Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,03 miliarde lei, din care se compensează suma de 43,9 milioane lei şi se restituie 995,2 milioane lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Deconturile cu compensare integrală totalizează 47,4 milioane lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În ceea ce priveşte programul Competitivitate, salut eforturile considerabile făcute de autorităţile române, nu numai pentru a remedia din trecut, ci şi pentru a asigura un sistem de managament mai eficient”, a afirmat comisarul european pentru politici regionale, precizând că echipa de audit va veni la Bucureşti, la începutul săptămânii viitoare.
Totodată, Hahn a menţionat că Eugen Teodorovici i-a prezentat o serie de măsuri luate, “care ar putea duce la rezultate concrete, spre exemplu asigurarea unei finanţări adecvate de la bugetul de stat pentru a preveni întreruperea lucrărilor şi un nou sistem de plăţi directe către beneficiari”.
Cititi mai mute pe www.mediafax.ro
PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.
Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.
La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.
Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.
TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional.
În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
Ioana Lemnaru este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).
“Firmele mici continuă să dispară, clienţii mari sunt tot mai prudenţi, iar prognozele precise legate de vânzări pot trece cu greu de trei luni. Nu cred că cineva din branşa mea poate să spună astăzi cum vor sta lucrurile la sfârşitul anului. E prea devreme.„, spune Ioana Lemnaru. Dincolo de creşterea economică precară, divizia pe care o conduce este influenţată şi de licitaţiile de trasee pentru transportul de persoane care ar putea avea loc în toamnă şi iarnă, la fel cum s-a întâmplat şi în anul precedent, când sute de unităţi noi au luat drumul transportatorilor din judeţele ţării.
Actualele licenţe pentru traseele judeţene au valabilitate până la sfârşitul acestui an, iar criteriul vechimii pe traseu, decisiv pentru atribuirea contractelor, ar putea fi eliminat, potrivit informaţiilor din piaţă. Preţul face în continuare diferenţa în momentul achiziţiei, însă în funcţie de tipologia clienţilor. Dacă la transportatori, unde lupta se dispută în doi între Mercedes-Benz şi Volkswagen, preţul şi brandul contează mai mult, în sectorul de distribuţie, dincolo de eventualele discounturi, clienţii sunt atenţi şi la serviciile suplimentare pe care le pot oferi dealerii, precum garanţie extinsă, pachet de service sau produse financiare.
Diferenţa se explică, spune Lemnaru, prin faptul că pentru firmele de transport de persoane managementul costurilor nu a devenit atât de important ca în cazul celor de distribuţie, unde cele mai multe companii sunt firme româneşti care activează la nivel naţional sau multinaţionale care fac în momentul achiziţiei calcule legate nu doar de preţul maşinii, ci şi de cheltuielile care apar în timpul folosirii acesteia.
Pe de cealaltă parte, firmele de maxi-taxi care activează, de regulă, la nivel judeţean sau regional „s-au mai schimbat, unii au murit, alţii au crescut, poate în top trei sau top cinci nu mai sunt cei care erau în 2008„. Cele circa 1.650 de unităţi vândute în 2012 s-au împărţit în mod egal între cele două segmente de clienţi, potrivit datelor furnizate de Mercedes-Benz România. Compania a raportat pentru anul trecut o cotă de piaţă de 26%, ceea ce o clasează pe primul loc în segmentele sub 3,5 tone şi 3,5 – 7,5 tone.
Pe piaţa auto din România, la fiecare maşină nou-vândută se comercializează în acest segment alte şapte la mâna a doua. Potrivit managerului, argumentele pentru care un client care transportă marfă ar trebui să aleagă o maşină nouă şi nu una second-hand, care are avantajul clar al preţului mai mic, sunt valoarea de revânzare mare, garanţia extinsă de trei ani, fără limită de kilometri, menită să scadă din costurile de întreţinere, consumul mai mic de combustibil: „Pot să găsesc o sută de motive pentru care e mai avantajos să cumperi o flotă nouă„.
În portofoliul companiei au intrat în ultimele luni două noi modele. Pariul întârziat al grupului Daimler, modelul Mercedes-Benz Citan, autoutilitara de dimensiuni mici fabricată în parteneriat cu francezii de la Renault, menită să acopere şi plaja micilor clienţi de tip IMM, a ajuns şi în România. Pe o piaţă în care regulile sunt făcute de Dacia Logan, Renault Kangoo, Peugeot Partner, Fiat Doblo şi Volkswagen Caddy, vânzările lui Citan nu vor depăşi o sută de unităţi în 2013.
Prin modificarea Regulamentului 539/2001, Uniunea Europeană poate reintroduce vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, în cazul în care Washington şi Ottawa nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE. Modificarea va intra în vigoare în decurs de 24 de luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Textul adoptat joi este rezultatul unor negocieri între Legislativul european şi Consiliu şi cuprinde două amendamente. “Mecanismul de reciprocitate” va putea fi activat atunci când o ţară terţă ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în UE aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau mai multor state membre. “Mecanismul de suspendare” va permite suspendarea temporară a vizelor pentru o ţară terţă, în cazul unei situaţii de urgenţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Declaraţiile premierului despre proiectul Roşia Montană:
– Vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti aceste despăgubiri
– În măsura în care proiectul nu se face, ecologizarea ne va costa 150 mililoane euro.
– Duranţa licenţei e de 20 de ani. Titularul plăteşte statului o redevenţă de 2%, renegociat la 6%.
– Referitor la proiectul de lege trimis Parlamentului: licenţa de exploatare emisă în 1999 de Guvernul României are gradul de secretizare “CONFIDENŢIAL”. Consider, şi-mi asum asta, că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit surselor, investitorii au subscris peste 6,2 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă de pe pieţele externe, de 1,5 miliarde euro.
Ministerul Finanţelor viza un randament de 3 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinţă al pieţei.
Randamentul a fost setat la 295 puncte de bază peste mid-swap. La ora transmiterii acestei ştiri rata midswap era de 1,825% pe an, ceea ce înseamnă un randament de circa 4,77% pe an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Schimbarea evidenţiază noua “eră post-PC” preconizată de cofondatorul Apple Steve Jobs şi vine la numai trei ani după ce compania americană a lansat tableta iPad.
În pofida evoluţiei din trimestrul al patrulea, livrările totale anuale de PC-uri, incluzând desktopuri şi laptopuri, le vor depăşi în continuare pe cele de tablete până în 2015, potrivit IDC.
Astfel, pe o piaţă care include şi smartphone-urile, livrările de PC-uri vor înregistra o cotă de 20,2% în acest an, cele de tablete se vor situa la 14,6%, în timp ce smartphone-urile vor reprezenta 65% din vânzări.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Producţia industrială a scăzut cu 2,1% în zona euro în perioada analizată.
Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Grecia (-8,2%), Irlanda (-7,9%), Malta (-7,7%) şi Suedia (-6,2%).
La polul opus, cele mai puternice creşteri au fost consemnate în Estonia (7,8%), România (7,3%) şi Polonia (3,8%).
Raportat la luna iunie, producţia industrială a UE a scăzut cu 1%, iar cea a zonei euro cu 1,5%, cu mult peste estimările economiştilor, care anticipau un declin de numai 0,3%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro