Blog

  • Al treilea declin consecutiv pentru Apple: Profitul a scăzut cu 8,6% în trimestrul patru fiscal, la 7,51 miliarde dolari

     Vânzările iPhone, care includ şi livrările pe parcursul a circa o săptămână de smartphone-uri 5S şi 5C, au fost de 33,8 milioane de aparate, peste aşteptările analiştilor, de 32,8 milioane, relatează Bloomberg.

    Compania a comercializat în trimestrul al patrulea 14,1 milioane de iPad-uri, sub estimările de 14,3 milioane. Livrările de Mac-uri au atins 4,6 milioane de computere.

    Apple estimează pentru viitorul sezon de al sărbătorilor de iarnă cea mai lentă creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani. Faptul reflectă încetinirea creşterii livrărilor iPhone-urile şi iPad-urile, pe fondul intensificării concurenţei pe o piaţă saturată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Listarea deceniului: Romgaz

    PÂNĂ LA 415 MILIOANE DE EURO VREA STATUL SĂ OBŢINĂ PENTRU 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ, companie care deţine jumătate din rezervele de gaze naturale ale României, de 120 miliarde de metri cubi. Astfel românii pot cumpăra în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni echivalentul a 7,5% din rezervele naţionale de gaze. Preţul unei acţiuni Romgaz este cuprins între un minim de 24 lei şi un maxim de 32 de lei, iar analiştii se aşteaptă la un interes ridicat şi la subscrieri importante din partea investitorilor locali şi străini.

    Concurenţa ar trebui să fie ridicată, având în vedere că până la două treimi din acţiunile scoase la vânzare pot fi cumpărate şi pe bursa de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite GDR-uri. Mai exact, un GDR are în spate o acţiune Romgaz şi poate fi cumpărat de investitorii de la Londra, atât persoane fizice, cât şi fonduri de investiţii. Statul a ales să vândă indirect acţiuni Romgaz şi la bursa londoneză, de teamă că pe plan local nu sunt suficienţi bani.

    „Ideea de bază este că prin listarea Romgaz la Londra putem accesa clienţi care altfel nu ar veni în România şi lărgim baza de investitori. Aceştia îşi vor deschide cont şi la bursa din Bucureşti pentru a putea face arbitraj între cele două burse. S-au făcut nişte studii şi la un anumit timp după ofertă instrumentele GDR au tendinţa să fie transformate în acţiuni care să vină înapoi pe piaţa locală, pentru că GDR-urile presupun nişte costuri suplimentare faţă de acţiuni, chiar dacă în ofertă nu au costuri suplimentare„, spune Dana Mirela Ionescu, preşedintele CA şi directorul general al Raiffeisen Capital & Investment, firmă parte a consorţiului care intermediază oferta.

    OFERTA DE VÂNZARE A 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ A ÎNCEPUT MARŢI, 22 OCTOMBRIE, şi mai durează până joi, 31 octombrie. Dacă oferta se încheie cu succes, adică investitorii cumpără cel puţin 70% din acţiunile scoase la vânzare, Romgaz va fi listată la bursă.

    Pentru investitorii mici, care achiziţionează mai puţin de 10.000 de acţiuni, statul a alocat 15% din acţiuni din totalul de 57,8 milioane de acţiuni scoase la vânzare, tranşă ce ar putea ajunge la 20% dacă există interes. Însă şi acest 20% din acţiuni este considerat a fi prea puţin. Tranşa investitorilor mici ar trebui să atragă până la 80 milioane de euro.

    ÎN PRIMELE TREI ZILE DE OFERTĂ, MICII INVESTITORII AU CUMPĂRAT MAI BINE DE JUMĂTATE DIN ACŢIUNILE PUSE LA DISPOZIŢIE. Un număr de peste 1.300 de persoane au cumpărat peste 4,5 milioane de acţiuni Romgaz pentru 144 milioane de lei (32,7 milioane de euro). Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul centrului comercial Doraly din Afumaţi şi printre cei mai mari investitori pe bursă, a spus că va participa la oferta Romgaz.

