Blog

  • Zece ani de la TSUNAMIUL devastator din Asia. Ceremonii de comemorare a victimelor au loc vineri. CUM ARATĂ astăzi locurile distruse de cutremurul de 9,3 grade – FOTO

    La 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea 9,3 – cel mai mare din lume după 1960 – s-a produs în largul insulei indoneziene Sumatra, provocând valuri devastatoare pe coastele unor ţări din Asia ca Sri Lanka şi Thailanda şi până în Africa.

    Printre victime se aflau mii de turişti străini care profitau de sărbătorile de iarnă pentru a-şi petrece vacanţele pe plaje idilice din regiune.

    Vineri, mai mulţi bărbaţi şi femei au intonat imnul naţional al Indoneziei, marcând debutul ceremoniilor într-un parc de 20 de hectare din Banda Aceh, oraşul cel mai apropiat de epicentrul seismului aflat la originea uneia dintre cele mai grave calamităţi din vremurile moderne.

    Rugăciuni au fost spuse în moscheile din provincia Aceh, iar mai multe persoane au vizitat gropile comune unde se află multe dintre cele 170.000 de victime înregistrate în Indonezia, ţara cea mai afectată de dramă.

    “Ne-am adunat astăzi aici pentru a ne aminti catastrofa istorică din 26 decembrie”, a declarat guvernatorul provinciei Aceh, Zaini Abdullah, în faţa a mii de persoane, printre care zeci de personalităţi străine.

    “Dezastrul a fost de asemenea un semnal că trebuie să fim atenţi la mediu, să continuăm să fim vigilenţi şi să înţelegem cum să gestionăm catastrofele”, a adăugat el, salutând ajutorul important acordat de donatori din Indonezia şi din străinătate după tsunami.

    În sudul Thailandei, ţară în care jumătate dintre cele 5.300 de victime erau turişti străini, câteva persoane aflate în vacanţă s-au adunat într-un parc comemorativ din satul Ban Nam Khem.

    “Toată lumea cunoştea pe cineva care a fost afectat de tsunami, la fel şi eu, aşa că vrem să ne exprimăm omagiul”, a declarat Agnès Moberg, o tânără de 18 ani originară din Suedia, ţară care a pierdut 500 de cetăţeni în catastrofă şi care urmează să-şi omagieze victimele în cursul zilei.

    Somjai Somboon, în vârstă de 40 de ani, a declarat că încă încearcă să îşi revină după moartea celor doi fii ai săi, care au fost luaţi din casă de valurile gigantice care au atins Thailanda.

    În Sri Lanka, ţară care a pierdut 31.000 de cetăţeni, pregătirile erau în curs pentru o ceremonie care se va desfăşura în locul în care un tren a fost luat de valuri gigantice, omorând 1.500 de pasageri.

    Cu puţin înainte de ceremonie, un agent al căilor ferate, supravieţuitor al dramei, a subliniat lipsa cunoştinţelor despre tsunamiuri de la acea vreme, într-o regiune care nu se mai confruntase niciodată cu un asemenea fenomen.

    “Am fi avut aproximativ un sfert de oră pentru a muta pasagerii într-un loc sigur. Am fi putut să o facem, am fi avut timp, dar nu şi cunoştinţele necesare” pentru a ne proteja de un tsunami, a explicat agentul, Wanigaratne Karunatilleke, în vârstă de 58 de ani.

    Pentru a acoperi această lacună, un sistem de alertă pentru tsunami a fost creat în 2011, în timp ce alte ţări au investit mult pentru a pregăti populaţia în vederea unei eventuale catastrofe.

    Însă experţii avertizează să nu fie redusă vigilenţa populaţiei vulnerabile în faţa catastrofelor naturale, în pofida implementării acestor sisteme de alertă.

    ÎNAINTE ŞI DUPĂ – Cum arată locuri din Asia la 10 ani după tsunamiul devastator

     

     

     

     

     

  • Un elev de 16 ani a fost arestat în Turcia pentru “insultă la adresa preşedintelui” Erdogan

    Minorul, membru al unei mişcări de stânga, este acuzat de justiţie că l-a insultat pe liderul turc miercuri, în cursul unei ceremonii în memoria unui învăţător laic ucis de islamişti în 1930, precizează postul de ştiri CNN-Turk.

