BusinessMagazin

Blog

  • Atacul informatic asupra Sony Pictures: Compania ameninţă că va da Twitter în judecată

    Potrivit unei scrisori a avocatului companiei Sony David Boies, adresate directoarei juridice a Twitter Vijaya Gadde, publicată în presa americană, dar şi pe site-ul scribd.com, Sony afirmă că pe platforma Twitter, pe contul @bikinirobot se publică documente furate de GOP de pe serverele sale.

    Scrisoarea precizează că Sony Entertainment “nu va tolera reproducerea şi diseminarea documentelor furate” în urma atacului informatic din 24 noiembrie.

    “Vă cerem să suspendaţi acest cont în cel mai scurt timp posibil”, precizează avocatul Sony în mesajul transmis către Twitter, altfel compania ” va considera că Twitter este responsabilă” de pagubele produse de publicarea e-mailurilor şi a altor documente furate din calculatoarele Sony Pictures (scenarii, documente financiare, contracte, date personale ale angajaţilor) şi va pretinde plata unor despăgubiri.

    Pe de altă parte, un grup reprezentând în total 250 de săli de cinema independente a lansat o petiţie pe site-ul change.org pentru a cere Sony să le permită să difuzeze comedia controversată “The Interview”, care prezintă un complot fictiv al CIA de a-l asasina pe liderul nord-coreean Kim Jong-un.

    Filmul a declanşat mânia administraţiei de la Phenian care ar fi în spatele atacului informatic asupra Sony Pictures, potrivit autorităţilor americane. Coreea de Nord a negat implicarea în acest atac, dar i-a lăudat pe autori.

    “Noi, comunitatea sălilor de cinema de artă, ne angajăm să susţinem compania Sony şi difuzarea în cinematografe a peliculei «The Interview» dacă Sony va decide să distribuie filmul în cinematografe”, scrie în petiţie.

    Sony Pictures a decis săptămâna trecută să anuleze lansarea filmului, programată pentru 25 decembrie. Decizia a venit după apariţia mai multor mesaje de ameninţare la adresa lanţurilor de cinematografe care ar fi difuzat pelicula. Decizia studioului de film a fost criticată atât de Hollywood, cât şi de preşedintele american Barack Obama.

  • Premierul francez Manuel Valls îndeamnă la vigilenţă şi unitate după cele trei atacuri din Franţa

    “Nu minimalizăm”, dar obiectivul Guvernului este “să ofere asigurări” şi “să înţeleagă ce s-a întâmplat”, a subliniat el pentru postul de radio Europe1.

    Sâmbătă, un bărbat a atacat poliţişti cu un cuţit, strigând “Allah Akbar” (Allah eeste cel mai mare), la Joué-Lès-Tours (centru-vest), după care a fost omorât de forţele de ordine. Trei poliţişti au fost răniţi.

    Duminică, o persoană internată de 157 de ori la psihiatrie, a intrat cu maşina în pietoni, la Dijon (centru-est), rănind 13 persoane. Bărbatul a fost arestat de poliţie.

    Luni seara, o persoană a intrat cu maşina în pietoni, într-o piaţă amenajată de Crăciun din Nantes (vest), rănind 11 persoane. Bărbatul s-a înjunghiat de mai multe ori, după care a fost arestat.

    Nu există “nicio legătură” între aceste trei evenimente, a dat asigurări Valls. Forţele de ordine se confruntă cu “indivizi hibrizi care pot acţiona singuri”, complicând activitatea serviciilor de informaţii, a adăugat el. Ameninţarea este diferită faţă de situaţia în care sunt înfruntate organizaţii teroriste, a subliniat Valls.

    Premierul urma să participe marţi dimineaţa la o reuniune cu mai mulţi miniştri, “pentru a face un rezumat al situaţiei” şi a “adopta măsurile necesare, în cazul în care ele se impun”. “Fiecare în parte să fie vigilent şi mobilizat”, a insistat şeful Guvernului, cerându-le francezilor “să-şi păstreze sângele rece”.

    După aceste trei atacuri, îngrijorarea a cuprins ţara. “Frică de Crăciun”, titra cotidianul popular Le Parisien, iar Le Figaro, apropiat de opoziţia de dreapta, acuza Guvernul că nu adoptă măsuri împotriva islamului radical în Franţa.

    “Acţionăm cu foarte mare hotărâre”, a replicat Valls.

    “Atunci când 1.200 de indivizi care trăiesc pe teritoriul ţării noastre sunt vizaţi de jihad, când 60 de persoane, în general francezi, au murit în rândul jihadiştilor, există o ameninţare de o amploare care nu a avut egal vreodată”, a insistat el.

  • Compania antreprenorială autohtonă Bittnet Systems ţinteşte listarea la bursă în 2015

     

    Majorarea se bazează pe cinci obiective de dezvoltare. Primul obiectiv îl reprezintă expansiunea teritorială, după deschiderea biroului regional din Cluj-Napoca, în octombrie a.c., şi a tot mai multor cereri de colaborare din diferite oraşe mari ale ţării. Al doilea obiectiv constă în mărirea echipelor de vânzări, tehnice şi de marketing. “Aceste obiective presupun eforturi financiare, însă experienţa ne-a învăţat că cea mai importantă resursă dintr-o companie este factorul uman”, declară Cristian Logofătu, Chief Financial Officer (CFO) al Bittnet Systems.

    Ca integrator IT, Bittnet vrea să se concentreze pe serviciile de migrare în cloud (private cloud, hybrid cloud) şi pe soluţiile de securitate, care au ajutat la creşterea companiei în 2014.

    În ceea ce priveşte serviciile de training, compania doreşte să-şi dezvolte portofoliul de cursuri, urmărind detaşarea în poziţia de “one stop shop”. Al cincilea obiectiv al Bittnet pentru 2015 îl reprezintă menţinerea ritmului accelerat de creştere prin atragerea de noi surse de finanţare. O sursă ar putea fi chiar listarea la bursă. “Avem două surse posibile de creştere: fie investitori iprivaţi, fie listare publică. Le analizăm pe Amândouă. În cazul în care condiţiile vor fi prielnice, vom prefera varianta de listare publică, în special pentru vizibilitatea şi transparenţa câştigate în ochii clienţilor”, explică Cristian Logofătu.

    Bittnet Systems este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, înfiinţată în 2007 şi deţinută de fraţii Mihai Logofătu (29 de ani) şi Cristian Logofătu (33 ani). Compania oferă clienţilor săi implementare, servicii de suport şi echipamente hardware, fiind axată pe tehnici, tehnologii noi,precum şi pe inovare. La finalul celui deal treilea trimestru al acestui an, Bittnet a atins o cifră de afaceri de circa 1,3 milioane de euro, estimând posibilitatea de a încheia 2014 cu afaceri de 2,5  milioane de euro.

     

  • 25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: Mii de oameni încă aşteaptă soluţionarea dosarului Revoluţiei

    Plimbat de la un parchet la altul şi ajuns şi pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dosarul Revoluţiei din ’89 este încă departe de a face lumină în cazul unui subiect rămas sensibil dacă nu pentru o naţiune, măcar pentru foarte pentru multe persoane.

    Procurorii de la Parchetul Militar fac verificări cu privire la filmul evenimentelor din decembrie ’89, după ce în martie au preluat acest dosar de la Secţia de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Cazul se afla la PICCJ din aprilie 2011, după ce Secţia Parchetelor Militare (SPM) şi-a declinat competenţa de soluţionare. Anterior, în 2009, cauza fusese preluată de Parchetul instanţei supreme de la Parchetele Militare, acolo unde existau câteva mii de anchete, care au fost, în urmă cu cinci ani, comasate într-un singur dosar.

    “Stabilirea condiţiilor şi a circumstanţelor în care persoanele care au participat la revoluţia anticomunistă au fost ucise sau rănite face obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar Bucureşti şi 1.601 de către parchetele militare teritoriale. Din acestea, un număr de 3.135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizică. În 112 dosare, un număr de 275 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, printre care şase generali, 38 de ofiţeri şi subofiţeri, alţi 35 de militari din Ministerul Apărării, 12 generali, 81 de ofiţeri şi subofiţeri şi un militar din cadrul MAI şi 61 de civili”, s-a precizat într-o adresă trimisă de statul român la CEDO.