    “VOI SUBSCRIE LA OFERTA ROMGAZ CU O SUMĂ DE PÂNĂ LA UN MILION DE EURO. Motivul pentru care particip este legat de faptul că dobânda la bancă este prea mică şi merită să îmi asum un risc, investind într-o companie cu o poziţie forte în economia românescă. Cred că oferta Romgaz are toate ingredientele pentru a se subscrie integral.„Atractivitatea ofertei stă şi în faptul că Romgaz a recompensat acţionarii în ultimii trei ani cu dividende în valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei (circa 627 mil. euro), adică de două ori suma minimă pe care vrea să o strângă de la investitori.

    POTENŢIALUL ACŢIUNILOR ROMGAZ VINE ÎN SPECIAL DIN LIBERALIZAREA PREŢULUI LA GAZELE NATURALE DIN PRODUCŢIA INTERNĂ ŞI ALINIEREA LA PREŢURILE DE PE PIAŢA EUROPEANĂ. Anul trecut, Romgaz a vândut gaze la preţul de 495 de lei pe mia de metri cubi, însă conform calendarului de liberalizare preţul ar trebui să ajungă la 1.000 de lei pe mia de metri cubi până în octombrie anul viitor. Asta va urca afacerile şi profitul Romgaz, chiar dacă statul va taxa cu 60% profiturile obţinute de producătorii locali (Romgaz şi Petrom) din creşterea preţului gazelor. Riscurile asociate investiţiei în acţiunile Romgaz sunt legate de faptul că rezervele de gaze sunt estimate să dureze circa 15 ani şi compania trebuie să facă investiţii pentru a descoperi noi resurse, dar şi de faptul că, având în continuare ca acţionar majoritar statul, compania este sensibilă la mediul politic şi la schimbările de guvern.

  • Ce trebuie să faci pentru un job bine plătit în 2014

    “SE OBSERVĂ O CREŞTERE A VOLUMULUI DE RECRUTĂRI EXTERNE, DIN AFARA COMPANIEI, peste media generală de 14,1%, pe de o parte în sectoarele în creştere cum este cel IT&C, cu o rată de recrutare externă de circa 40%, şi pe de altă parte în sectoarele caracterizate printr-o rată mare a fluctuaţiei, cum sunt retailul, cu aproape 39%, bunurile de larg consum, 18%, şi producţia industrială, cu o rată de recrutare externă de aproape 19%”, spune Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de consultanţă şi audit PwC România şi şef al departamentului de consultanţă în HR din cadrul companiei. Estimările realizate pe baza studiului Saratoga 2013, care analizează eficienţa capitalului uman, rămân valabile şi pentru începutul anului viitor, scenariu confirmat şi de unii recrutori şi directori de resurse umane.

    Întrebarea pe care o adresează cel mai des candidaţii se referă la ce competenţe trebuie să dezvolte şi pentru ce post pot să aplice pentru a fi siguri că ies din rândul şomerilor sau că reuşesc să îşi schimbe jobul la final de an sau în primele luni ale lui 2014.

    „Sigur că IT-ul continuă să fie sectorul care va angaja şi anul viitor cei mai mulţi oameni. Procesele de recrutare vizează atât poziţii de suport, cât şi de programatori sau de manageri, pentru că foarte mulţi dezvoltatori străini de top care au intrat pe piaţa locală în ultimul timp şi-au externalizat în România şi «stratul» de middle management”, precizează Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane APT.

    De altfel, chiar directorul de resurse umane al dezvoltatorului local de software TotalSoft susţine că, anul viitor, compania va avea nevoie în continuare de programatori şi de consultanţi de business. Principalele condiţii sunt ca aceştia să îşi asume mai multe responsabilităţi, să poată lucra în echipă, să înţeleagă nevoile clienţilor şi să cunoască limbajele de programare.

    „În ceea ce priveşte poziţiile de programatori, avem nevoie de oameni care să cunoască programe precum Java, .NET sau SharePoint, lucruri care nu se învaţă în şcoală. Prin urmare, oamenii buni din acest punct de vedere sunt o raritate. Şi avem nevoie şi de consultanţi de business, dar specializaţi pe anumite domenii. Spre exemplu, avem nevoie de analişti de business pentru producţie, pentru distribuţie sau retail, dar vrem oameni care să identifice nevoile clientului şi care să vină şi cu soluţii pentru acesta. Trebuie să gândească procesele de business şi să ofere nişte soluţii informatice„, explică Brânduşa Fecioru, director de HR al TotalSoft.

    Salariile din IT, deşi nu vor înregistra anul viitor creşteri semnificative, după cum spune Mirela Marinescu, îşi păstrează poziţia în fruntea clasamentului industriilor care îşi plătesc cel mai bine angajaţii. Spre exemplu, un programator junior câştigă de două ori mai mult decât salariul mediu net pe economie (de aproximativ 360 de euro) în fiecare lună şi odată ce capătă o experienţă de câţiva ani poate ajunge să câştige şi 2.000 de euro net pe lună.

    PRINTRE POZIŢIILE CEL MAI CĂUTATE DE ANGAJATORI PE FINAL DE AN ŞI VALABILE ŞI PENTRU ÎNCEPUTUL ANULUI VIITOR SE NUMĂRĂ ŞI CELE DE BACK-OFFICE, în firme de outsourcing (care au creat în ultimii cinci ani mai mult de 30.000 de locuri de muncă) şi cele de vânzări, în orice domeniu de activitate.

    „Recent am avut cereri din partea unor companii care îşi doreau oameni pentru vânzări de echipamente pentru protecţia muncii, pentru industria de materiale metalice sau chiar anvelope. Practic, orice implică o activitate comercială va genera şi în viitor locuri de muncă. În outsourcing este nevoie de oameni pentru foarte multe tipuri de servicii, pentru că se externalizează numeroase activităţi, în special pe financiar şi contabilitate„, spune Marinescu. Prin urmare, firmele de outsourcing vor deveni anul viitor şansa oamenilor din bănci care şi-au pierdut locul de muncă – în jur de 6.000 numai în ultimul an şi jumătate. 

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri din România în cadrul galei CEO Awards

     La Gala “CEO Awards”, aflată la cea de-a treia ediţie, au fost premiaţi zece dintre cei mai admiraţi manageri din România, care au câştigat, prin acţiunile şi profesionalismul arătat, admiraţia şi respectul celorlalţi.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA CEO AWARDS

    Severina Pascu – UPC, Violeta Ciurel – AXA Asigurări, Vasile Iuga – PwC, Dragoş Petrescu – City Grill, Ali Ergun Ergen – TBE Solutions, Xavier Piesvaux – Mega Image, Frank Hajdnijak – E.ON Romania, Liviu Popescu – Fratelli, Constantin Boromiz – Boromir au fost cei nouă manageri premiaţi de revista Business Magazin, marele premiu şi titlul de “Cel mai admirat CEO din România” revenind pentru al doilea an consecutiv lui Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.

    Steven van Groningen, Raiffeisen Bank

    Severina Pascu – UPC

    Violeta Ciurel – AXA Asigurări

    Vasile Iuga – PwC

    Dragoş Petrescu – City Grill

    Ali Ergun Ergen – TBE Solutions

    Xavier Piesvaux – Mega Image

    Frank Hajdnijak – E.ON Romania

    Liviu Popescu – Fratelli

     Constantin Boromiz – Boromir

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin şi Ziarul Financiar şi Ioana Mihai, editor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Premiile au fost acordate de redactorii Business Magazin Ioana Matei şi Răzvan Mureşan.

    Cei zece premianţi fac parte din catalogul din 2013 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Aflat la cea de-a patra ediţie, catalogul a adunat, în momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    Invitaţiei la gală au răspuns peste 250 reprezentanţi ai mediului de afaceri, cititori, colaboratori şi parteneri care, de-a lungul timpului, au fost alături de Business Magazin, contribuind astfel la consolidarea unui mediu de afaceri transparent şi profesionist.

  • Ford România opreşte şi în noiembrie producţia de maşini dar şi de motoare

    Pe fondul pieţei europene în scădere, americanii de la Ford au decis ca producţia uzinei de la Craiova să fie oprită şi în noiembrie, pentru 13 zile în cazul maşinilor şi 8 zile în cazul motoarelor.