    Într-un discurs pronunţat cu această ocazie, tânărul l-a criticat pe Erdogan şi regimul său, acuzându-l de corupţie, menţionează ziarul Hurriyet.

    Arestat în cursul serii de poliţie şi prezentat unui judecător, minorul a fost inculpat şi încarcerat. El riscă o pedeapsă maximă de patru ani de închisoare.

    Guvernul turc, condus din 2003 până în august 2014 de Erdogan, devenit ulterior preşedinte, a fost vizat în vara lui 2013 de o mişcare de contestare populară inedită, pentru “derivă autoritară” şi islamistă.

    Puterea a fost vizată în iarna lui 2013-2014 de un amplu scandal de corupţie, care a fost ulterior clasat de justiţie.

    Erdogan îl acuză pe imamul aflat în exil Fetullah Gulen, fostul său aliat devenit inamicul numărul unu, că a orchestrat acest scandal pentru a-l înlătura de la putere.

  • Premierul malaysian, criticat pentru că a jucat golf cu Barack Obama în loc să se ocupe de inundaţii – FOTO

    Cel puţin cinci persoane au fost ucise în cele mai grave inundaţii din ultimele decenii, iar serviciile meteorologice anunţă noi ploi în regiunile din sudul Malaysiei.

    Aproximativ o sută de turişti străini, printre care şi români, aflaţi în vacanţă în complexul hotelier Mutiara Taman Negara, izolat în junglă şi situat în apropierea fluviului Sungai Tembeling, ale cărui ape s-au revărsat, au fost salvaţi şi transportaţi la un centru de ajutor.

    Guvernul acestei ţări din Asia de sud-est a fost criticat pentru că nu a decretat stare de urgenţă în zonele afectate de inundaţii de câteva săptămâni, iar premierul Najib Razak a fost de asemenea vizat de critici după ce presa a publicat fotografii în care poate fi văzut jucând golf în Hawaii cu Barack Obama.

    Numeroşi observatori se întrebau de ce Najib nu este în Malaysia şi încearcă să gestioneze criza de la distanţă publicând mesaje pe contul său de Facebook. Într-un mesaj el face apel la echipele de intervenţie să îşi intensifice eforturile pentru a ajunge în zonele sinistrate, în vederea aprovizionării populaţiei cu apă şi alimente.

    Însă vicepremierul Muhyiddin Yassin a declarat pentru cotidianul New Straits Times că Najib “are nevoie de o pauză” şi că Guvernul a răspuns în mod adecvat evenimentelor. “Ne confruntăm cu inundaţii în fiecare an, dar acestea sunt cele mai grave din ţară din ultimii 30 de ani”.

  • Jamie Foxx a cheltuit 40.000 de dolari pe instalaţia de lumini pentru Crăciun

    Starul hollywoodian este un mare admirator al sărbătorilor de iarnă şi organizează în fiecare an, în această perioadă, o petrecere somptuoasă pentru familia şi prietenii săi.

    În primul an în care a organizat această petrecere, Jamie Foxx a fost “şocat” de factura pe care a primit-o după eveniment, dar a ales totuşi să continue această tradiţie.

    “Sunt un fel de rege al Crăciunului. De 18 ani organizez cea mai bună petrecere de Crăciun din oraş, iar casa mea arată în această perioadă ca parcul de distracţii Disneyland. Am nevoie de o lună pentru a-mi instala sistemul de lumini. Prima dată când l-am instalat, angajatul firmei care s-a ocupat de asta mi-a trimis o factură de 40.000 de dolari. Eu i-am spus: «Omule, dar astea sunt doar luminiţe!». Dar, apoi, am păstrat instalaţia, pe care o folosesc în fiecare an. Astfel, am mai redus din costuri”, a explicat starul american.

    Jamie Foxx spune că l-a ajutat şi pe bunul său prieten Robert Downey Jr. să îşi decoreze propria reşedinţă cu ocazia Crăciunului cu ajutorul unei instalaţii de lumini similară cu a lui, după ce starul francizei “Iron Man” a devenit “gelos” pe decoraţiunile folosite de el.

