Blog

  • Sabia Israelului şi scutul SUA

    O acţiune militară e ultima variantă, atunci când toate celelalte eşuează, a afirmat Leon Panetta, secretarul american al apărării, explicând că SUA vor folosi forţa ca să împiedice Iranul să obţină arma nucleară, dacă eforturile diplomatice nu dau rezultate. Declaraţia venea la câteva săptămâni după ce acelaşi Panetta comentase cu scepticism şansele unor bombardamente iniţiate de Israel sau chiar de SUA de a anihila programul nuclear iranian. “În cel mai bun caz ar amâna cu un an, poate doi, programul lor de dezvoltare nucleară, şi asta în funcţie de capacitatea de a lovi cu adevărat ţintele vizate în Iran, dintre care unele sunt realmente foarte dificil de atins”.

    Acum însă, secretarul apărării vorbea în faţa unei reuniuni a Comitetului Americano-Israelian pentru Afaceri Publice (AIPAC), puternica organizaţie de lobby evreiesc care în aceeaşi zi primise deja declaraţii de sprijin de la trei candidaţi la preşedinţia SUA – Mitt Romney, Rick Santorum şi Newt Gingrich. Toţi trei au susţinut că Israelul trebuie sprijinit de SUA prin toate mijloacele în conflictul cu Iranul şi au criticat abordarea împăciuitoare a lui Barack Obama şi a puterilor europene în raport cu ameninţarea Teheranului. În ce-l priveşte, Obama a adresat şi el un mesaj către AIPAC, afirmând că s-a făcut prea mult zgomot pe tema unui război şi că aceasta n-a făcut decât să avantajeze Teheranul, pentru că aşa a crescut preţul petrolului; în schimb, izolarea economică a regimului condus de Mahmud Ahmadinejad a creat “o oportunitate pentru ca diplomaţia, susţinută de presiuni, să învingă”.

    Obama a adăugat că politica lui e de a-i împiedica pe iranieni să obţină arma atomică şi că “nu va ezita să folosească forţa, atunci când ar fi cazul, pentru a apăra interesele SUA”. Dar în niciun caz nu s-a arătat belicos ca potenţialii săi adversari republicani, ba chiar i-a criticat ulterior cu asprime, acuzându-i că vorbesc cu prea mare uşurinţă de război, fără să ţină cont de costurile umane ale acestuia, cum n-a ţinut cont Bush în războiul din Irak. “Uneori suportăm astfel de costuri, dar el trebuie cumpănite bine. Nu ne jucăm de-a politica pe tema asta. Când am făcut-o în trecut fără să cumpănim, am greşit. Şi nu cei care ies în faţă plătesc pe urmă preţul”, a spus Obama. Cât despre intenţia Israelului de a lansa un atac preventiv contra Iranului, posibilitate explorată la întâlnirea de la Washington cu premierul evreu Benjamin Netanyahu (care a precizat însă că Tel Avivul nu a luat o decizie în acest sens), Obama a explicat că atunci când a spus “SUA ţin spatele Israelului” nu s-a referit la susţinerea pentru un astfel de atac preventiv, ci a exprimat doar sprijinul american de principiu faţă de aliaţii săi, aşa cum sunt şi Marea Britanie sau Japonia.

    La aceeaşi reuniune a AIPAC, Netanyahu a părut oarecum mulţumit de întâl-ni-rea cu Obama, însă a respins argumentaţia acestuia că o lovitură unilaterală a Israelului contra Iranului ar avea consecinţe periculoase nu numai pentru Israel, ci şi pentru America, aliata nr. 1 al statului evreu şi detestată ca atare atât în Iran, cât şi în lumea arabă. “E momentul de-acum să vorbim despre cât ne-ar costa să nu oprim Iranul”, a fost replica lui Netanyahu, care, ca să fie mai convingător, a venit şi cu copii ale unor scrisori din 1944 în care Departamentul de Război al SUA respingea un apel al Congresului Mondial Evreiesc de a bombarda Auschwitzul, pe motiv că aceasta ar împinge Germania nazistă la şi mai multe “acţiuni de răzbunare”. Iar, special pentru Obama, Netanyahu a adus un cadou înfricoşător: Cartea Esterei, povestea biblică a frumoasei evreice care l-a fermecat pe regele persan Ahasverus, reuşind să dejoace planul persanilor (strămoşii iranienilor de azi) de a-i nimici poporul. “Iar evreii şi-au lovit duşmanii cu lovitură de sabie şi i-au măcelărit şi i-au nimicit pe cei ce-i urau”, sună unul dintre versete. Ce comparaţie mai limpede, aşadar, cu situaţia din zilele noastre, când liderii iranieni, după cum a reamintit Netanyahu, numesc America “Marea Satană”, Israelul “Mica Satană” şi vor să le distrugă pe ambele?

    Există însă o mică problemă: comunitatea serviciilor secrete a prezentat luna trecută un raport pe această temă din seria National Intelligence Estimates, după care nu ar exista dovezi că Iranul ar fi luat decizia strategică de a produce o armă nucleară, întrucât, deşi “există în stadiu incipient” cercetări pentru anumite aspecte ale procesului de fabricare a acesteia, ele au “un caracter mult prea lent şi disipat”. Raportul i-a încurajat pe comentatorii optimişti să conchidă că acesta e rezultatul sancţiunilor economice impuse de SUA şi UE, în timp ce alţii au căzut pradă teoriei conspiraţiei, convinşi că serviciile nu pot spune pe şleau că Iranul se înarmează, întrucât Obama nu vrea să pornească niciun război, cu atât mai puţin într-un an electoral.

    De aici şi interpretările, destul de numeroase în presa americană, că vizita lui Netanyahu în SUA ar fi de fapt o încercare a Israelului de a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din noiembrie în favoarea republicanilor care au vorbit cu atâta ardoare la AIPAC: avertismentele lui că Iranul ameninţă SUA ar fi menite, prin urmare, să inducă teama în nişte alegători nemulţumiţi că lui Obama i-ar fi frică să ia decizia de a apăra America. Republicanii au prins ideea: cel mai bine plasat candidat la nominalizare, Mitt Romney, a mers până acolo încât să proclame că “dacă Barack Obama va câştiga alegerile din noiembrie, Iranul va scoate arma nucleară, iar lumea aşa cum o ştim se va schimba”. Numai că, pentru marea parte a electoratului care s-a fript cu minciunile despre armele de distrugere în masă ale Irakului, astfel de frici nu prea mai funcţionează. Bilanţul războaielor din Irak şi Afganistan nu mai dă speranţe vreunui candidat să cucerească electorat mizând pe cartea aventurilor în Orient. Iar Netanyahu, presând SUA să-i asigure spatele, nu face decât să dea apă la moară celor indignaţi că Israelul trage după el America într-un război care nu seamănă deloc cu povestea glorioasă din Cartea Esterei.

  • Ungureanu cere ca toate solicitările restante de rambursare a banilor UE să fie procesate în martie

    Solicitarea a fost formulată într-o întâlnire avută, luni, de şeful Guvernului cu miniştrii Afacerilor Europene, Transporturilor, Finanţelor şi Justiţiei, precum şi cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi directorul Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice. “Primul-ministru le-a solicitat participanţilor la întâlnire ca, până la sfârşitul acestei luni, să fie analizate şi finalizate solicitările de rambursare restante, iar termenul de 45 zile stabilit pentru procesarea cererilor de rambursare să fie respectat cu stricteţe, pentru a nu mai fi generate alte restanţe”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Transelectrica renunţă să cumpere energie la preţ reglementat pentru a acoperi pierderile din reţea

    “Pierderile din reţelele de transport reprezintă cam 2% din consumul naţional de electricitate. Până acum compania cumpăra această energie prin contracte reglementate, la preţuri reglementate, care sunt mai mari comparativ cu cele de pe piaţa liberă. Compania apelează la această soluţie pentru că FMI a cerut ca acordurile reglementate din sectorul energetic să dispară”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie. Energia cumpărată de Transelectrica este folosită pentru acoperirea pierderilor din reţele şi reprezintă consumul propriu tehnologic al companiei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Berlinul consideră acordurile Schengen drept un “bun preţios”

    Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care candidează pentru un al doilea mandat, a ameninţat cu scoaterea Franţei din spaţiul Schengen în cazul în care acordurile europene asupra liberei circulaţii nu sunt revizuite. “Libera circulaţie a persoanelor reprezintă una dintre realizările cele mai concrete şi mai importante ale integrării europene şi constituie o libertate fundamerntală. Libera circulaţie în cadrul UE este un bun preţios”, a declarat purtătorul de cuvânt Georg Streiter într-o conferinţă de presă la Berlin. “Nu dorim, totuşi, să ne pronunţăm în detaliu” asupra acestor “teme de campanie electorală foarte specific franceze”, a subliniat el.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România este o destinaţie total necunoscută pentru turiştii germani