    „Ca răspuns la situaţia precară a pieţei europene, Ford România continuă să-şi ajusteze volumele de producţie la uzina de la Craiova în luna noiembrie. Suspendarea timp de 8 zile a producţiei de motoare este cauzată de cererea redusă de vehicule şi se suprapune cu perioada de suspendare a producţiei de vehicule”, au spus oficialii Ford. Compania a mai oprit producţia de maşini pentru 7 zile în septembrie şi 13 zile în octombrie. În total, în trimestrul patru al acestui an este oprită producţia pentru 26 de zile, iar cel mai probabil o oprire similară va avea loc şi în decembrie, în condiţiile în care oricum în ultima lună din an producţia este influenţată de sărbătorile de iarnă. În total, Ford va opri producţia pentru 33 de zile lucrătoare, adică pentru aproape şapte săptămâni.

    Conform Contractului Colectiv de Muncă în timpul zilelor de întrerupere a producţiei, angajaţii se vor afla în şomaj  tehnic, aceştia fiind plătiţi cu 80% din salariul de bază. Având în vedere salariul mediu de circa 2.000 de lei din uzina de vehicule, acesta se va micşora la aproape 1.700  de  lei. În căzul opririi producţiei de maşini  sunt afectaţi direct cei 2.500 de salariaţi din uzina auto, în timp ce în cazul opririi producţiei de motoare sunt afectaţi cei aproape 1.400 din uzina motoare.

    „Ford România va continua să îşi alinieze producţia la cererea efectivă a pieţei şi datorită flexibilităţii sistemelor de lucru putem reacţiona în timp real la schimbările pieţei, inclusiv prin creşteri de producţie”, au spus reprezentanţii companiei.

    Din cele aproape 200.000 de motoare produse de Ford la Craiova, aproape 70% reprezintă motorul EcoBoost de 1,5 litri şi 180 CP cu nume de cod Sigma, produs integral pentru export, acesta echipând auto­mobilele Ford Mon­deo produse în China şi Fusion din Mexic şi America de Nord, iar 30% reprezintă motorul EcoBoost de 1,0 litri în trei cilindri de 100, respectiv 125 CP, cu nume de cod Fox. Cel de 1,0 litri echipează atât modelul B-Max produs la Craiova, cât şi modelele Focus şi C-Max asamblate la Saarlouis în Germania, dar şi Fiesta produsă la Koln.

    „Uzina Saarlouis a anunţat deja 19 zile fără producţie în 2013, dintre care 15 deja s-au scurs. Celelalte patru nu au fost încă planificate, iar în funcţie de cererea de piaţă Ford le va anunţa sau nu”, au spus oficialii companiei americane.

  • Jérôme Olive

    Jérôme Olive este unul dintre cei mai puternici executivi din România şi omul care conduce cea mai cunoscută afacere românească în străinătate.

    Jérôme Olive a preluat la începutul lui 2010 funcţia de director general al Group Renault România şi implicit al Automobile Dacia. Cariera lui Jerome Olive în cadrul Renault a început în 1982 la uzina Sandouville din Franţa, iar înainte de a veni în România a deţinut timp de şase ani conducerea uzinei Renault de la Douai. Sub conducerea lui Jérôme Olive, Dacia a atins o producţie şi o cifră de afaceri record, dar şi o creştere la capitolul profitabilitate. Dacia este marca auto cu cea mai mare creştere din Europa, iar “românii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi asta să le permită să ridice capul în lume”, după cum spunea chiar Jérôme Olive, în cadrul evenimentului MEET THE CEO, care reuneşte cei mai puternici lideri ai mediului local de business.