    Astfel, mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca au rămas nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie. Potrivit documentelor din dosar, toţi petenţii au fost audiaţi ca martori. În continuare, ei au depus plângeri penale, ca parte civilă, reclamând cele suferite în timpul reprimării manifestaţiilor.

    Sesizările miilor de persoane sunt însă, şi la acest moment, în faza de cercetare. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

    Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, spunea recent că dosarul Revoluţiei este în curs de soluţionare, el precizând că fostul preşedinte Ion Iliescu nu a fost audiat în acest caz.

    CEDO a stabilit, într-una dintre deciziile luate în 2011 privind dosarele Revoluţiei, că România are o legislaţie necorespunzătoare în ceea ce priveşte colectarea şi păstrarea datelor personale de către serviciile secrete.

    După publicare, decizia a intrat în supravegherea Biroului de Executări a deciziilor CEDO de pe lângă Consiliul Europei. Instituţiile din România au un calendar privind anchetarea dosarelor Revoluţiei, conform căruia, până în aprilie-mai 2013 trebuia să fie realizată o hartă de relaţionare cu privire la dispunerea unităţilor militare pe teren şi deplasările lor în misiuni. De asemenea, până în iunie – iulie 2013, ar fi trebuit să se stabilească dacă persoanele care exercitau autoritatea asupra unităţilor militare respective au respectat regulamentele militare şi, în caz contrar, să decidă tipul de infracţiune comisă, iar până în august – septembrie 2013 să identifice persoanelor care pot oferi date şi informaţii concrete sau documente utile pentru a proba activitatea persoanelor care exercitau autoritate asupra unităţilor militare respective, precum şi să stabilească gradul de implicare a decidenţilor politici.

     

    Stănculescu şi Chiţac, singurii care au “plătit” pentru morţii şi răniţii din ’89

    În ianuarie 1990, după executarea soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor.

    Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.

    În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001, procurorul general al României Joiţa Tănase a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest.

    În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

     

    Sute de mii de euro, plătiţi în urma condamnărilor CEDO privind Revoluţia

    Cea mai recentă condamnare a României de către CEDO, în cazul modului de soluţionare a dosarului Revoluţiei, a avut loc în 5 noiembrie, atunci când statul român a fost obligat să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

    Petenţii au între 40 şi 90 de ani şi au participat la manifestările împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 şi 23 decembrie 1989, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.

    Curtea a constatat în acest caz încălcarea articolului 6 – dreptul la un proces echitabil – din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a hotărât ca statul român să plătească fiecărui petent suma de 1.350 de euro (în total 45.900 de euro), cu titlul de prejudiciu moral.

    Decizia din noiembrie a CEDO urmează altora prin care foşti revoluţionari au fost despăgubiţi, pentru modul de desfăşurare a anchetei în cauza cunoscută ca “dosarul Revoluţiei”.

    În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

    În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia “21 Decembrie” şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în “dosarul Revoluţiei”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.

    În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

    Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.

    În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

    Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

  • Parlamentul Ucrainei aprobă anularea statutului de stat nealiniat, pentru apropierea de NATO

    O vastă majoritate a deputaţilor (303) a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens şi numai opt au votat împotrivă.

    Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.

    Proiectul de lege prezentat de Poroşenko prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.

    După accederea la preşedinţia ţării sale, în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă.

    Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei.

    Cu toate că Moscova a respins constant aceste acuzaţii, Poroşenko a apreciat că “agresiunea” rusă împotriva ţării sale l-a determinat să se orienteze spre Vest şi să prezinte acest proiect de lege în Parlament.

    “Statutul de stat nealiniat al Ucrainei a demonstrat că acesta constituie un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea” ţării, a argumentat Poroşenko într-o notă explicativă postată pe site-ul său.

    Premierul Arseni Iaţeniuk a anunţat încă de la sfârşitul lui august că Ucraina intenţionează să relanseze procesul de aderare la NATO, în faţa “agresiunii” ruse. “Guvernul supune Parlamentului un proiect de lege vizând anularea statutului de stat nealiniat al Ucrainei şi revenirea pe calea aderării la NATO”, a declarat Iaţeniuk.

