NetJets a dat în judecată în noiembrie statul din cauză că autorităţile federale i-ar fi impus greşit taxe, dobânzi şi penalităţi de 642,7 milioane de dolari, potrivit Bloomberg. Statul american a deschis un alt proces în care a respins acuzele NetJets, susţinând că patru divizii ale companiei datorează taxe neplătite şi penalităţi de 366 milioane de dolari. Buffet, cu o avere de 44 miliarde de dolari, este al treilea în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.
Blog
-
Roubini: Portugalia va restructura şi ea datoriile şi va părăsi, cu Grecia, zona euro
Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro. În zona euro există mai multe ţări cu probleme, inclusiv Italia şi Spania, dar Portugalia este cea mai slabă dintre ele, consideră Roubini. Restructurarea datoriei Greciei, prea mare pentru a mai putea fi plătită, este “pe ansamblu pozitivă”, afirmă Roubini.
-
Piaţa imobiliară – Cum vor evolua preţurile? Vin investitorii? Încep băncile să vândă?
Deosebirea dintre “afacerea vieţii” şi “afacerea bună” a apărut drept o evidenţă în timpul discuţiilor Clubului BUSINESS Magazin pe tema evoluţiei pieţei imobiliare. O sumă de jurnalişti şi specialişti au încercat să desluşească cum şi de ce s-au transformat imobiliarele din “locomotivă economică” în “fier vechi pe linie moartă” şi cum poate fi schimbată această tendinţă.
Faptele sunt următoarele: luna februarie consemnează cel mai mic număr de oferte înregistrate pentru această perioadă în ultimii cinci ani, conform calculelor sitului anunturiparticulari.ro, care monitorizează anunţurile publicate de persoanele particulare în presa scrisă şi pe internet.
Proprietarii bucureşteni au scos pe piaţă 1.501 apartamente, minimul din 2007, în scădere cu 18 procente în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. La nivelul preţurilor tendinţa este de scădere, cel mult de menţinere la nivelurile din 2011. Tot în Bucureşti au fost livrate în 2011 în jur de 1.200 de unităţi rezidenţiale noi, o scădere importantă în comparaţie cu cele 4.000 de unităţi livrate în 2010. Programul “Prima Casă” nu a reuşit să dezmorţească foarte mult piaţa rezidenţială, ci să stimuleze segmentul locuinţelor vechi, construite între 1975 şi 1990, observă raportul “Piaţa rezidenţială 2011” al companiei Parker Lewis.
Numărul proiectelor rezidenţiale scoase la vânzare în a doua jumătate a anului trecut era în Bucureşti de 97, însumând 4.419 apartamente; pentru comparaţie, în Varşovia erau disponibile 411 proiecte cu 18.188 apartamente, iar în Praga 352 de proiecte cu 7.272 de apartamente. Studiul Jones Lang LaSalle din care am luat datele notează o paradoxală creştere de preţuri pentru Bucureşti, de circa 5% în 2011, în timp ce în celelate două capitale est-europene preţurile au rămas pe o tendinţă de scădere.
“Oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre clienţi, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicaţi în business îi simt pentru prima oară un pic obosiţi şi deja neîncrezători. E o întârziere clară a finanţărilor din partea băncilor şi toată lumea practic caută doar oportunităţi. Majoritatea clienţilor şi partenerilor mei caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizaţii, în studii de fezabilitate, să achiziţioneze terenuri, să înceapă procesul de construcţie. Preferă o construcţie terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă”, rezumă ceea ce se întâmplă în piaţa imobiliară Ilan Laufer, general manager al Retail Group.
Marea problemă în imobiliare nu este oferta, nivelul preţurilor sau îndărătnicia dezvoltatorilor sau a vânzătorilor, ci lipsa finanţării. Imobiliarele, observă Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, au traversat perioade de sprint începând cu 2009. “Fiecare s-a gândit că mai trec câteva luni şi apoi vor apărea şi veştile pozitive, că nu mai poate dura mult criza. De aceea, lumea e obosită deja. Una este să alergi şi să faci un sprint şi alta e să mergi din sprint în sprint.” În loc de o dezgheţare a pieţei, problemele legate de datoria suverană şi cele de adecvare a capitalului au pus o presiune foarte mare pe bănci, iar finanţările au întârziat. Ce poate urma? “Din nou, o reducere precisă a preţurilor determinată de faptul că, deşi sunt multe proiecte în dificultate, nu este nimic nou pe piaţa finanţării. Puterea de cumpărare e în scădere, băncile nu mai dau credite”, completeză Crivii.