    Aproape 3% din Produsul Intern Brut şi 10% din exporturile României reprezintă producţia şi maşinile vândute pe pieţele externe de Automobile Dacia. În ultimii 14 ani Dacia a contribuit semnificativ la construirea reţelei de peste 800 de producători auto de componente şi, pe lângă cei 13.500 de angajaţi ai Dacia, cu aproape 100.000 de alţi salariaţi din cadrul producătorilor de componente. Anul trecut Automobile Dacia a raportat afaceri de 2,85 miliarde de euro, în scădere cu 8% faţă de 2011, potrivit unui raport al companiei. Declinul afacerilor companiei vine în contextul în care producţia uzinei de la Mioveni a scăzut de la 327.000 de maşini în 2011 la 307.000 de unităţi anul trecut. Ponderea cifrei de afaceri a Automobile Dacia a scăzut la 73% din totalul afacerilor Grupului Renault în România, potrivit calculelor ZF, faţă de 79% în 2011, respectiv 82% în 2010.

    Lecţii de business de la Jérôme Olive:

    1. Găseşte-ţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională. Una fără alta nu funcţionează.

    2. Fii competent.

    3. Fii motivat.

    4. Fii proactiv şi adaptează-te rapid. Nu poţi avea rezultate peste tot cu aceleaşi idei şi acelaşi stil de management.

    5. Fă lucrurile cu pasiune şi cu răbdare (mai ales pentru voi, cei din România, care nu prea aveţi răbdare).

    6. Fii exemplar. Nu poţi vorbi altora de lucruri pe care tu nu ştii să le faci sau nu le faci bine.

    7. Ce înveţi la şcoală e istorie.

    8. Înţelege care sunt caracteristicile/valorile specifice fiecărui caz în parte pentru că îţi vor fi necesare pentru a te poziţiona.

    9. Mai întâi ascultă, apoi decide şi în cele din urmă execută. Toate sunt la fel de importante.

    10. Odată ce ai luat decizia, explică subordonaţilor de ce ai luat această decizie.

  • Dan Şucu

    Dan Şucu deţine Mobexpert, cel mai mare jucător din industria mobilei, iar în 2012 vânzările companiei au crescut.

    Până în 1993 Dan Şucu a trecut prin câţiva ani de schimbări profesionale care n-au avut nicio legătură cu domeniul actual – a fost ghid turistic la ONT, iar după ce a terminat facultatea a fost repartizat la Aro (unde a lucrat doar patru zile), apoi imediat după revoluţie a luat calea antreprenoriatului deschizând un minicentru de vânzări angro. După ce prima încercare de afaceri n-a dat rezultatele aşteptate, Dan Şucu s-a îndreptat spre vânzările de mobilă şi apoi spre producţia de profil.

    Dan Şucu deschis primul spaţiu cu vânzare de mobilă în locul cu cel mai bun vad din Capitală – în magazinul Unirea – iar pe atunci vindea mobilier de import. Faptul că vânzările au depăşit un milion de euro încă din primul an de funcţionare l-au încurajat să intre în zona de producţie de mobilier în 1994. Iniţial, în prima fabrică a grupului se făceau scaune de birou, iar mai târziu a demarat producţia de canapele şi mobilier melaminic. Din 1995 Mobexpert a tot crescut, ajungând acum să aibă 11 firme în sectorul de retail, nouă fabrici de mobilă, şapte firme de import şi trei firme de servicii (informatică, logistică şi proiectare-dezvoltare). 

    Grupul Mobexpert, fondat în 1993, operează o reţea de 32 de magazine şi hipermagazine, cu o suprafaţă de expunere de peste 110.000 mp, dar şi şapte fabrici în patru centre de producţie deschise în Bucureşti, Dej, Târgu‑Mureş şi Suceava. Soluţiile pentru creşterea afacerilor sunt, din punctul de vedere al omului de afaceri, noile linii de business, precum saltelele, mobilierul de grădină sau terasele.

    „Compania pe care o conduc astăzi arată net mai bine decât în 2008 din punctul de vedere al nivelul de implicare al oamenilor, al nivelului de cunoaştere. Înainte eram preocupaţi să producem pentru a putea acoperi cererea, azi suntem mult mai atenţi la nevoia reală a clientului“, spune Dan Şucu, proprietarul reţelei de magazine de mobilă Mobexpert. 

