BusinessMagazin

Blog

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Raul Ciurtin, locul al nouălea

    Compania pe care o conduce se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele din domeniu, deşi în momentul în care familia Ciurtin a preluat activele Albalact firma era falimentară.

    Antreprenorul a spus în repetate rânduri că nu este dispus să vândă afacerea, compania fiind una dintre cele mai lichide dintre cele prezente la tranzacţionare pe secţiunea RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti, cu o capitalizare bursieră de 174,2 milioane de lei. În ultimele şase luni acţiunile Albalact au crescut cu peste 62% graţie rezultatelor financiare bune raportate de companie în primul semestru.

    Compania a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de 228,3 milioane de lei, în urcare cu 11,6% comparativ cu acelaşi interval din 2013, graţie creşterii vânzărilor. Societatea şi-a triplat profitul net, care a ajuns la 13,3 milioane de lei, de la 4,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului trecut. Albalact deţine două unităţi de producţie, în Câmpulung Moldovenesc şi în localitatea Oiejdea din judeţul Alba.

    Raul Ciurtin face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.

  • STUDIU: Amintirile pierdute pot fi recuperate

    Potrivit autorilor acestui studiu, care a fost realizat pe melci, noua descoperire reprezintă o rază de speranţă pentru pacienţii diagnosticaţi cu maladia Alzheimer într-un stadiu incipient, informează dailymail.co.uk.

    Cercetarea a evidenţiat, de asemenea, felul în care amintirile vechi sunt stocate în creier şi a infirmat cu această ocazie o mai veche teorie populară.

    Timp de decenii, cei mai mulţi dintre experţii în ştiinţe neuronale au crezut că amintirile sunt depozitate în sinapse – conexiunile dintre celulele creierului, denumite neuroni -, iar acestea sunt distruse de maladia Alzheimer.

    “Memoria pe termen lung nu este depozitată în sinapse”, a declarat David Glanzman, autorul studiului, profesor de biologie integrată, fiziologie şi neurobiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA).

    “Aceasta pare o idee radicală, însă noile descoperiri indică această direcţie. Sistemul nervos pare să fie capabil să regenereze conexiunile sinaptice pierdute. Dacă poţi să restaurezi conexiunile sinaptice, memoria îţi va reveni. Nu va fi uşor, dar eu cred că acest lucru este posibil”, a adăugat savantul american.

    Profesorul Glanzman consideră că studiul său are semnificaţii importante pentru persoanele care suferă de Alzheimer.

    Deşi boala este cunoscută pentru faptul că distruge sinapsele din creier, acest lucru nu înseamnă că amintirile sunt distruse.

    “Atât timp cât neuronii sunt încă vii, memoria va rămâne acolo, iar acest fapt înseamnă că oamenii vor putea să recupereze unele dintre amintirile pierdute, dacă se află în primele stadii ale maladiei Alzheimer”, a adăugat cercetătorul american.

    În stadiile avansate ale bolii, neuronii mor, iar acest fapt înseamnă cel mai probabil că amintirile nu vor mai putea să fie recuperate.

    Cercetătorii coordonaţi de profesorul Glanzman au realizat acest studiu pe o specie marină de melci, denumită Aplysia, pentru a analiza procesele de învăţare şi de memorare ale acestor vieţuitoare.

    Melcii marini din specia Aplysia prezintă o reacţie defensivă pentru a-şi proteja branhiile de o potenţială vătămare, iar oamenii de ştiinţă au fost interesaţi de reflexul de retragere şi de neuronii senzitivi şi motorii care produc acest reflex.

    Ei au îmbunătăţit reflexul de retrage al melcului prin aplicarea mai multor şocuri electrice de intensitate slabă în coada animalului marin.

    Îmbunătăţirea a durat mai multe zile, după administrarea unei serii de şocuri electrice, fapt care indică existenţa unei memorii pe termen lung în cazul acestor vieţuitoare.

    Profesorul Glanzman consideră că electroşocurile au determinat eliberarea unui hormon, serotonină, în sistemul nervos central al melcilor.

    După ce le-a fost ştearsă memoria, cercetătorii au repetat experimentul pe acei melci şi le-au aplicat apoi un număr mic de şocuri electrice la nivelul cozii. Spre surprinderea lor, amintirile acestora, pe care savanţii le credeau complet şterse, au reapărut.

    Acest fapt înseamnă că acele conexiuni sinaptice care fuseseră pierdute au fost recuperate.

    “Fenomenul sugerează că memoria nu se află în sinapse, ci în altă parte. Noi credem că se află în nuclee de neuroni. Însă nu am dovedit deocamdată acest lucru”, a precizat profesorul american.

    Studiul a apărut în eLife, o prestigioasă publicaţie ştiinţifică online care poate fi consultată gratuit de utilizatorii din lumea întreagă.

  • Rusia va trimite mai multe avioane şi elicoptere la o bază aeriană pe care o va crea în Belarus

    “Sunt pregătit să discutăm despre cooperarea noastră practică, despre rachetele S-300, despre crearea bazei aeriene din Belarus, unde numărul avioanelor şi elicopterelor ar trebui să crească pentru a garanta securitatea spaţiului aerian comun”, a afirmat Şoigu, într-o întâlnire cu omologul său belarus, Andrei Ravkov.

    Forţele aeriene ruse vor crea o bază echipată cu avioane de vânătoare Suhoi Su-27 la Bobruisk, în Belarus, până în 2016. Primele avioane au sosit deja la Bobruisk.

    Ministrul a evocat anterior necesitatea consolidării relaţiilor militare cu Belarusul, ţinând cont de situaţia politică din Europa şi de extinderea NATO. El a promis că va furniza Minskului patru sisteme de rachetă sol-aer de tip S-300 până la sfârşitul lui 2014.

  • Ministerul rus al Apărării, îngrijorat de consolidarea potenţialului NATO în România şi Polonia

    “Sub sloganul unei ameninţări ruse, NATO îşi consolidează potenţialul militar în statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România”, a declarat ministrul adjunct. El a adăugat că numărul tancurilor este în creştere în Europa, iar activitatea aviaţiei Alianţei a “crescut semnificativ”.

    Numărul zborurilor efectuate de avioane tactice ale NATO la graniţele Rusiei a crescut de peste două ori anul acesta, depăşind trei mii de curse, a precizat Antonov. Avioane de recunoaştere au efectuat de asemenea aproape de două ori mai multe curse deasupra mărilor Baltică şi Barents (480 în 2014, faţă de 258 în 2013).

    Ministerul rus al Apărării rămâne “calm” deşi cooperarea militară internaţională între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică a fost suspendată, a mai spus Antonov miercuri. “Relaţiile în sfera militară cu NATO au fost suspendate în 2014 la iniţiativa Alianţei. O astfel de decizie a fost luată unilateral la Bruxelles pentru a pedepsi Rusia pentru disponibilitatea sa de a-şi apăra interesele naţionale”, a apreciat el.

    Antonov a adăugat că partenerii străini ai Rusiei au încetat implementarea unor proiecte care s-au dovedit de succes în ultimii ani. “Acestea sunt lupta împotriva pirateriei, combaterea terorismului şi securitatea în Afganistan şi regiunea învecinată”, a precizat el.

  • STUDIU: Trufele negre şi marijuana generează efecte euforice similare

    Mirosul trufelor negre este de multe ori descris prin termeni precum “teluric”, “înţepător”, “euforic” şi chiar “sexy”. Aceste delicatese, care se vând cu preţuri cuprinse între 1.350 şi 4.700 de dolari pe kilogram, îi fac pe câinii şi porcii antrenaţi pentru a le găsi să fie cuprinşi de frenezie, relatează dailymail.co.uk.

    Cercetătorii din Italia au descoperit că o “moleculă a fericirii”, similară cu un compus din marijuana, tetrahidrocanabinol (THC), ar putea fi vinovată de puterile “vrăjite” ale trufelor negre.

    Noua moleculă, care face parte din clasa anandamidelor, se comportă la fel ca ingredientul cu efecte psihotropice din marijuana, determinând eliberarea substanţelor chimice din creier care induc starea de bună dispoziţie.

    Mauro Maccarrone, autorul studiul, profesor la Università Campus Bio-Medico din Roma, spune că anandamidele determină, de asemenea, în organismul uman, sinteza de melanină.

    Oamenii de ştiinţă a denumit compusul descoperit recent prin sintagma “moleculă a fericirii” având în vedere felul în care aceasta influenţează starea de dispoziţie, memoria, apetitul şi depresia. Prezenţa ei în trufele negre determină culoarea întunecată a plantei.

    Savanţii au descoperit că aceste ingrediente culinare extrem de apreciate nu sunt însă înzestrate cu receptorii obişnuiţi de care se ataşează anandamidele, fapt care înseamnă că nuanţa întunecată a plantelor nu le aduce acestora niciun avantaj chimic.

    În schimb, se crede că trufele negre au evoluat pentru a prezenta această structură chimică pentru a încuraja animalele – în general câini şi porci – să le detecteze cu ajutorul mirosului.

    Deşi pare o contradicţie, întrucât nicio plantă nu şi-a dezvoltat o strategie de înmulţire ce vizează distrugerea ei de către animale, sporii minusculi ai acestor ciuperci au şanse mai mari să se răspândească pe un teritoriu mai vast dacă animalele, intoxicate cu anandamine, mănâncă trufele negre, în loc să le lase în pace.

    Oamenii de ştiinţă vor să analizeze în lunile următoare dacă trufele albe, roşii şi cele din varietatea Bianchetto şi-au dezvoltat acelaşi profil chimic.

  • NATO încearcă să transforme Ucraina într-o linie de confruntare cu Rusia – oficial rus

    Decizia Ucrainei de a renunţa la statutul său de stat nealiniat înrăutăţeşte situaţia în ţară şi în jurul ei, a apreciat Antonov. “Nu este o declaraţie preelectorală, ci o decizie a Parlamentului ţării”, a adăugat el.

    “Statele NATO au determinat Ucraina să adopte o decizie contraproductivă în încercarea de a transforma Ucraina într-o linie de confruntare cu Rusia”, a precizat oficialul rus.