-
CALENDAR – Evenimente în perioada 12-18 martie
12-17.03
Forumul Mondial al Apei, ediţia a VI-a (Marsilia)13.03
Spectacol de flamenco – Angel Munoz şi trupa sa (Sala Palatului, Bucureşti)14.03
INS publică datele privind populaţia şi fenomenele demografice în ianuarie15-16.03
IMM Forum – târg pentru întreprinderi mici şi mijlocii (Romexpo, Bucureşti)15-18.03
Târgul de turism al României (Romexpo, Bucureşti)17-18.03
Concerte Lara Fabian (Sala Palatului, Bucureşti)17.03
Inaugurarea Centrului Cultural şi de Evenimente Turbohalle (fosta uzină Turbomecanica, Bucureşti) -
De ţinut minte: cifrele săptămânii
15.372
numărul de locuinţe date în folosinţă în trim. IV 2011, în scădere cu 1.308 locuinţe faţă de trim. IV 20109,9%
creşterea volumului cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie 2012 faţă de ianuarie 2011 (serie ajustată)22,1%
cu atât au crescut investiţiile realizate în economia naţională în trim. IV 2011 faţă de trim. IV 2010, în timp ce în tot anul 2011 au crescut cu 9,2%0,7%
creşterea comerţului cu amănuntul în UE în ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2010, în timp ce zona euro a consemnat o stagnare
-
UDMR le dă iarăşi peste mână celor de la PDL
Preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, şi vicepreşedintele Laszlo Borbely au declarat că nici legea reorganizării administrative, nici legea electorală şi nici cea a sănătăţii nu pot fi adoptate în an electoral, pentru că sunt legi-cadru a căror punere în practică revine viitoarei legislaturi.
Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la votul uninominal pur, cerută de Băsescu, UDMR a propus deja propria sa variantă (respinsă de PDL), cu 389 de parlamentari şi uninominal mixt cu vot pe listă şi va cere în continuare adoptarea unei soluţii de compromis, întrucât, în opinia Uniunii, varianta Băsescu ar lăsa fără reprezentare parlamentară largi categorii de votanţi.
-
Se vinde totul? Ce se va întâmpla cu activele Fondului Proprietatea
Este vorba despre Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea (câte 24% din acţiuni), E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Furnizare (câte 22%), E.ON Energie (13%), E.On Gaz Distribuţie, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia, Enel Energie şi GDF Suez Energy (câte 12%). Valoarea totală a participaţiilor Fondului este de 527,6 mil. euro. Mandatul oferit Citigroup “este în concordanţă cu unul dintre obiectivele noastre cheie, acela de a reduce ponderea companiilor nelistate din portofoliul Fondului”, a explicat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al FP.
Mihai Căruntu, analist al BCR, explica în analiza din ianuarie consacrată Fondului Proprietatea că lichiditatea portofoliului FP este mult mai scăzută decât a unui fond de private equity comparabil, întrucât “FP este ţinut captiv de aceste societăţi nelistate, controlate în principal de stat, ceea ce întreţine un management discreţionar. Acesta este un motiv pentru care e de înţeles că acţiunile se tranzacţionează la un discount mai mare faţă de valoarea unitară a activului net decât pentru cele mai multe fonduri listate de private equity cu expunere la economiile mature”. Prin urmare, afirma Căruntu, elementul esenţial pentru o scădere a discountului îl reprezintă, în opinia lui Căruntu, listarea Romgaz, a Hidroelectrica şi, într-o măsură mai mică, a Nuclearelectrica.
Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la un preţ de 0,58 lei/titlu, faţă de o valoare unitară a activului net de 1,1290 lei la 31 ianuarie.
Fondul speculativ american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, a propus anterior ca banii rezultaţi din vânzare să fie viraţi acţionarilor, alături de banii din vânzarea de către Templeton a participaţiilor FP la companiile listate sau în curs de listare (Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica).