    Dan Şucu a aflat din vizitele în magazinele sale şi nu numai că oamenii sunt acum mult mai atenţi la valoarea pe care o primesc în schimbul banilor lor: „Sunt mai pretenţioşi şi, contrar opiniei generale, foarte atenţi la tendinţe şi la ceea ce este nou. Petrec mult mai mult timp acasă sau împreună cu familiile şi caută să îşi creeze un mediu cât se poate de confortabil şi de calitate“. Cu toate acestea, Dan Şucu consideră că relaţia cu clienţii nu este cea mai dificilă. Problemele apar în relaţia cu autorităţile guvernamentale şi cu băncile care este, deja istoric, una din ce în ce mai grea: „Cred că vom putea vedea o creştere economică serioasă doar dacă se va relua consumul. Iar acest lucru nu este posibil atâta timp cât băncile îşi conservă marjele foarte mari de dobândă şi cât povara fiscală asupra populaţiei active nu scade. Nu putem avea o economie sănătoasă cu o forţă de muncă împovărată“.

    În opinia lui Dan Şucu, criza va mai ţine „cât hotărâm noi că va ţine“, iar până când guvernul nu va lua o decizie serioasă de reducere a TVA şi de micşorare a poverii fiscale puse în spatele forţei active, va considera că trăieşte în criză. „Din punctul meu de vedere, climatul economic general este mai advers decât a fost vreodată. Nu există nicio îmbunătăţire, dar asta nu înseamnă că noi nu putem progresa.“ Pentru 2013, Dan Şucu a bugetat o cifră de afaceri de 120 de milioane de euro, în creştere cu 6% faţă de anul trecut.

    Lecţii de business de la Dan Şucu:

  • Monica Iavorschi



    Monica Iavorschi este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    Monica Iavorschi este din 2008 directorul general al producătorului de electrocasnice Arctic, însă lucrează în companie de mai bine de 12 ani.

    Monica Iavorschi a preluat conducerea într-un moment dificil, chiar când criza începuse să-şi facă simţite efectele, dar a reuşit să menţină compania pe creştere în ciuda impactului destul de puternic resimţit inclusiv de industria electronicelor şi electrocasnicelor.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, Monica Iavorschi a lucrat doar pentru o scurtă perioadă ca instructor de informatică. Cariera şi-a început-o propriu-zis la Avon, unde a acumulat timp de patru ani experienţă în domeniile de relaţii cu clienţii şi analiză financiară. În 2001 a preluat funcţia de director de marketing al Arctic, iar un an mai târziu a preluat şi responsabilităţile asupra departamentului de vânzări.

    În ultimii ani, producătorul de electrocasnice a fost una dintre puţinele companii din România care au continuat să facă angajări, a investit, a crescut producţia şi exportul. Monica Iavorschi anunţa în vara anului 2013 că fabrica din Găeşti produce deja la capacitate maximă, iar această situaţie este dificil de administrat. Astfel, compania a decis să investeas­că 24 mil. euro într-o nouă linie de producţie. Din totalul sumei 10 mil. euro sunt ajutor de la stat, iar restul va fi suportat de companie. Începând cu 2014, Arctic, parte a grupului turc Arce­lik, va începe să producă frigidere verticale simple în noua linie de producţie.

    Din 2002, când a cumpărat Arctic, Arcelik a investit peste 80 mil. euro pe piaţa locală.

    Cel mai mare producător local de electrocasnice realizează la Găeşti 1,65 milioane de unităţi anual, de peste cinci ori mai multe decât în perioada de dinainte de í89. Arctic realizează în România congelatoare orizontale şi aparate frigorifice verticale sub brandurile Arctic şi Beko. Primul este destinat doar pieţei locale în timp ce Beko merge şi la export. Potrivit ultimelor date din producţia de la Găeşti mai bine de 80% merge la export.

  • Dragoş Pavăl

    Dragoş Pavăl a clădit în 20 de ani o reţea care a ajuns azi să numere 20 de magazine, câştigând cotă de piaţă mai cu seamă în plină criză, când a investit peste 200 de milioane de euro. Dedeman este în acest moment nu doar liderul din domeniul bricolajului, ci şi cel mai mare retailer român.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, altăuri de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.

