BusinessMagazin

Blog

  • Barack Obama a salutat decizia Sony de a lansa filmul “The Interview”

    “Aşa cum preşedintele a spus clar, ţara noastră crede în libertatea de exprimare şi în dreptul la libertate de exprimare artistică”, a afirmat un purtător de cuvânt al Casei Albe, Eric Schultz.

    “Decizia (luată de) Sony (…) va permite publicului să-şi facă propria opinie despre film şi salutăm acest fapt”, a declarat el.

    Sony Pictures a autorizat marţi difuzarea filmului “The Interview” într-un număr limitat de cinematografe (200-300, potrivit New York Times), sfidând astfel ameninţările cu atacuri informatice. Filmul, o comedie despre un complot fictiv de asasinare a liderului nord-coreean Kim Jong-un, va fi lansat în ziua de Crăciun.

  • Arabia Saudită: Reghecampf l-a învins pe Piţurcă, în Cupa Prinţului

    La finalul celor 90 de minute scorul a fost 2-2 (2-2).

    Au marcat: Marquinho ‘9 (p), Asiri ’43 / Salman Al Faraj ’18, Al Shamrani ’35 şi ’98.

    La oaspeţi, mijlocaşul Mihai Pintilii a evoluat tot meciul şi a pasat decisiv la primul gol marcat de Al Shamrani.

    În faza următoare, Al Hilal va juca, pe teren propriu, cu echipa Hottain, din liga a doua.

    Formaţiile antrenate de Victor Piţurcă şi Laurenţiu Reghecampf s-au mai întâlnit la 1 decembrie, tot la Jeddah, când au încheiat la egalitate, scor 0-0, meciul susţinut în etapa a X-a a campionatului din Arabia Saudită.

    Această partidă a fost marcată de un incident între cei doi antrenori români, Reghecampf afirmând că a intenţionat să îl salute pe Victor Piţurcă înaintea meciului, dar acesta l-a refuzat “ostentativ”.

    Laurenţiu Reghecampf şi Victor Piţurcă se află de mai mult timp în conflict, cei doi jignindu-se şi acuzându-se reciproc de incompetenţă în perioada în care primul conducea formaţia Steaua, iar celălalt ocupa funcţia de selecţioner al echipei naţionale.

    În clasamentul campioantului saudit, după 13 etape, Al Ittihad este pe locul 5, cu 23 de puncte, iar Al Hilal pe 4, cu 24 de puncte şi un meci mai puţin disputat.

  • Guvernul alocă 12 milioane lei din Fondul de rezervă pentru activitatea cultelor

    Alocarea banilor a fost decisă în şedinţa de marţi a Guvernului.

    Pe parcursul acestui an, Guvernul a alocat din Fondul de rezervă mai multe milioane de lei pentru mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale.

  • Iohannis: Decizia privind aderarea României la Schengen să fie luată pe criterii tehnice, nu politice

    În cursul interviului acordat revistei franceze L’Express, Iohannis a fost întrebat dacă doreşte aderarea României la Spaţiul european de liberă circulaţie (Schengen).

    “Da, acest lucru probabil se va întâmpla. În ultimii ani, au existat multe discuţii pe această temă şi privind factorii care blochează aderarea României. Ce este de făcut? Iniţial, Tratatul Schengen era în principal de ordin tehnic, dar, treptat, a devenit un subiect politic. Dacă se doreşte o singură Europă, trebuie să se revină la filosofia iniţială” în privinţa criteriilor de admitere în Schengen, a explicat Klaus Iohannis.

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mişu Negriţoiu, locul al şaptelea

    Din primăvara acestui an, Negriţoiu s-a pliat pe profilul de funcţionar public şi a fost numit preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, fiind singurul din acest catalog care a părăsit arena mediului de afaceri. 

    Un personaj simbolic al primilor ani de tranziţie, Mişu Negriţoiu a ajuns, în 2006, primul bancher român la conducerea executivă a unei bănci cu capital străin, fiind cunoscut în rândul marelui public atât prin criticile sale la adresa politicilor BNR, cât şi prin relativ scurta sa carieră de politician. Economist de formaţie, a fost admis în 1969 la Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul ASE din Bucureşti, unde a şi predat ulterior în calitate de asistent universitar. Negriţoiu a lucrat în comerţul exterior până în 1990, după care a făcut parte dintre specialiştii recrutaţi de noul guvern al FSN: ca şef al Agenţiei pentru Investiţii Străine (ulterior Agenţia Română pentru Dezvoltare).

    A fost şi consilier al preşedintelui Ion Iliescu şi, în 1996, a avut prilejul unei cariere politice ca deputat, însă a părăsit domeniul din senzaţia de plictiseală şi ineficienţă pe care i-o dădea politica. Recrutat de ING Bank la 47 de ani, în 1997, ajunge ca în 2006 să preia şefia filialei din România a băncii olandeze. După 15 ani de carieră în ING, a preluat o poziţie de nonexecutiv, ca chairman al băncii şi al consiliului de administraţie, devenind consultantul sau „înţeleptul“, după cum el însuşi spunea pe blogul său.

    Mişu Negriţoiu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Politician suedez: România ar trebui să-şi ajute populaţia săracă în loc să construiască biserici

    De profesie asistent social, Jenny Sonesson, fost consilier al Guvernului suedez, critică, într-un articol publicat de site-ul TheLocal.se, planurile Guvernului român de a contribui la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în loc să finanţeze programe pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei şi menţionează, în acest context, prezenţa numeroasă a cerşetorilor români pe străzile din Stockholm.

    De asemenea, Jenny Sonesson relatează că în primăvară a făcut parte din delegaţia condusă de ministrul pentru afaceri europene Birgitta Ohlsson, care s-a aflat în vizită la Bucureşti pentru discuţii cu reprezentanţii Guvernului referitoare la folosirea fondurilor UE pentru combaterea sărăciei. Ea se declară impresionată de vizita într-un sat din România, unde menţionează că a observat doar case sărăcioase, noroi şi căruţe trase de cai neîngrijiţi. Politicianul suedez face, totodată, referire la întâlnirea cu o locuitoare pe nume Nicoleta şi menţionează că aceasta trăieşte împreună cu cei patru copii mici într-o casă fără încălzire şi instalaţii sanitare.

    În acelaşi timp, politicianul suedez face observaţii cu privire la proiectul de construire a Catedralei Mântuirii Neamului şi prezintă costurile publicate anterior de presa străină, remarcând că în “una dintre cele mai sărace ţări din Europa” sunt alocate resurse pentru această construcţie, în condiţiile în care femeia pe care a întâlnit-o într-un sat din România trăieşte împreună cu cei patru copii într-o casă lipsită de căldură şi electricitate. Jenny Sonesson susţine, în acest context, că politicienii români sunt dependenţi de susţinerea membrilor clerului în timpul campaniilor electorale.

    Pe de altă parte, Jenny Sonesson prezintă, în articolul din site-ul TheLocal.se, cifre ale Eurostat cu privire la nivelul sărăciei în România şi adaugă că, potrivit Naţiunilor Unite, membrii comunităţii rome sunt cei mai vulnerabili şi trăiesc în condiţii asemănătoare cu locuitorii din Africa. Politicianul suedez consideră că “în România există o criză umanitară în desfăşurare, care necesită o iniţiativă de tipul Planului Marshall”. “UE ar trebui să solicite României să accepte prezenţa unor echipe de experţi internaţionali pe termen lung”, afirmă Sonesson.

    În finalul articolului, Jenny Sonesson menţionează că este inadmisibil ca “milioane de cetăţeni UE să trăiască în disperare”. “Dacă politicienii din România nu arată o dorinţă reală de schimbare, atunci este necesară o discuţie cu privire la viitorul ţării în Uniunea Europeană, în condiţiile în care nu sunt îndeplinite criteriile de la Copenhaga”, susţine Sonesson în articolul publicat de site-ul TheLocal.se.

     

  • Iohannis a promulgat legea de abilitare a Guvernului de a emite Ordonanţe în vacanţa parlamentară

    Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare a fost adoptat, vinerea trecută, de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, cu 177 de voturi ”pentru”, 56 de voturi „împotrivă” şi 4 abţineri.

    Potrivit proiectului de lege, Guvernul este abilitat să emită ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, în domenii ca sănătate, finanţe publice şi economie, dezvoltarea regională şi administraţie publică, muncă, protecţie socială, fonduri europene, justiţie, transporturi şi infrascructură, educaţie, cercetare, agricultură, mediu, dar şi „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”.

    Plenul Senatului a adoptat 8 decembrie, în forma iniţială, fără modificări, proiectul de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare până la momentul convocării noii sesiuni în luna februarie.

  • Antena 3, Antena 1, B1 TV şi România TV – cele mai mari sancţiuni de la CNA, în 2014

    Datele au fost obţinute de agenţia MEDIAFAX prin prelucrarea informaţiilor din şedinţele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a celor publicate pe site-ul CNA şi a celor din comunicatele de presă emise de instituţie în acest an, în lipsa unui bilanţ oficial al Consiliului până la data publicării acestui material.

    Astfel, CNA a aplicat în acest an un număr total de 373 de sancţiuni, dintre care 68 de amenzi în valoare de 1.826.000 de lei, 284 de somaţii publice, 10 decizii de intrare în legalitate a unor piese muzicale, spoturi publicitare şi electorale, 10 decizii de acordare a unor drepturi la replică sau rectificare şi o decizie de retragere a licenţei. Sumele provenite din amenzile CNA merg la bugetul de stat.

    Comparativ cu anul 2013, numărul amenzilor aplicate de CNA în acest an este în scădere. În 2013, CNA a aplicat un total de 101 amenzi în cuantum de 2.067.500 de lei. Însă, numărul total al sancţiunilor (incluzând somaţiile, deciziile de acordare a dreptului la replică etc.) este în acest an mai mare faţă de cel din 2013. Anul trecut, Consiliul a aplicat în total 250 de sancţiuni pentru nerespectarea de către televiziuni, radiouri şi distribuitorii de servicii a legislaţiei din domeniul audiovizualului.

    Cele mai mari sancţiuni au mers în acest an la televiziunile de ştiri Antena 3, B1 TV şi România TV, dar şi la televiziunea generalistă Antena 1.

    Astfel, Antena 3, o televiziune deţinută de familia Voiculescu, s-a situat pe primul loc în acest top, întrucât a primit 15 sancţiuni de la CNA, din care 10 amenzi, a căror valoare totală este de 230.000 de lei. Antena 3 a primit şi două somaţii publice şi trei decizii de acordare a dreptului la replică, pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului în acest an.

    Antena 1, o televiziune generalistă deţinută tot de familia Voiculescu, a ocupat poziţia a doua în clasament. Antena 1 a primit în acest an 7 sancţiuni de la CNA, respectiv 4 amenzi, în cuantum de 170.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la rectificare.

    Pe locul al treilea în topul celor mai mari sancţiuni primite în acest an de televiziuni se situează B1 TV. Această televiziune de ştiri, deţinută indirect de familia Păunescu şi direct de Sorin Oancea (50% din acţiuni), a primit în 2014 un număr total de 12 sancţiuni de la CNA, între care 6 amenzi, în valoare totală de 135.000 de lei, 5 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    România TV, o televiziune de ştiri aflată în sfera de influenţă a deputatului Sebastian Ghiţă, ocupă poziţia a patra în acest clasament. România TV a primit în acest an 11 sancţiuni (7 amenzi, în cuantum de 125.000 de lei, 3 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică), pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului.

    Clasamentul continuă cu Pro TV, care a primit 3 sancţiuni în acest an de la CNA, dintre care 2 amenzi (în cuantum de 120.000 de lei), Mynele TV – o amendă de 100.000 de lei şi Naşul TV – 5 sancţiuni, din care 4 amenzi (80.000 de lei).

    Televiziunea Română a primit în acest an 4 sancţiuni de la CNA, dintre care o amendă de 70.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    La rândul său, televiziunea de ştiri Realitatea TV a primit în 2014 un număr total de 8 sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului, respectiv 3 amenzi (în cuantum de 36.000 de lei), patru somaţii şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    Clasamentul continuă cu Prima TV – 3 sancţiuni (2 amenzi în cuantum de 20.000 de lei şi o somaţie publică), Taraf TV – o amendă de 15.000 de lei, Kanal D – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Estrada TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Neptun TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie) şi Antena Stars – o amendă de 10.000 de lei.

    Totodată, Digi 24, Sport.ro, Look TV, Transilvania Live! (în prezent Look Plus, n.r.) şi The Money Channel au primit fiecare câte o somaţie publică în acest an, pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului.

    În ceea ce priveşte posturile de radio, Radio Zu a primit 4 sancţiuni, respectiv 3 amenzi, în cuantum de 40.000 de lei, şi o decizie de intrare în legalitate a unui clip publicitar, iar Kiss FM a primit 2 amenzi, în valoare totală de 40.000 de lei.

    Clasamentul celor mai amendate posturi de radio în acest an continuă cu Gold FM (o amendă de 25.000 de lei), Pro FM (o amendă de 25.000 de lei), Radio 21 – 2 sancţiuni (o amendă de 20.000 de lei şi o somaţie). La rândul lor, Europa FM, Magic FM Sibiu şi RFI România au primit câte o somaţie publică.

    Pe de altă parte, cele mai multe dintre somaţiile publice aplicate în acest an de CNA au mers la cablişti, pentru nerespectarea principiului “must carry”, respectiv neincluderea în grilele lor a unor televiziuni obligatorii la retransmisie, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului. Între aceste societăţi de cablu somate public de CNA în 2014 se numără şi cabliştii mari, respectiv RCS&RDS, UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare.

    CNA nu a funcţionat în acest an timp de mai mult de o lună. Consiliul şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu. Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a putut relua activitatea abia pe 9 decembrie, după numirea de către Parlament a doi noi membri ai Consiliului, respectiv Radu Călin Cristea (care astfel îşi continuă activitatea în CNA) şi Gabriel Tufeanu (aflat la primul mandat în Consiliu).

    CNA are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.