata va elimina incetul cu incetul hotelurile neperformante, iar surprizele neplacute (cum ar fi sa te cazezi la patru stele si sa dai de confort de trei) vor disparea.

     

    RECORDUL. Cuvantul care se potriveste poate cel mai bine proiectului fratilor Negoita din Vitan este „imens“: cu 1.200 de camere, cu o sala de conferinte in care sa incapa tot 1.200 de persoane, plus alte 10 sali de conferinta, cu patru restaurante in care sa incapa 1.500 de persoane, cu 5.400 de metri patrati de birouri si 800 de locuri de parcare, proiectul este cel mai mare complex hotelier indraznit vreodata in Romania si in partea asta a Europei, exceptand Rusia.

     

    „Hotelul din Vitan va necesita o investitie de circa 35 de milioane de euro, din care 1 milion de euro a costat terenul, 17-18 milioane de euro va costa constructia, iar dotarile vor oscila intre 16-17 milioane de euro“, spune directorul hotelurilor Confort, Liviu Roata Moale. Acesta mai mentioneaza ca banii vin in proportie de 60% din investitii proprii si restul din credite bancare. Conform standardelor hoteliere, constructia unei camere de cinci stele costa aproximativ 120.000 de euro, a unei camere de patru stele in jur de 80.000 de euro, iar a unei camere de trei stele in jur de 50.000 de euro. Conform acestor standarde, investitia in hotelul din Vitan ar trebui sa se apropie de 60 mil. euro.

     

    Primul adjectiv pe care il foloseste oricine de pe piata atunci cand vine vorba de hotelul de 1.200 de camere al fratilor Negoita din Vitan este „curaj“. „Trebuie sa ai foarte mult curaj sa intri odata pe piata cu un hotel atat de mare, dar daca ai facut o strategie buna de ocupare, nu vad nici o problema; eu nu am vazut inca hotel in Bucuresti care sa nu mearga“, spune Dragos Raducan, reprezentantul Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR).

     

    De ce totusi un hotel atat de mare? Liviu Roata Moale raspunde printr-o alta intrebare: „De ce se construiesc mall-uri din ce in ce mai mari si nu am ramas cu buticuri si tarabe?“. Strategia grupului Confort prevede ca zona de sud a Bucurestiului sa ofere de la anul o oferta aproape completa pentru orice tip de client business. Fratii Negoita spun ca isi vor recupera investitia in 5-7 ani, bazandu-se in primul an pe un grad de ocupare de 50%, iar in urmatorii doi ani pe un 50-55%. De asemenea, strategia lor prevede ca hotelul sa nu fie afiliat nici unui brand hotelier international, intentionand consolidarea brandului propriu.

     

    LA POLURI OPUSE. Radu Enache, presedintele Continental, estimeaza ca isi va deschide urmatoarele doua hoteluri in toamna anului viitor. Planurile omului de afaceri vizeaza, dupa consolidarea pe piata bucuresteana de trei stele cu cele doua hoteluri operate de Accor Hotels prin brandul Ibis, intrarea cu standardul Continental pe doua alte piete, de cinci si respectiv doua stele.

     

    Cele doua hoteluri vor intra pe piata in toamna lui 2007, conform lui Radu Enache, presedintele si principalul actionar al grupului. „Mai precis, la sfarsitul lui septembrie vom inagura hotelul de doua stele, iar in noiembrie Continental de cinci stele“, spune omul de afaceri. Hotelul de pe Calea Victoriei a stat inchis mai bine de un an, cu lucrarile in stand-by, deoarece omul de afaceri a avut, spune el, dificultati in a obtine autorizatia de constructie. „Fiind cladire istorica si avand ghinionul sa tinem de Primaria Muncipiului Bucuresti si nu de primaria de sector, autorizatia nu a venit inca, dar avem promisiuni ferme ca o vom obtine luna aceasta. Daca o vom primi, renovarea si redecorarea, care sunt pregatite in detaliu de cateva luni, vor dura maxim 10-11 luni“, mai spune omul de afaceri.