    “Rusia nu poate decât să ia în calcul această decizie în activitatea sa”, a adăugat el.

    Deputaţii ucraineni au votat marţi abandonarea statutului de stat nealiniat al ţării pentru a se apropia de NATO, o decizie simbolică ce a provocat furia Moscovei, care este îngrijorată de apropierea Alianţei de frontierele sale.

    Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.

    Proiectul de lege prezentat de Poroşenko Parlamentului prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.

    Premierul rus, Dmitri Medvedev, a apreciat luni că o asemenea decizie “ar transforma Ucraina într-un potenţial adversar militar al Rusiei”.

    Comentând această lege, reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a declarat că Ucraina nu îndeplineşte criteriile de aderare la NATO nici în plan economic, nici politic.

  • STUDIU: Telefoanele inteligente modifică felul în care funcţionează creierul uman

    Oamenii de ştiinţă elveţieni au utilizat electroencefalografia (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală. Ei au descoperit în acest fel diferenţe considerabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile “tradiţionale”, precizează bbc.com.

    Interpretând datele furnizate de EEG, autorii studiului au descoperit că utilizatorii de telefoane inteligente au degete mult mai agile şi o precizie tactilă mult mai mare.

    Dintre cei 37 de voluntari care au participat la această cercetare ştiinţifică, 26 au folosit telefoane inteligente cu ecrane tactile, iar 11 au utilizat telefoane mobile convenţionale.

    Electroencefalogramele au analizat semnalele electrice trimise între creier şi mâini prin intermediul nervilor.

    Mai mulţi electrozi plasaţi pe scalpurile voluntarilor au înregistrat aceste schimburi electrice.

    Pe baza lor, cercetătorii au putut să alcătuiască o hartă a ţesuturilor cerebrale asociate fiecărei regiuni corporale.

    Rezultatele au evidenţiat diferenţe notabile între utilizatorii de telefoane inteligente şi persoanele care folosesc telefoane mobile convenţionale.

    Voluntarii din prima categorie au prezentat o activitate cerebrală mai mare ca răspuns la atingerile mecanice executate de degetul mare, degetul arătător şi degetul mijlociu.

    Acest lucru pare să fie asociat cu frecvenţa cu care acele persoane folosesc funcţia “touchscreen” – cu cât aceasta era folosită cu o frecvenţă mai mare, cu atât activitatea cerebrală înregistrată prin EEG era mai intensă.

    Autorii acestui studiu spun că descoperirea lor are sens, deoarece creierul uman este “maleabil” şi poate fi modificat prin anumite experienţe.

    De exemplu, în cazul violoniştilor, zona cerebrală asociată degetelor folosite în timpul cântatului la instrumentele muzicale din această gamă este mult mai mare decât în cazul oamenilor care nu sunt muzicieni.

    Cercetătorii elveţieni consideră că acest lucru ar fi valabil şi în cazul telefoanelor inteligente – folosirea lor repetată modifică creierul uman.

    Studiul a fost coordonat de cercetătorul Arko Ghosh şi a fost publicat în revista Current Biology.

  • Rusia afirmă că poate dovedi implicarea unui avion militar ucrainean în doborârea cursei MH17

    “Anchetatorii au reuşit să intre în contact ieri seară cu un militar ucrainean care confirmă că şi-a părăsit de bunăvoie unitatea şi a venit pe teritoriul rus“, scrie într-un comunicat Comitetul de anchetă, responsabil cu principalele investigaţii în Rusia.

    “Potrivit acestui martor, avionul de linie Boeing 777 care efectua cursa MH17 ar putea să fi fost doborât la 17 iulie de un avion militar de tip Su-25 al Forţelor armate ucrainene, pilotat de căpitanul Voloşin“, adaugă comunicatul.

    Conform anchetatorilor, acest martor, care a fost supus testului cu detectorul de minciuni şi care ar putea fi plasat într-un program de protecţie, a văzut avionul decolând de la o bază aeriană unde el însuşi era staţionat, în apropiere de Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei.

    El a afirmat că a văzut aparatul în timp ce era armat cu rachete aer-aer de tip R-60, în timp ce rebelii nu dispuneau de aviaţie.

    “Martorul a remarcat imediat că la întoarcerea avionului pe aerodrom, rachetele erau absente şi l-a auzit pe pilotul Voloşin spunându-i altui soldat: S-a aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit“, continuă Comitetul de anchetă, care adaugă că este pregătit să prezinte dovezile anchetatorilor internaţionali.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, s-a prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit.

    Ucraina şi Statele Unite afirmă că aparatul a fost doborât de o rachetă sol-aer furnizată separatiştilor ucraineni proruşi de Moscova, ceea ce Rusia neagă, acuzând în schimb forţele ucrainene.

    Într-un prim raport de anchetă publicat în septembrie, anchetatorii internaţionali au apreciat că Boeingul a fost perforat în zbor de “proiectile cu mare viteză”, fără a confirma ipoteza unei rachete. Un raport final este aşteptat în vara lui 2015.