    În vreme de criză însă, când mai toate reţelele comerciale şi-au văzut vânzările scăzând dramatic şi au preferat o politică precaută, Dedeman s-a extins rapid, iar numărul de magazine a crescut de peste două ori. Vânzările au fost şi ele pe trend ascendent, depăşind anul trecut 2 miliarde de lei, în creştere cu 29% faţă de 2010. Pentru anul în curs 2012 compania şi-a bugetat un plus de zece procente faţă de 2011. Anul trecut Dedeman a raportat vânzări mai mari decât concurenţii săi plasaţi pe locurile următoare (Bricostore, Praktiker şi Baumax) la un loc.

    Patru noi magazine – la Bistriţa, Constanţa, Râmnicu Vâlcea şi Slatina – au fost inaugurate în 2012, obiectivul declarat al lui Dragoş Pavăl fiind să ajungă la 45 de magazine până în 2015. Retailerul are în acest moment suprafeţe de vânzare de peste 310.000 mp, 30 de magazine, două centre logistice şi parc auto propriu. Pe rafturile magazinelor, cu suprafaţă de vânzare între 6.000 şi 18.000 mp sunt aşezate peste 45.000 de produse. 

    Reţeaua de bricolaj Dedeman, controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău, a ajuns în 2013 la 35 de magazine în urma finalizării unei investiţii de 12,5 milioane de euro la Târgu-Mureş, unde a fost construită o unitate cu o suprafaţă de 13.700 de metri pătraţi. În piaţa de bricolaj şi distribuţie de materiale de construcţii, estimată la circa 1,8 miliarde de euro pe an, principalii competitori ai Dedeman sunt reţelele Arabesque (controlată de omul de afaceri Cezar Rapotan), Ambien (Ioan Ciolan), Praktiker, Bricostore (deţinută de Kingfisher), BauMax sau Hornbach.

  • Mariana Gheorghe



    Mariana Gheorghe este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    Mariana Gheorghe este cel mai puternic director general din România, pentru că are mână afacerile de cinci miliarde de euro ale Petrom, cea mai mare şi cea mai profitabilă companie de pe piaţa locală. 

    Mariana Gheorghe şi-a început cariera în urmă cu 31 de ani în industrie, în producţia chimică, a continuat cu comerţ intern şi internaţional, apoi cu macroeconomie, iar de la mijlocul anilor ‘90 cu banking în cadrul BERD.

    „Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lungă etapă din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar şi personalitatea şi cariera în final”, spune Mariana Gheorghe.

    În 2005, Mariana Gheorghe a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acceptarea poziţiei de CEO al Petrom a însemnat cea mai mare provocare a vieţii profesionale pentru cel mai puternic CEO din România. De la venirea la conducerea celei mai mari companii din România, Mariana Gheorghe a aplicat cea mai mare parte a planului de privatizare propus de compania mamă, care a însemnat restructurarea companiei, investiţii de aproape 4 miliarde de euro, în special în producţia de hidrocarburi, dar şi în rafinare şi marketing, schimbarea sistemului de operare a benzinăriilor şi construcţia unui nou sediu unde să lucreze toţi angajaţii companiei. 

    Mariana Gheorghe, ocupă locul al 27-lea într-un top realizat de revista americană Fortune la nivel mondial, dar fără SUA, al celor mai puternice 50 de femei din lumea afacerilor. CEO-ul Petrom a urcat cinci poziţii faţă de ediţia de anul trecut, când a fost inclus pentru prima dată în topul “Most Powerful Women: The International Power 50”. Mariana Gheorghe este primul director român al unei companii şi singurul din Europa de Sud-Est prezent în acest top. Clasamentul din acest an este condus de CEO-ul companiei petroliere Petrobras (Brazilia), Maria das Graças Foster. În continuare, top cinci este completat de Güler Sabanci – de la Sabanci Holding (Turcia), Gail Kelly – Westpac (Australia), Chanda Kochhar – ICICI Bank (India) şi Annika Falkengren – SEB (Suedia).

    Decalogul Marianei Gheorghe: