Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în sistemul locativ, a ajuns la finalul anului trecut la un sold al creditelor acordate de 54 milioane de lei (12 mil. euro), cu 8% peste nivelul din 2011. Creditele noi acordate în 2012 a crescut cu 13%, până la 19 milioane de lei (4,3 mil. euro). Creşterea a avut loc pe fondul majorării valorii medii a finanţărilor, atât pentru creditele cu ipotecă (130.000 lei), cât şi fără ipotecă (25.000 lei). De asemenea, 2012 a fost al patrulea an consecutiv în care banca a obţinut un rezultat pozitiv, profitul net fiind de peste o jumătate de milion de lei, în creştere uşoară faţă de anul anterior. „Creşterea bazei de clienţi pe de o parte şi efortul de reducere a cheltuielilor administrative pe de altă parte, cumulate cu un profil de risc scăzut, sunt elementele fundamentale pe care construim creşterea profitabilităţii băncii“, a declarat Aurelia Cionga (foto), preşedintele Raiffeisen Locuinţe.
Blog
-
Soluţia pentru agricultura românească sunt afacerile care să producă în lanţ din fermă până pe rafturile magazinelor
Se pare că acest an va fi cel puţin bun, dacă nu bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la seminarul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill şi Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. O recoltă totală de cereale de 18-19 milioane de tone strânsă în acest an de pe câmp ar însemna o creştere de cel puţin 50% faţă de rezultatele de anul trecut, atunci când productivitatea a fost trasă puternic în jos de secetă şi de temperaturile ridicate din timpul verii. În consecinţă valoarea producţiei agricole, indicator direct dependent de evoluţia recoltei de cereale, a coborât cu 20%, la 14,5 miliarde de euro. O astfel de recoltă ar aduce în economie aproximativ 4,5 miliard de euro prin banii încasaţi de fermieri pentru recoltele lor de cereale, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere preţurile din prezent.
-
Mihai Petre, Deloitte Tax: Companiile ignoră facilităţile existente privind rambursarea TVA, preferând soluţia instanţei
Adesea în necunoştinţă de cauză sau prin informarea trunchiată din partea autorităţilor, tot mai multe firme româneşti aleg calea instanţelor de judecată pentru a recupera sumele de TVA respinse la rambursare sau pentru a cere dobânzi de întârziere din partea statului român pentru nerespectarea termenelor legale. Iar procesele se înmulţesc pe zi ce trece, după cum creşte şi numărul cazurilor câştigate. Este un progres lăudabil, însă anevoios, ţinând cont că un proces poate dura şi câţiva ani, iar firmele nu au acces la sumele solicitate pentru rambursare decât în urma unui verdict final favorabil. Este motivul pentru care instanţa ar trebui, în opinia mea, să fie cea din urmă soluţie în astfel de situaţii. În Codul fiscal există multe facilităţi fiscale care permit firmelor să nu ajungă în poziţie de rambursare de la bun început. Iar în practică, există multe firme care s-ar putea încadra în aceste facilităţi, dar nu o fac.
-
Autostrada Craiova-Piteşti, de 1,7 mld. euro, caută investitori privaţi
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a publicat anunţul pentru contractul de concesiune a autostrăzii sau drumului expres Craiova-Piteşti, cu o lungime de 121 de kilometri şi un cost estimat la circa 7,3 miliarde lei (1,7 miliarde de euro). Decizia privind varianta care se va alege pentru această şosea, fie autostradă, fie drum expres, va fi luată în urma etapei de dialog competitiv cu candidaţii preselectaţi. Autostrada sau drumul expres dintre Craiova şi Piteşti va deservi cele două mari uzine auto din sudul ţării, Ford Craiova şi Dacia Piteşti, precum şi fabrica de anvelope Pirelli şi producătorul de aluminiu Alro, ambii situaţi în municipiul Slatina. Noua şosea va porni din varianta de ocolire nord a municipiului Craiova, mergând mai departe prin judeţele Dolj, Olt şi Argeş şi racordându-se în final cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Firmele interesate să depună oferte pentru proiectarea, finanţarea, construcţia şi operarea acestei şosele au termen limită pentru depunerea candidaturilor data de 8 mai.
-
Un sfert din germani ar sprijini un partid care ar scoate ţara din zona euro
Principalele partide politice rămân solidare cu euro, în pofida nervozităţii tot mai mari a populaţiei în privinţa salvării unor ţări precum Grecia sau Cipru. Stigmatizarea naţionalismului, produs al căinţei Germaniei după crimele regimului nazist din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a ajutat la înăbuşirea vocilor euroscepticilor, scrie agenţia Thomson Reuters. Dar un sondaj de opinie realizat pentru revista Focus arată că 26% dintre germani ar lua în cosiderare sprijinirea unui partid care ar vrea să scoată Germania din zona euro şi că una din patru persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani ar susţine clar un astfel de partid. „Aceasta sugerează că există potenţial pentru un nou partid rebel“, a afirmat şeful firmei de cercetare a pieţei Emnid, care a efectuat sondajul. Un nou partid, Alternative für Deutschland, condus de economişti, jurişti şi rebeli din formaţiunea creştin democrată condusă de cancelarul Angela Merkel, încearcă să profite de această nişă.
-
Culmea ipocriziei: fabricanţii crizei iau bonusuri de 20 de miliarde de dolari
BONUSURILE ÎN BANI PENTRU ANUL 2012 SUNT ESTIMATE SĂ CREASCĂ CU 8% COMPARATIV CU ANUL ANTERIOR, în parte din cauza plăţii unor sume amânate din anii trecuţi, potrivit unui raport al autorităţilor statului american New York, citat de Wall Street Journal. Firmele de pe Wall Street vor plăti angajaţilor în bani 20 de miliarde de dolari pentru anul trecut, în urcare de la 18,5 miliarde de dolari în 2011. Creşterea vine, însă, după un declin de 19% în anul anterior.
Chiar şi după revenirea uşoară din 2012, bonusurile rămân cu circa 42% sub nivelurile din 2006, când totalul fondurilor s-a situat la 34,3 miliarde de dolari.
Raportul relevă îmbunătăţirea profitabilităţii băncilor anul trecut şi alocarea plăţii unor bonusuri în decembrie pentru a se evita taxele federale mai mari. Totuşi, firmele de pe Wall Street au desfiinţat în această perioadă locuri de muncă şi au transferat tot mai mult în viitor unele plăţi, pentru a fi condiţionate de rezultatele financiare. Plăţile amânate, încurajate de autorităţile de reglementare, ar trebui să descurajeze asumarea excesivă de riscuri, care a contribuit la criza financiară, şi să lege recompensele tot mai mult de evoluţia companiei pe termen lung.
“Industria instrumentelor financiare s-a schimbat de la începutul crizei financiare, făcând estimarea bonusurilor din sectorul financiar mai dificilă decât în anii anteriori”, a declarat şeful autorităţii pentru audit a statului New York, Thomas DiNapoli. Wall Street “va continua să se restructureze şi să-şi reducă dimensiunile până la găsirea unui nou model de afaceri, a spus el.
PLĂŢILE AMÂNATE PENTRU O DATĂ ULTERIOARĂ REPREZINTĂ O PARTE IMPORTANTĂ A PACHETELOR DE BONUSURI, a afirmat Alan Johnson, director operaţional la firma de consultanţă pentru salarizare Johnson Associates, care publică un studiu de referinţă pentru Wall Street pe acest subiect. La Morgan Stanley, de exemplu, traderii, bancherii de investiţii şi alţi angajaţi au fost informaţi că banca le va plăti bonusurile în patru tranşe egale, prima în mai, iar ultima în ianuarie 2016, au afirmat surse apropiate situaţiei.
Aceste plăţi vor apărea probabil în viitoare documente financiare publicate de bancă şi în următoarele rapoarte ale autorităţii de audit. Biroul auditorului statului New York nu a precizat ce procentaj din suma totală pentru 2012 este datorată plăţii unor bonusuri amânate, dar a afirmat că o intensificare a acestui trend “va reduce volatilitatea în privinţa plăţii de taxe de către industria instrumentelor financiare”.
Bonusurile de pe Wall Street au în general un impact major asupra finanţelor statului New York. Taxele colectate pe venit în cazurile persoanelor şi companiilor legate de central financiar al lumii au reprezentat 20% din totalul încasărilor statului în 2008, anul declanşării crizei financiare, însă au ajuns la 14% anul trecut. Pentru oraşul New York, fondurile obţinute din această sursă au consemnat un declin de la vârful de 12%, în anul fiscal 2008, la mai puţin de 7%.
VALOAREA MEDIE A UNUI BONUS ÎN BANI A URCAT CU 9%, LA 121.900 DE DOLARI. Avansul s-a situat peste cel al sumei totale a bonusurilor, pentru că aceasta a fost împărţită între mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. Numărul de posturi a fost de aproape 170.000 în decembrie, cu 1.000 mai puţine comparativ cu un an în urmă, după ce industria s-a confruntat cu pesimismul pieţelor şi lipsa de activitate a clienţilor.
-
“Munceai de acasă? Ori vii la birou, ori eşti concediat!”. Revoluţia de la Yahoo!
DECIZIA LUATĂ LA FINELE LUNII TRECUTE DE MARISSA MAYER, CEO al Yahoo! – primul motor de căutare pe internet performant- din iulie 2012, de a interzice munca de acasă s-ar putea să o transforme în cel mai “nepopular” CEO de multinaţională al ultimului deceniu. Cu o experienţă de 13 ani în cadrul Google, desemnată una dintre cele mai puternice femei – CEO din domeniul tehnologiei de către revista Forbes în 2012, Marissa Mayer a primit mandatul unei companii cu venituri în stagnare, care a schimbat cinci şefi în patru ani şi în care angajaţii sunt extrem de demotivaţi. Anunţul prin care a decis interzicerea muncii de acasă a fost cu atât mai neobişnuit cu cât, imediat ce a fost anunţată numirea sa la conducerea Yahoo!, Mayer a spus că este însărcinată şi a lucrat câteva luni de-acasă.
Mesajul intern, publicat pe site-ul www.allthingsd.com, a stârnit adevărate dezbateri în presa internaţională, unde foşti şi actuali angajaţi ai companiei, dar şi specialişti în HR sau oameni de afaceri au susţinut sau au blamat decizia Marissei Mayer.
UNII EXPERŢI ÎN DOMENIUL PRACTICILOR DE WORK-LIFE BALANCE SUSŢIN CĂ CEEA CE A FĂCUT MAYER ESTE UN “URIAŞ” PAS ÎNAPOI, pentru că dacă prin anul 2005 statisticile arătau că o treime dintre angajatori ofereau oportunitatea angajaţilor de a lucra de acasă, în prezent două treimi dintre angajatori oferă această posibilitate angajaţilor. Cei care sunt adepţii muncii de acasă spun că angajaţii valoroşi ai Yahoo! îşi vor da demisia şi vor pleca să lucreze pentru alte companii IT care le oferă flexibilitatea programului de lucru, mai ales că unii au impus astfel de condiţii la negocierea contractelor de angajare. Aceştia spun că angajaţii care lucrează de acasă sunt mai motivaţi pentru că au un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, sunt mai loiali companiei şi lucrează mai eficient pentru că nu au parte de întreruperile frecvente generate la birou de către solicitările colegilor, de exemplu.
La polul opus sunt cei care susţin iniţiativa Marissei Mayer şi care admit că este posibil ca în unele cazuri munca de acasă să sporească productivitatea, dar de cele mai multe ori “ucide” creativitatea şi inventivitatea de care dau dovadă angajaţii atunci când lucrează în echipă.
“Pentru ca locul de muncă la Yahoo! să devină cel mai bun loc de muncă vor fi importante comunicarea şi colaborarea, astfel că trebuie să lucrăm umăr la umăr. Viteza şi calitatea sunt de multe ori sacrificate atunci când lucrăm de acasă”, scria în e-mail-ul intern transmis angajaţilor Yahoo!. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu mari probleme financiare, însă veniturile i-au crescut în ultimul trimestru al anului trecut (comparativ cu T4 2011) pentru prima dată în ultimii patru ani, deşi, pe tot anul, afacerile companiei au stagnat. Ultimul trimestru al anului trecut a fost primul trimestru complet din mandatul lui Mayer.
“Cred că soluţia adoptată de CEO-ul Yahoo! este corectă din perspectiva relaţiilor umane şi a productivităţii muncii, a responsabilizării salariatului şi, nu în ultimul rând, a departajării foarte clare între viaţa privată şi, viaţa profesională. Transformarea casei într-un spaţiu de lucru pe termen mediu şi lung conduce la o confuzie între viaţa privată şi viaţa profesională. Separarea clară, în timp şi spaţiu, între cele două sfere, este benefică pentru o viaţă normală a salariatului”, este de părere avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al SCPA Gîlcă & Vasiliu. El este adeptul ideii că această modalitate de muncă – teleworkingul – omoară energia şi agitaţia specifică muncii în echipă şi prin urmare frânează creativitatea sau că viteza şi creativitatea sunt adesea sacrificate când este vorba de munca de acasă. -
(P) Un nou inceput HIDROELECTRICA ANGAJEAZĂ 67 DE MANAGERI
Hidroelectrica a fost şi este în continuare unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa energiei din România. Timp de 50 de ani, compania a fost reper pentru modernizarea României. Finanţată de stat în comunism, Hidroelectrica a fost cheia industriei energetice şi un pilon al investiţiilor conexe – irigaţii, construcţii hidrotehnice, amenajări ale unor bazine hidrografice.
După Revoluţia din 1989, după mai multe transformări ale Sistemului Energetic Naţional, Hidroelectrica a devenit societate pe acţiuni. Nevoia de perfomanţă în sistem capitalist s-a suprapus pe o schemă de funcţionare învechită. Peste acestea, au intervenit interesele politice, care au făcut ca posturile de conducere din companie să fie încredinţate unor persoane susţinute (doar) politic. Influenţa politică s-a suprapus, la rândul ei, cu interesele economice ale clienţilor politici. şi nu numai…
Presupunem că nimeni nu a vrut să omoare găina care făcea ouă de aur, astfel încât guvernările succesive din România au permis companiei să se dezvolte. Unele hidrocentrale au fost retehnologizate, automatizarea a pătruns în zona serviciilor de sistem, iar astăzi, în caz de dezechilibre, Hidroelectrica este singura entitate capabilă să acopere, în doar două minute, necesarul de energie al ţării.
Cu toate acestea, colosul avea picioare de lut… În vara lui 2012, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă. Cum a ajuns să fie îngenunchiată cea mai mare companie de producere a energiei? Cifrele arătau că Hidroelectrica se îndreaptă spre colaps. Contractele păguboase cu “băieţii deştepţi”, cumpărarea – pentru revânzare – de energie termo, mult mai scumpă, sute de obiective de investiţii deschise fără finanţare adecvată, precum şi o politică de personal supradimensionată au dus Hidroelectrica în prăpastie. Minusul depăşea un miliard de euro.
Soluţie radicală şi, în general asociată cu falimentul, insolvenţa s-a dovedit, în acest caz, o formulă de reorganizare şi eficientizare a companiei. Conform administratorului judiciar, avocatul Remus Borza, procedura insolvenţei se apropie de final. Curăţată de căpuşe, reaşezată într-o schemă de funcţionare bazată pe eficienţă, Hidroelectrica face astăzi pionierat şi în selecţia echipei de management. Cum una dintre cauzele insolvenţei a fost managementul deficitar, administratorul judiciar a decis ca toate nivelurile de top si middle management trebuie regandite pe principii solide de guvernanţă corporatistă şi scoase la concurs.
“Este pentru prima dată in istoria companiilor româneşti, fie cu capital de stat sau privat, când se organizează un proces de selecţie de asemenea anvergură. Indiscutabil, managementul defectuos a contribuit la colapsul companiei. Am preluat Hidroelectrica cu datorii de un miliard de euro, decapitalizată de “baieţi deştepţi” si capuşată de 500 de contracte impovărătoare. Prin implementarea, într-un timp foarte scurt, a unor măsuri de eficientizare, am reuşit sa obţinem, în ultimele patru luni, un profit de 43 de milioane de euro. Dacă un avocat a reuşit, cu atât mai mult vor reuşi 67 de profesionişti angajati exclusiv pe competenţe profesionale şi capabilităţi manageriale”, este convingerea lui Remus Borza, administratorul judiciar.
Companiile aflate în proprietatea statului nu sunt în general asimilate cu mediul de lucru competitiv sau cu competenţa managerială, chiar daca sunt de importanţă strategică. Cel mai frecvent, managementul şi mediul de lucru în companiile aflate majoritar în proprietatea statului se schimbă abia după privatizare. Hidroelectrica face acest lucru fără să aştepte privatizarea.
Cu o echipa de management competentă şi cu un plan de reorganizare care deja dă rezultate, Hidroelectrica va putea aborda strategia pentru viitor cu alt suflu, iar dezvoltarea companiei va fi cu siguranţă diferită.
Pentru aceast proces, Hidroelectrica a angajat firma Pedersen&Partners, care, alături de administratorul judiciar Euro Insol, va coordona proiectul de recrutare si selectie, asigurând deplina transparenţă a acestuia. Mona Neagoe, Partener la firma de executive search Pedersen&Partners, explică miza acestui proces: “Misiunea noastra si a Euro Insol este sa coordonăm desfăşurarea proiectului şi să ne asigurăm că selecţia se va face exclusiv pe criterii de competenţă. Credem că implicarea noastră în proiect îi va convinge pe profesioniştii de top că se doreşte o schimbare profundă, pe care amploarea proiectului o face posibila. Un aspect important în orice proces de recrutare este păstrarea confidenţialităţii, iar cei care vor candida pot fi siguri că opţiunea lor pentru un anumit rol va fi tratată cu maxima atenţie şi confidenţialitate”.
Concursul pentru ocuparea celor 67 de posturi de top si middle management va face obiectul unei campanii speciale în presa scrisă, la televiziune si online. Posturile vizate includ poziţiile de Director de Productie, Director Financiar, Director Furnizare şi Director de Retehnologizare, Directori de sucursale şi Manageri de departamente.
Modalitatea de depunere a candidaturilor va fi exclusiv online, pe site-ul Hidroelectrica, unde candidaţii vor găsi detalii despre fiecare post în parte, atât la nivel de executiv, cât şi la nivel de sucursala. Selectia este deschisa tuturor profesionistilor din afara sau din interiorul companiei. Pe lângă o procedură de selecţie pe criterii bine stabilite, procesul va include verificarea de referinţe pentru candidaţii finalişti, etapă obligatorie, conform practicilor internaţionale.
Hidroelectrica are nevoie de manageri cu viziune şi experienţă, care au trecut prin programe de reorganizare a unor companii pe criterii de performanţă şi eficienţă. Ieşirea din insolvenţă este primul pas. Sunt incă necesare măsuri rapide pentru o dezvoltare sustenabilă. Trebuie reduse investiţiile păguboase, cheltuielile nejustificate cu mentenanţă, schemă supradimensionată de personal, trebuie optimizate o serie de procese – şi totul, foarte repede!
“Hidroelectrica se va transforma din tradiţionalul producator de energie pe piaţă natională într-un jucator regional. Diferenţa o va face echipa de management, iar noi garantăm o procedură de selecţie transparentă, fără ingerente politice. Am schimbat extrem de multe lucruri în numai câteva luni, iar rezultatele se văd. Pentru ca schimbarea şi rezultatele să fie sustenabile, Hidrolectrica are nevoie acum de o echipă de management performanţă şi solidă, care să-şi asume mandatul de schimbare cu toate provocările inerente unui astfel de proces”, crede Remus Borza.
Să pui umărul la restructurarea şi profesionalizarea uneia dintre companiile de marcă ale Romaniei este o şansă unică şi o misiune dezirabilă pentru un profesionist de top. Există precedente, însa ele s-au întamplat după ce procesul de privatizare avusese loc: OMV, BCR, Romtelecom sunt cele mai cunoscute exemple. Hidroelectrica încearcă să schimbe echipa şi mediul de lucru acum, asumându-şi cu responsabilitate importanţa strategică a unei companii de stat; poate că de aceea proiectul de recrutare şi selectie se numeste, sugestiv, “Phoenix”. Pentru ca un profesionist să îşi asume un astfel de mandat, are nevoie de competenţă, perseverenţă, onestitate şi patriotism. Românii au prilejul de a dovedi ca nu numai echipe de management importate pot face acest lucru.
Pentru detalii privind procesul de recrutare accesaţi www.hidroelectrica.ro
-
Cum a economisit noul director al Tarom 1 milion de dolari pe an
Christian Heinzmann, CEO-ul privat al companiei aeriene de stat Tarom, a renegociat în primele două luni ale anului 12 contracte cu diverşi furnizori ai companiei, obţinând la fiecare contract discount-uri de 5% până la 10%, potrivit oficialilor comapniei. Le mulţumim foarte mult partenerilor noştri pentru disponibilitatea de renegociere, deschiderea şi spiritul lor de colaborare fiind un real sprijin pentru noi în efortul nostru de reducere a costurilor şi de redresare a companiei. Vom continua discuţiile cu toţi furnizorii noştri şi sperăm că toţi vor înţelege situaţia în care ne aflăm şi ne vor acorda sprijinul necesar, a declarat Christian Heinzmann, director general al Tarom. Numele companiilor cu care s-au renegociat contractele nu a fost făcut public. Oficialii Tarom au transmis că prin renegocierea celor 12 contracte au fost economisite costuri de peste un milion de dolari anual şi că în total se vor renegocia 40 de contracte,
-
Standul României s-a clasat pe locul 7 la Bursa de Turism de la Berlin
Standul României s-a clasat pe locul şapte la Bursa de Turism de la Berlin (ITB), criteriile luate în considerare fiind design-ul şi atractivitatea acestuia, respectarea identităţii brandului prin semnalizare şi materialele informative oferite dar şi accesul la stand. Pe locul întâi s-a poziţionat standul Turciei la categoria “Europa”. Târgul de turism de la Berlin, unul dintre cele mai mari din lume, atrage peste 11.000 de expozanţi din 180 de ţări, a avut loc în perioada 6-10 martie, aceasta fiind cea de-a 48-a ediţie. În fiecare an, reprezentanţii târgului de turism de la Berlin (ITB) fac un studiu în rândul expozanţilor, prin care evaluează activitatea şi prestaţia lor în cadrul târgului, dupa mai multe criterii. Pe toată perioada târgului, în cadrul standului României, meşteşugarii români au realizat picturi pe icoane de lemn şi de piatră, au încondeiat ouă, au împletit şnururi de mărşisor, produsele realizate de către aceştia fiind oferite vizitatorilor. De asemenea, în cadrul standului, vizitatorii au putut degusta preparate tradiţionale bucovinene, vinuri româneşti, băuturi tradiţionale, toate în acordurile duetului Cibinium şi ale formaţiei Nightlosers (muzica populară românească în stil blues, modern), potrivit oficialilor ministerului.