     

    Hotelul de pe Calea Victoriei va avea opt camere in plus, ajungand la 60. „Se va schimba totul in hotel: de la organizarea camerelor pana la intrarea principala, care va fi prin terasa si, cel mai important, aplicarea standardului de cinci stele Continental: hotel aristocratic, un lux old fashion care se preteaza foarte bine cladirii“, spune Radu Enache.

     

    Hotelul de doua stele construit de Continental, asteptat de intreaga piata – deoarece in Bucuresti inca nu exista hoteluri de doua stele in adevaratul sens al cuvantului (simplu, cu standarde precise, mobilat util si minimalist, pentru tranzit si la pret accesibil – sub 40 de euro) – se va deschide tot in toamna anului viitor, in locul birourilor pe care compania le detine langa hotelul de trei stele Ibis Nord din Bucuresti. Acesta va avea 150 de camere, precum si 3.200 de metri patrati spatii de birouri. „Vom incepe constructia la sfarsitul lunii septembrie si o vom finaliza in noiembrie 2007“, spune Radu Enache.

     

    Omul de afaceri precizeaza ca primul hotel de doua stele al lantului va fi unul „de test“: daca primul hotel va fi bine primit de piata, el va fi primul dintr-o investitie de 36 mil. euro, care trebuie sa acopere deschiderea a 10 hoteluri de doua stele in doi ani.

     

    PARIUL PE BOUTIQUE. Hoteluri care nu aspira sa organizeze conferinte, seminarii sau sa cazeze cat mai multi turisti simultan, boutique-urile sunt preferatele oamenilor de afaceri tocmai pentru senzatia de intimitate si atentie pe care le ofera.

     

    Pana acum, pe piata boutique-urilor au intrat hoteluri mici, de la 15 camere (hotelul Rembrandt controlat de omul de afaceri olandez Jerry van Schaik, care detine si cafenelele Amsterdam), la 20-30 de camere (Le boutique Hotel Moxa sau Parliament) si peste 30 de camere (Opera, al grupului TH Hotels).

     

    Grupul care poarta initialele Tonyei Halpert si este controlat de aceasta va intra cel mai puternic pe acest segment al boutique-urilor, dupa ce hotel Opera, care are 35 de camere, a avut un grad de ocupare de peste 75% tot anul trecut.

     

    Urmatoarele doua proiecte ale grupului sunt hotel Venezia si hotel Palas, primul dintre ele urmand a fi inaugurat la inceputul iernii. „Hotel Venezia va avea 50 de camere, in stil boutique, si nu va avea decat salon de mic dejun, fara restaurante sau sali de conferinte“, spune Laura Sima, reprezentant al grupului. Aflat in curs de finalizare, hotelului Venezia i-a fost amanata inaugurarea de doua ori pana acum, deoarece, conform TH Hotels, faptul ca se afla intr-o cladire veche i-a adus neajunsuri, de la autorizatii si pana la delicata reconstituire a exteriorului.

     

    Tot intr-o cladire veche se afla si hotelul Palas, care este programat pentru finalizare la sfarsitul anului viitor. Cu 150 de camere, Palas va fi cel mai mare hotel boutique din Bucuresti, tot o investitie a TH Hotels. „La Palas vor fi un restaurant si o sala de conferinte modulara, care se poate imparti in alte trei mai mici“, spune Laura Sima.

     

    Pe langa investitiile TH Hotels, o investitie in hoteluri deosebite ca si concept va face si Park Plaza Hotels Europe, master-francizorul Carlson Hotels Worldwide, care va construi in apropierea pietei Kogalniceanu, langa parcul Cismigiu, un hotel de patru stele, sub brandul art’otel.

     

    „Hotelul va include 62 de camere, restaurant si bar, sala de fitness, centre de afaceri si de conferinte si va fi finalizat pana la sfarsitul anului viitor pe o structura deja existenta“, a spus pentru Mediafax Micha Polak, senior vice president al Park Plaza Hotels Europe. Proiectul va fi realizat de firma de arhitectura Architect Service din Bucuresti.

  • Confort Vitan

    • 1200 camere clasificate la categoria 3 si 4 stele (60% de 3 stele si 40% de 4 stele)
    • 15 sali conferinte (o sala pentru 1.000-1.200 de locuri, doua sali pentru 300-400 de locuri, patru sali pentru 80-100 de locuri, patru sali pentru 40-60 de locuri si patru sali pentru 20-40 de locuri)
    • 800-900 numarul estimat de angajati ai Confort Vitan
    • 4 restaurante cu specificuri diferite (international, romanesc, italian, chinezesc) cu capacitate totala de 1.500 de locuri
    • 5-6 baruri cu capacitate de 300 de locuri
    • 1 galerie comerciala de 3.000 mp
    • 70.000 m2 suprafata totala construita
    • 5.400 m2 birouri
    • 800 de locuri de parcare, 20% acoperite
    • 1 centru SPA (sala, piscina, sauna, casino)

  • Majoritate de 3 stele

    In Capitala sunt acum 46 de hoteluri, cu o capacitate totala de 5.000 de camere, cele mai multe camere fiind in segmentul de trei stele.

     

    CINCI STELE: Capitala are sapte hoteluri de cinci stele, care au in total 1.607 de camere si o cota de piata cumulata de 26,7% din totalul locurilor de cazare. 

     

    PATRU STELE: Hotelurile de patru stele au o cota de 18,6% din piata hoteliera.   

     

    TREI STELE: Cele mai multe hoteluri sunt clasificate la trei stele, cota de piata a acestui segment fiind de 34,2%. Cel mai mare hotel de trei stele este Best Western Parc, cele 268 de camere asigurandu-i o cota de 15,7%.

     

    DOUA STELE: Cea mai mica bucata de piata este reprezentata de hotelurile de doua stele, cele 7 existente avand in total 403 camere si o cota de piata de 8,12%. Cele mai multe camere sunt la hotelul Astoria (166), dar si la Muntenia (105 camere).

  • Nou-venitii

    Hotelurile care se vor deschide se remarca prin acoperirea tuturor segmentelor de piata, de la hoteluri de trafic pana la hoteluri business, boutique sau de lux.

     

    Hotel

    Clasificare

    Reprezentant (actionariat)

    Nr. camere

    Investitie

    Confort Vitan

    3 si 4 stele

    Grupul Pro Confort

    1.200

    35 mil. €

    Rin Otopeni

    4 stele

    Grupul Pro Confort

    260

      8 mil. €

    Novotel

    4 stele plus

    Accor Services

    258

    35 mil. €

    Ramada Encore

    4 stele

    Grand Plaza

    180

    20 mil. €

    Palas

    4 stele

    TH Hotels

    150

    Continental Express

    2 stele

    Continental Hotels

    150

    36 mil. €*

    Ramada Nord

    4 stele

    De Silva

    134

    15 mil. €

    Venezia

    3 stele

    TH Hotels

    60

      7 mil. €

     

    *SUMA PREVEDE INTREG PROGRAMUL DE INVESTITII PENTRU SEGMENTUL DE DOUA STELE, ESTIMAT DE RADU ENACHE LA 10 UNITATI IN URMATORII DOI ANI.

  • Planuri de relansare

    Dincolo de hotelurile nou-noute care vor aparea pe piata bucuresteana in urmatorul interval, se vor inaugura si hoteluri mai vechi, care au fost inchise un timp pentru renovare. Fiecare va intra pe piata cu forte noi, unele cu un stil total diferit celui anterior, altele preluate de lanturi internationale. Un singur lucru au in comun: mai multe stele.