    “Dacă mă întrebaţi despre imaginea pe care o are România, nu aş spune că are o imagine rea, ci că, pur şi simplu, nu are nicio imagine pe piaţa germană. România nu este foarte bine cunoscută sau hai să spunem că oamenii nu au nicio părere despre România. Şi asta este adevărata noastră provocare, să îi determinăm pe oameni să aleagă această destinaţie. Eu o pot spune din proprie experienţă, este o destinaţie frumoasă, dar oamenii nu o cunosc”, a spus Wrede, care a vizitat standul României la târgul de turism ITB, desfăşurat la Berlin în perioada 7-11 martie. Subsidiara din Germania a unuia dintre cele mai mari grupuri de turism din lume, Thomas Cook, va opera din acest an, prin intermediul brandului Neckermann, sejururi pe litoralul românesc, circuite şi călătorii în oraşe.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA ar putea dezvălui Rusiei informaţii despre apărarea antirachetă

    Planuri de a împărtăşi Rusiei “date secrete” nespecificate referitoare la scutul antirachetă au fost anunţate la sfârşitul săptămânii trecute de către un adjunct al secretarului Apărării, Bradley Roberts. O purtătoare de cuvânt a Pentagonului, April Cunningham, a confirmat această informaţie pentru Kommersant, într-un material publicat luni. Însă nu este, încă, clar ce informaţii ar putea fi dezvăluite Rusiei, care se opune de mai mulţi ani planurilor americane de a instala un scut antirachetă în Europa de Est, în Polonia, România şi Cehia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Angela Merkel nu este sigură dacă trupele germane din Afganistan vor fi retrase până în 2014

    Situaţia actuală nu permite să spunem că “astăzi ne putem retrage de aici. De aceea, nu pot spune nici că vom reuşi până în 2013/2014”, a declarat Merkel, potrivit agenţiei germane DPA, care este autorizată să o însoţească în această călătorie în Afganistan. Procesul de reconciliere politică din Afganistan, în special cu talibanii, a înregistrat câteva progrese, dar nu încă până în punctul în care pot fi retrase trupele ISAF (Forţa internaţională a NATO), potrivit cancelarului german. Merkel a invitat Guvernul afgan să accelereze acest proces.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cota de popularitate a lui Obama a scăzut sub pragul de 50%

    Sondajul, realizat pentru postul de televiziune ABC News şi cotidianul Washington Post, precizează că doar 46% dintre persoanele intervievate aprobă acţiunea preşedintelui Obama, faţă de 50% care o dezaprobă. Aceste noi date contrazic un sondaj precedent, realizat în februarie, potrivit căruia 50% dintre americani aprobă acţiunea preşedintelui, faţă de 46% care se declară împotrivă. Aprobarea de către preşedintele Obama a unei creşteri a preţurilor carburanţilor a oferit un motiv de speranţă adversarilor săi republicani în vederea viitoarelor alegeri prezidenţiale, potrivit sondajului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a semna al doilea acord al Greciei

    Şedinţa Eurogroup va discuta de asemenea măsurile de reducere a deficitului bugetar din Spania şi derularea programului de finanţare externă a Portugaliei, în încercarea de a preveni efectele de contagiune propagate de situaţia din Grecia, transmite Bloomberg. Grecia a obţinut sprijinul majorităţii creditorilor privaţi pentru conversia de obligaţiuni menită să reducă datoria statului cu peste 100 miliarde euro, de la 160% din PIB în prezent spre 120% din PIB în 2020. Operaţiunea, care impune deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pierderi de peste jumătate din valoarea nominală a creanţelor greceşti deţinute, a declanşat plata unor contracte credit-default swap de 3 miliarde de dolari, după ce guvernul de la Atena a decis să forţeze participarea mai multor investitori.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Rata anuală a inflaţiei a coborât în februarie la 2,59%, un nou minim istoric

    Faţă de prima lună a anului, în februarie preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au crescut cu 1,2%, respectiv cu 0,4%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mare creşteri de preţuri la alimente au fost consemnate la ouă – cu 12,7%, legume şi conserve de legume (5,77%), categorie în care la cartofi creşterea a fost de 5,72%. Fructele s-au scumpit cu 4,48%. Singurul produs al cărui preţ a scăzut faţă de ianuarie a fost mierea de albine. Producătorii de legume spun că preţurile ar trebui să scadă în lunile următoare, ca urmare a creşterii ofertei.

    Mai multe pe mediafax.ro