    Jamie Foxx a câştigat premiul Oscar în 2005, pentru rolul titular din filmul biografic “Ray”, în care l-a interpretat pe Ray Charles. Actorul a mai jucat în “Dreamgirls”, “Regatul” şi musicalul “Soloist”, bazat pe povestea adevărată a unui geniu muzical, Nathaniel Ayers, care s-a îmbolnăvit de schizofrenie şi a ajuns să cânte la vioară şi violoncel pe străzi. De asemenea, el a lansat două albume muzicale, “Unpredictable” şi “Intuition”.

  • Paradă a tramvaielor electrice în Capitală, la 120 de ani de la prima linie electrică

    Parada tramvaielor electrice, organizată de Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB), cu ocazia aniversării a 120 de ani de la darea în folosinţă a primei linii electrice din Bucureşti, va începe sâmbătă, la ora 10.00.

    Bucureştenii vor putea admira convoiul de tramvaie care va marca evoluţia în timp a transportului electric pe şine, începând cu “bătrânul” Thomson V056, realizat în 1955 în Atelierele Centrale ale Întreprinderii de Transport Bucureşti, continuând cu tramvaiul Tatra, urmaşul vagoanelor importate în anii ’70, apoi, înaintând pe firul vremii, cu un vagon V3A modernizat, din generaţia construită în anul 1973 şi modernizată începând din 1993, urmat de tramvaiul Bucur 1 modernizat în anul 2001. Parada va cuprinde şi “piesa de rezistenţă a Regiei”, tramvaiul Bucur LF, proiectat şi realizat integral în cadrul Uzinei RATB.

    Convoiul va reconstitui, în parte, traseul primei linii electrice, respectiv Piaţa Victoriei (Depoul Victoria) – Şoseaua Stefan cel Mare – Bucur Obor – Calea Moşilor – Piaţa Sfântul Gheorghe.

    Primul tramvai electric a apărut pe străzile Bucureştiului în 9 decembrie 1894, România fiind în primele zece ţări europene care au introdus tracţiunea electrică în transportul public. Tramvaiul avea indicativul 14 şi circula pe traseul Cotroceni – Piaţa Sfântul Gheorghe – Calea Moşilor – Obor.

    Bucureştenii interesaţi de istoria transportului public vor putea vizita, sâmbătă, între orele 08.00 şi 21.00, la terminalul Piaţa Sfântul Gheorghe, un muzeu în interiorul unui tramvai de epocă.

  • Un deputat PDL iniţiază o lege privind acordarea de vouchere culturale de 125 de lei pentru bugetari

    Claudia Boghicevici arată în expunerea de motive la propunerea legislativă că potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii de Comisia Europeană şi realizat în perioada 26 aprilie-14 mai 2013, aproximativ 51% dintre români au citit o carte în ultimele 12 luni, procent inferior mediei europene, care este de 68%.

    Ea menţionează că prin această propunere doreşte să ofere cadrul legal pentru şanse egale în ceea ce priveşte accesul la cultură a angajaţilor din sistemul bugetar şi să stimuleze creşterea gradului de acces şi participare la cultură.

    Boghicevici propune ca acest voucher cultural să se acorde o singură dată, fondurile urmând a se asigura de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii.

    Potrivit propunerii legislative de acordare a voucherelor culturale, cuantumul acestui voucher care va fi acordat pentru fiecare angajat din sistemul bugetar este stabilit în valoare de 0,5 ISR, respectiv 125 lei.

    Deputatul PDL mai propune ca valoarea acestui voucher să se actualizeze şi să se indexeze, anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

    Criteriile de întocmire, acordare şi repartizare a voucherelor se stabilişte, prin ordin comun, de Munisterul Curturii, Ministerul Finanţelor Pubice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

    Prin normele de aplicare ale legii urmează să se stabilească şi modalitatea prin care fiecare angajat din sistemul bugetar poate folosi suma prevăzută de voucher, respectiv pentru achiziţionarea sau decontarea de sumelor cheltuite pentru cărţi, bilete la evenimente culturale, bilete la spectacole de teatru, filarmonică, operă, sau muzee.

    Propunerea legislativă a fost înregistrată pe 15 decembrie la Camera Deputaţilor şi a fost transmisă Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Vladimir Putin i-a anunţat pe membrii Guvernului că le-a anulat vacanţa de Crăciun

    Preşedintele rus a făcut acest anunţ joi, în timpul unei reuniuni a Guvernului, în condiţiile în care Rusia sărbătoreşte Crăciunul pe rit vechi, la 7 ianuarie.

    “Guvernul şi diferitele sale structuri nu îşi pot permite vacanţe extinse, cel puţin nu anul acesta”, le-a spus Putin miniştrilor, într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. “Ştiţi despre ce vorbesc”, a continuat el, referindu-se la situaţia economică dificilă din ţară.

    “Am făcut eforturi pentru a schimba structura economiei noastre (…), dar evenimentele recente arată că nu a fost suficient”, a adăugat preşedintele, într-o aparentă schimbare de ton faţă de săptămâna trecută, când a acuzat Occidentul pentru problemele economice ale Rusiei, sugerând chiar că Statele Unite şi Arabia Saudită au conspirat pentru a reduce preţul petrolului.

    “Dificultăţile pe care le avem nu sunt doar de natură externă. Nu sunt doar din cauza unor sancţiuni sau limitări cauzate de situaţia globală, ele sunt şi rezultatul propriilor neajunsuri care s-au adunat în ultimii ani”, a admis liderul de la Kremlin.

  • Tribunalul din Los Angeles refuză cererea lui Roman Polanski de închidere a dosarului său din 1977

    Decizia luată de James Brandlin, judecător la Tribunalul Superior din Los Angeles, reprezintă o înfrângere judiciară pentru Roman Polanski, care a solicitat justiţiei americane să claseze acel dosar, fără ca el să se prezinte în Statele Unite ale Americii.

    Avocaţii lui Polanski au depus săptămâna trecută în justiţie o cerere prin care solicitau stabilirea unei audieri, invocând erori de procedură din partea Procuraturii americane, încercând astfel să obţină clasarea dosarului, pentru a-i permite lui Roman Polanski să călătorească în mod liber, fără se teamă că va fi extrădat în Statele Unite ale Americii.

    Avocaţii cineastului încearcă de mulţi ani să obţină anularea cazului, afirmând că Polanski este o victimă a erorilor judiciare comise de procurorii americani. Justiţia americană a decis însă că avocaţii vor avea dreptul să ceară acest lucru, doar dacă Roman Polanski se va întoarce în California.

    Cineastul a fost acuzat în 1977 că a violat o adolescentă în vârstă de 13 ani la Los Angeles, după ce îi oferise în prealabil şampanie şi droguri. Ulterior, Polanski a pledat vinovat la acuzaţia de întreţinere de raporturi sexuale cu o minoră.

    Însă regizorul filmelor “Rosemary’s Baby” şi “Chinatown” a fugit din Statele Unite şi s-a stabilit în Franţa chiar înainte de pronunţarea verdictului, temându-se că judecătorii îi vor impune o pedeapsă mai gravă decât cele 42 de zile de închisoare pe care o efectuase deja în cadrul unei proceduri ce a vizat şi evaluarea psihiatrică.

    Avocaţii lui Polanski, pe numele căruia Statele Unite au emis un mandat de arestare, consideră că regizorul şi-a ispăşit pedeapsa şi că nu va trebui să fie prezent în faţa unui tribunal pentru ca acest caz să fie oficial închis.

    Roman Polanski a fost audiat de Procuratura din Polonia în luna octombrie, după ce autorităţile americane au cerut extrădarea sa. Regizorul a fost lăsat însă în libertate.

    În 2009, cineastul a fost reţinut pentru 290 de zile în regim de arest la domiciliu, în reşedinţa sa din Elveţia, în timp ce justiţia din această ţară a analizat cererea de extrădare a sa în Statele Unite.

    Roman Polanski, care şi-a petrecut prima parte a vieţii în Polonia, intenţionează să regizeze un film despre Alfred Dreyfus, un ofiţer francez de origine evreiască, acuzat pe nedrept de trădare. Acest lungmetraj ar urma să fie turnat în Polonia.

    Roman Polanski s-a născut la Paris în 1933, din părinţi polonezi. S-a mutat în Polonia împreună cu familia, în 1937, în preajma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Părinţii săi nu au supravieţuit Holocaustului, fiind duşi în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Polanski şi-a făcut studiile în Polonia, iar primul său film “Cuţitul în apă” (1962) a fost nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. De atunci, el a mai primit cinci nominalizări la Oscar, două premii BAFTA, patru premii Cesar, un Golden Globe şi un Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. În Marea Britanie a realizat trei filme, iar din 1968, s-a mutat în America.

    Printre filmele regizate de Roman Polanski se numără “Balul vampirilor” (1967), “Un copil pentru Rosemary” (1968), “Cartierul chinezesc” (1974), “Căutare disperată” (1988), “Fecioara şi moartea” (1994) şi “Pianistul”, această peliculă aducându-i lui Polanski un Oscar pentru regie, în 2003.

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Anul Telekomului. Cel mai scump rebranding din telecomunicaţii s-a luptat cu Orange, Vodafone şi ofensiva RCS&RDS

    Cei doi operatori acţionează în prezent sub acelaşi brand, Telekom România, iar clienţii pot opta pentru patru servicii de comunicare şi TV, toate pe o singură factură. Potrivit oficialilor Telekom, lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Costul rebrandingului a fost estimat de Ziarul Financiar la 15 milioane de euro. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    De cealaltă parte, Jean-François Fallacher, şeful Orange România, vorbea în Business Magazin, într-un articol de copertă publicat în luna octombrie, despre digitalizarea României şi explozia 4G şi 4G+, unele dintre principalele proiecte ale francezilor pe piaţa locală în 2014. În prezent, tehnologia 4G oferită de Orange este disponibilă în peste 1.300 de localităţi, ceea ce reprezintă circa 48% din populaţia totală a ţării şi 78% din populaţia urbană.

    Orange a lansat tehnologia 4G în aprilie 2014, iar de atunci până în prezent sunt de două ori mai multe telefoane mobile compatibile cu tehnologia 4G în reţea – circa 400.000 de smartphone-uri 4G, iar traficul de internet mobil a crescut de 2,5 ori – peste 250 Mbps/lună. „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă.

    Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii“, spunea Fallacher pentru Business Magazin. Executivul amintea şi de rezultatele Orange TV, platforma de televiziune cu peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

    Rivalii de la Vodafone au schimbat directorul general în 2014, filiala locală fiind preluată în primăvară de indianul Ravinder Takkar. Britanicii au marşat puternic pe democratizarea smartphone-ului, implicând-o pe Simona Halep, cea mai în vogă sportivă a anului, în campaniile de marketing.

    Takkar a vorbit la Meet the CEO despre obiectivele sale în ceea ce a numit „ţara cu cele mai mici preţuri din Europa“ sau „cea mai competitivă piaţă de pe continent“. Vodafone a urmărit creşterea vânzărilor de smartphone-uri, mizând pe conceptul Supernet, dar a lansat în premieră în primăvară şi serviciul de transfer de bani M-Pesa. „Am transformat lumea şi modul în care oamenii funcţionează, indiferent că e vorba de oameni de afaceri sau tineri de liceu. Am făcut mai întâi asta cu serviciile de voce, iar acum o vom face cu internetul“, spune Ravinder Takkar.

    Apoi, Vodafone a lansat în toamnă VoLTE, o inovaţie care le permite utilizatorilor care deţin smartphone-uri compatibile să realizeze apeluri de voce prin reţeaua de date 4G, având acces astfel la o calitate îmbunătăţită a serviciilor de voce şi de date, conform reprezentanţilor companiei. Vittorio Colao, directorul executiv al Vodafone, vorbea în octombrie în Ziarul Financiar despre „momentul în care trebuie să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV“, menţionând că piaţa de telecom din România va trece printr-o consolidare, iar Vodafone este gata să discute o fuziune sau o achiziţie.

    În fine, RCS&RDS a continuat avansul în zona serviciilor mobile lansând pe piaţă servicii la preţuri mai mici decât cele ale competitorilor şi deschizând mai multe puncte de lucru în teritoriu. În primăvară, compania semna un contract de roaming naţional cu Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, pentru ca utilizatorii de cartele SIM de telefonie mobilă de la RCS&RDS să îşi poată utiliza telefonul şi în zonele în care reţeaua DigiMobil nu are acoperire. RCS&RDS a atras în reţeaua Digi peste 110.000 de numere în primele zece luni, conform datelor ANCOM, fiind compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele.

    Serviciile de internet şi televiziune sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de utilizatori / abonamente în primul semestru al acestui an, în timp ce serviciile de telefonie au înregistrat un declin, arată o analiză ZF a datelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.