    În aprilie 2008, la summitul de la Bucureşti, liderii ţărilor NATO au convenit că este firesc ca Ucraina să se alăture Alianţei la un moment dat, ceea ce a iritat puternic Rusia. Dar în 2010, Guvernul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici a renunţat la acest obiectiv, continuând însă cooperarea cu NATO.

  • Transportatorii ar plăti retroactiv circa 6 miliarde de euro dacă se va impozita diurna şoferilor

    “Orice firmă de transport, dacă este verificată, i se va aplica această măsură. Înseamnă că firmele de transport trebuie să plătească în urma încadrării diurnei ca venit salarial 10.000 de euro pe vehicul pe an pentru diurna acordată pe internaţional şi circa 9.000 de lei pe vehicul pe an pentru cei care au dat diurnă pe intern. În orice variantă, sumele sunt uriaşe. Înseamnă pentru cinci ani aproximativ 6 miliarde de euro. Nu înseamnă că dacă s-ar pune în practică aceste impuneri, s-ar şi colecta aceşti bani”, a declarat într-o conferinţă de presă Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Potrivit transportatorilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a desfăşurat în ultima perioadă mai multe controale la firmele de transport rutier din Prahova şi Braşov, în urma cărora au fost recalificate retroactiv sumele acordate şoferilor cu titlu de diurnă neimpozabilă drept venituri de natură salarială. Prin urmare, inspectorii fiscali au calculat impozit pe veniturile din salarii, contribuţii sociale şi accesorii la toate aceste sume.

    “În situaţia în care aceste măsuri anticipează o abordare generală a organelor fiscale faţă de tratamentul diurnei acordate şoferilor angajaţi de societăţile de transporturi, consecinţele sunt grave. (…)Este o nervozitate foarte mare în rândul transportatorilor. Se pune problema de a supravieţuirii. Vom falimenta în termen scurt, iar dacă măsura se aplică retroactiv vom intra în faliment imediat”, au explicat reprezentanţii transportatorilor.

    ANAF a anunţat în cursul dimineţii, în timp ce conferinţa transportatorilor era în desfăşurare, că a dispus marţi suspendarea tuturor inspecţiilor fiscale la societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de transporturi, până la clarificarea aspectelor de natură fiscală privind modul de impozitare a diurnelor acordate şoferilor.

    “În cursul anului 2014, organele de inspecţie fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au demarat verificări pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă în domeniul muncii nedeclarate şi subdeclarate, în cadrul unui proiect pilot vizând creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale. În cadrul proiectului pilot au fost iniţiate inspecţii fiscale şi la societăţi comerciale care desfăşoară activităţi de transporturi, urmare cărora a rezultat necesitatea clarificării tratamentului fiscal al diurnei acordate şoferilor care desfăşoară astfel de activităţi”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Dinescu consideră că anunţul ANAF este un semnal bun şi că arată că există deschidere la dialog.

    “Ne vom întâlni la ora 12:00 cu reprezentanţii ANAF pentru a clarifica situaţia şi măsura să nu se mai aplice deloc. Este practic o reinterpretare a regulilor jocului. Lumea este îngrijorată, iar acţiunile noastre din ultimele zile sunt o reacţie naturală la o asemenea măsură care ar afecta toate cele 30.000 de firme de transport. Sper să se ajungă la o înţelegere pentru a menţine competitivitatea sectorului rutier în Europa”, a adăugat Dinescu.

    Transportatorii au adăugat că în cazul în care ANAF va continua încadrarea diurnelor ca venituri salariale impozabile, s-ar putea ajunge şi la acţiuni de protest.

    “Nu există niciun motiv legitim pentru care ANAF să revină principiilor şi legislaţiei aplicată în ultimii 19 ani, care nu au încadrat niciodată diurna ca drepturi salariale şi nu au impozitat-o. Transportatorii au demonstrat că se pot mobiliza împotriva abuzurilor”, au mai spus transportatorii.

  • Traian Băsescu a postat pe Facebook o fotografie de la botezul nepotului său

    ”Radu, creştinat la biserica Silvestru în data de 20 decembrie 2014”, este mesajul postat de Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

    Ioana Băsescu a născut un băieţel, Radu Băsescu Pricop, pe 14 noiembrie, anunţul fiind făcut de Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook: “Astăzi, în jurul orei 07.50, s-a născut primul Băsescu”.

    La mesaj au fost ataşate şi patru fotografii cu nepoţelul preşedintelui Traian Băsescu.

    Traian Băsescu mai are o nepoţică în vârstă de un an şi două luni, Sofia Anais, de la fiica sa cea mică, Elena. Fiica cea mică a preşedintelui mai aşteaptă un copil, fiind însărcinată în luna a şaptea.

     

  • Vaslui: Două asistente, rănite după ce ambulanţa în care se aflau s-a răsturnat

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Vaslui, autosanitara în care se aflau cele două asistente s-a răsturnat în şanţul de pe marginea drumului naţional DN 15 D Vaslui – Negreşti, în timp ce şoferul se afla în depăşirea unei coloane de maşini pe raza localităţii vasluiene Ştefan cel Mare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La un moment dat, un alt conducător auto a ieşit şi el din coloană, cu intenţia de a depăşi, însă fără să se asigure dacă vine cineva din spatele său. Pentru a evita impactul frontal, şoferul ambulanţei a tras stânga de volan, răsturnându-se în şanţ.

    “În urma accidentului, cele două asistente aflate în ambulanţă au fost rănite, fiindu-ne solicitat sprijin prin staţie. În zonă, au fost trimise două autosanitare, care au preluat cele două victime, fiind transportate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX directorul medical al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vaslui, Ana Ungureanu.

    Medicii spitalului vasluian le-au diagnosticat pe cele două asistente, la o primă evaluare, cu policontuzii, urmând a fi făcute noi investigaţii medicale.

    Poliţiştii vasluieni au întocmit dosar penal în acest caz pentru vătămare corporală din culpă, urmând ca, pe baza cercetărilor, s-a stabilească şi şoferul vinovat de producerea accidentului.

  • Guvernul modifică sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă, după accidentul de la Siutghiol

    “Astăzi, avem deja o ordonanţă de urgenţă privind noi modificări în sistemul de intervenţii în situaţii de urgenţă, în aşa fel încât să învăţăm din lecţiile pe care le primim, cum să facem mai multă eficienţă, cum să facem mai mult în sensul de folosire a resurselor pe care le-am pus la dispoziţia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, anterior, că procedurile de intervenţie în situaţii de urgenţă vor fi regândite şi că există acordul în acest sens dat de premierul Victor Ponta.

    Potrivit lui Oprea, aceste proceduri vor fi reanalizate “în regim de urgenţă”, după tragedia în care patru oameni şi-au pierdut viaţa, în urma prăbuşirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

    Ministru Afacerilor Interne a mai declarat că astfel de analize s-au realizat “la nivelul fiecărui judeţ”. “Am dispus reexaminarea în regim de urgenţă a procedurilor Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi ale tuturor structurilor cu responsabilităţi imediate în astfel de situaţii. În acest sens, la nivelul fiecărui judeţ s-a realizat o analiză a categoriilor de riscuri, în raport de particularităţile acestora şi resursele existente pentru intervenţie imediată”, a precizat ministrul.

    Vicepremierul a mai spus că toate datele rezultate în urma analizei “vor sta la baza elaborării Concepţiei Unice de Intervenţie a Sistemului Integrat de Acţiune la Situaţii de Urgenţă, pe care, la final, o vom prezenta în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă”.

    Săptămâna trecută, premierul Ponta a anunţat că Guvernul va solicita un audit extern la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă, deoarece procedurile şi persoanele cu atribuţii din instituţie, pentru care au fost asigurate fonduri, trebuie să fie mai bine pregătite.

     

  • Şeful Inspectoratului General de Aviaţie din MAI a fost demis după accidentul aviatic de la Siutghiol

    Grădinaru conducea Inspectoratul General de Aviaţie din mai 2008. În perioada 2005-2008, el a fost detaşat de la MAI la DIICOT, unde a lucrat ca specialist în combaterea terorismului.

    Aceasta este a treia schimbare din funcţie dispusă după tragedia în care patru oameni au murit în urma prăbuşirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

    Ca urmare a problemelor la intervenţia care a avut loc după prăbuşirea elicopterului, au mai fost eliberaţi din funcţie prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, şi şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Constanţa, Viorel Jianu.