     

    Hotel

    Clasificare

    Reprezentant (actionariat)

    Nr. camere

    Investitie

    Continental

    5 stele

    Continental Hotels

    60

    5,5 mil. €

    Radisson (hotel Bucuresti)

    5 stele

    Bucuresti Hotels

    435

    40 mil. €

    Turist

    4 stele

    Howard Johnson

    300

      7 mil. €

     

  • Mobila dintre generatii

    Elementele de design sunt cele care pot transforma un banal scaun, sa spunem, intr-o creatie Art Deco. Iar cele mai bune locuri in care se poate lua pulsul tendintelor in materie de design sunt targurile de mobila.

     

    La targul anual de mobila de la Milano, designerii, producatorii, retailerii si jurnalistii care se inghesuie sa acopere toate expozitiile sunt atrasi in special de proiectele incisive, creditate ca vor influenta modul in care vom trai in viitor. La editia de anul acesta, cuvintele de ordine au fost sobrietatea, suprarealismul si introspectia. Un tanar designer olandez, Maarten Baas, a imaginat o noua colectie de mobila din lut prelucrat printr-o tehnica secreta, iar designerul englez Zaha Hadid, cea care a proiectat noua fabrica BMW din Leipzig, a folosit corianul (un material translucid si extrem de maleabil) pentru a realiza bucataria supertehnologizata a viitorului.

     

    La o alta scara si ceva mai aproape de noi, Bucurestiul a fost saptamana trecuta gazda celei de-a 15-a editii a Targului international de mobila BIFE-TIMB 2006. Daca cele 500 de firme producatoare participante nu au venit la Bucuresti cu piese din lut sau corian, au reusit in schimb sa aduca suficiente elemente de noutate. Mobilier de arta, din lemn masiv, piese din fier forjat sau bambus sunt doar cateva dintre propunerile producatorilor de mobila in acest an. Tendintele in ceea ce priveste mobila moderna merg pe forme cubiste, joase, cu rafturi iluminate si in culori puternice, precum verde, rosu sau galben. Se poarta combinatiile din lemn sau pal cu metal si sticla. De-a lungul anilor, mobila din Romania a castigat teren pe piata internationala in special datorita preturilor atractive. Insa designul nu a fost neaparat punctul forte al produselor romanesti, cred reprezentantii APMR. Acum, insa, lucrurile par sa se schimbe. Mobexpert, cel mai important jucator de pe piata mobilei din Romania, este unul dintre putinii producatori autohtoni care au mizat in special pe design. „Noi incercam sa evitam ca produsele sa fie banale, ne-am dorit sa cream lucruri frumoase, pe care oamenii sa si le doreasca“, spune Dan Sucu, presedintele Mobexpert, adaugand ca, in prezent, compania are 4 designeri care colaboreaza cu echipele de proiectanti. „Anul acesta am reusit sa realizam sase linii noi de produse. Investim 2,5% din venituri in dezvoltarea de produse noi“, explica Sucu.

     

    Cu toate acestea, producatorii romani care au mers pe mana designului pot fi numarati pe degetele de la o mana.  Tocmai pentru a stimula creativitatea, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania impreuna cu ROMEXPO si Facultatea de Arhitectura Ion Mincu organizeaza de patru ani un concurs pentru tinerii designeri de mobila. La editia din acest an s-au inscris 114 participanti (33 profesionisti si 81 de studenti). In selectia creatiilor s-a tinut cont de noutate, de combinatiile inovatoare si de masura in care proiectele pot fi puse in practica. „Din punctul meu de vedere, designul pe piata mobilei din Romania este putin ramas in urma, din motive economice, sociale, estetice, dar si pentru ca producatorii sunt inca ancorati in trecut“, crede Catalina Bulborea (29 ani), de profesie arhitect, dar care practica si designul de mobilier. Un alt tanar designer, Iosif Berindeiu, este de parere ca majoritatea produselor de pe piata autohtona nu au un design propriu, iar accentele originale lipsesc.

     

    Totusi, ce cred producatorii si managerii din industrie despre creatiile cu care se mandresc tinerii designeri? „Am vazut expozitia si cred ca obiectele expuse nu sunt practice“, spune Ioan Marginean, directorul economic al producatorului de mobila Silvarom din Bucuresti. Dan Sucu e de aceeasi parere – obiectelor le lipseste utilitatea. Diferente de opinie sau conflict intre generatii? In fond, multe dintre marile idei au nascut controverse si, cine stie, poate in cativa ani, ne vom putea mandri ca noul Phillippe Starck este roman si a expus primul concept la Targul de Mobila de la Bucuresti.

  • Drumul spre est

    Un studiu din aprilie al firmei de consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC) reia intrebarea daca recentele fuziuni bancare de proportii din Europa ultimilor ani indica o tendinta de concentrare a pietei de profil, cu sanse de a continua in urmatorii ani.

     

    Conform PwC, tranzactiile de fuziune pe piata bancara vor avea loc cu precadere intre banci din tari diferite, din urmatoarele motive:

    • Oportunitatile pe pietele interne (occidentale) sunt limitate de gradul de concentrare atins deja acolo, care a generat restrictii legate de concurenta si de insuficienta unor tinte disponibile pentru achizitii
    • Cautarea unor piete cu crestere mai rapida a orientat deja grupurile bancare occidentale spre tarile in curs de dezvoltare din Europa de Est si CSI, iar aceasta tendinta se va mentine
    • Un numar de banci occidentale si-au aratat deja intentia de a se implica in fuziuni si achizitii transfrontaliere, inclusiv in tarile din estul continentului, pe masura ce politicile protectioniste locale fata de astfel de tranzactii vor fi combatute de Comisia Europeana.

    Consolidarea pe piata bancara europeana prin fuziuni transfrontaliere nu e un fenomen nou, arata PwC, care a calculat ca in ultimii 10 ani au fost anuntate nu mai putin de 274 de tranzactii de acest fel pe continent, in valoare de 158 mld. euro.

    • Valoarea tranzactiilor transfrontaliere a crescut in ultimii trei ani, in timp ce valoarea tranzactiilor intre banci din aceeasi tara s-a redus progresiv din 1999 incoace
    • Dupa ce si-au atins varful in 1999, tranzactiile care au implicat achizitii de pachete minoritare au cedat locul celor de pachete de control; 72% din valoarea activitatii de fuziuni si achizitii s-a concentrat de atunci pe cumpararea unor cote majoritare de capital
    • 83% din valoarea fuziunilor transfrontaliere a implicat achizitii ale bancilor occidentale avand ca tinta alte banci din Vest
    • Bancile europene au cheltuit 27 de miliarde de euro pentru 89 de achizitii de participatii in capitalul bancilor din „noua Europa“ din estul continentului.

  • Salt pentru UniCredit

    Ultimul top anual, publicat de revista The Banker in iulie, al primelor 25 de banci occidentale in functie de valoarea capitalului de rang I (fara rezerve si provizioane) nu prezinta nici o schimbare la nivelul primelor trei clasate in raport cu topul de anul trecut: HSBC, Crédit Agricole si Royal Bank of Scotland au ramas pe aceleasi locuri ca si in 2005. Cea mai spectaculoasa schimbare a consemnat-o insa UniCredit, care a sarit de pe locul 23 pe locul 6, gratie achizitiei grupului austriac HVB.

     

    Pozitie in Europa

    Pozitie in ierarhia mondiala

    Capital de rang I (mld. dolari)

      1

       2  HSBC Holdings1

      74,4

      2

       6  Crédit Agricole Groupe2

      60,6

      3

       7  Royal Bank of Scotland1

      48,6

      4

     10  Santander Central Hispano3

      38,4

      5

     12  HBOS1

      35,6

      6

     13  UniCredit4

      34

      7

     14  Barclays Bank1

      32,5

      8

     15  ABN Amro Bank5

      32,3

      9

     18  UBS6

      30,4

    10

     20  Rabobank Group5

      29,3

     

    1. Marea Britanie 2. Franta 3. Spania 4. Italia 5. Olanda 6. Elvetia;

    Sursa: The Banker