City of London Investment Management Limited, un alt acţionar semnificativ, a anunţat în această săptămână că e de acord cu Elliott Associates ca mandatul Franklin Templeton să fie schimbat astfel încât administratorul să fie încurajat să vândă activele şi să distribuie banii rezultaţi ca dividende speciale către acţionari. Argumentul ar fi că FP este prea mare raportat la cererea de acţiuni, astfel încât o reducere a portofoliului ar reduce discountul cu care sunt tranzacţionate acţiunile.
Totuşi, notează analiştii BCR, City of London nu susţine o vânzare agresivă a activelor, astfel încât substanţa Fondului ca principal vehicul de investiţii pe piaţa românească de capital să nu fie sever afectată. Propunerile acţionarilor vor fi dezbătute la AGA din 4 aprilie.
-
Prea multă mâncare în coşul de consum strică
Economiştii BM şi ai FMI au atras atenţia că ţările unde mâncarea consumă o parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la inflaţie. Aceeaşi este şi explicaţia pentru care în România dezinflaţia a fost în general după 1990 dificil de realizat şi de scurtă durată.
Sursa: Eurostat via BNR
Conform celui mai recent sondaj în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), principalii factori inflaţionişti din următoarele 12 luni ar putea fi producţia agricolă internă, ajustarea preţurilor administrate (în special energie) şi cotaţia internaţională a petrolului. Aceştia ar putea fi contrabalansaţi de o serie de factori dezinflaţionişti, cei mai des identificaţi de către membrii AAFBR fiind deficitul de cerere agregată şi aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor.
Pentru finele anului 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează rata anuală a inflaţiei la 3,7% (estimările variază între 2,9% şi 4%). La finalul anului 2013, rata anuală a inflaţiei s-ar putea situa la 3,5% (estimările variază între 3% şi 4,5%).
-
Zgomotul şi furia. Cine nu sare nu vrea schimbare
E valabil şi pentru PDL, care nu ştie sau nu poate să structureze o Albă-ca-Zăpada/Mişcare Populară capabilă să ţină piept USL, şi pentru USL, căreia greva parlamentară nu-i prieşte decât poate ca să elibereze ceva timp pentru pregătirea alegerilor locale.
PDL s-a recules de tot după ieşirile în public cu Gheorghe Becali, astfel încât dincolo de anunţul premierului Ungureanu că se vede în aceeaşi funcţie şi după alegeri, Mişcarea Populară “a forţelor de dreapta” capabilă să-l susţină nu se coagulează deloc. Liderii partidului încearcă schimbarea pur cosmetică a portocaliului cu verde pentru locale, Cezar Preda se răfuieşte nu numai cu UDMR, ci şi cu UNPR pentru comportament “duplicitar şi neserios”, Mihail Neamţu de la Noua Republică nu ştie cum să se delimiteze mai sonor de PDL, în vreme ce Silviu Prigoană, căutând să iasă în faţă cu ceva populist ca să obţină nominalizarea la candidatura pentru Bucureşti, cere reintroducerea pedepsei cu moartea, în dispreţ total faţă de legislaţia UE.
USL, în ce o priveşte, nu-şi poate struni parlamentarii încât să respecte ordinul de a-şi dona indemnizaţiile pe timpul grevei – Ioan Ghişe a anunţat că el are credite de plătit şi “trebuie să trăiască”, Ancuţa Pocora “nu poate fi pedepsită pentru că a născut” (Victor Ponta) -, iar absenţa din Parlament limitează posibilităţile de exprimare ale opoziţiei la acţiuni simbolice, prin procură, de genul strigăturilor monarhiste cu ocazia discursului lui Traian Băsescu, rostite de protestatarii aduşi de PNL în sala plenului.
-
Vulpea care vrea la şcoală
Această specie nocturnă (Vulpes macrotis), ale cărei exemplare sunt cam de mărimea unei pisici, s-a îndreptat spre oraşul Bakersfield din California datorită abundenţei de hrană şi a locurilor corespunzătoare de adăpost. Micile animale preferă pentru vizuini spaţiul de sub sălile de clasă mobile de la unele şcoli, spre nemulţumirea conducerii acestor instituţii, din cauza stricăciunilor provocate (pământul umed scos de vulpi când sapă poate duce la deteriorarea podelelor).
Nici terenurile de sport, inclusiv cele de golf, nu scapă de atenţia vulpilor-pisică, dar, din păcate, unele dintre ele ajung să se încurce în plasele porţilor terenurilor de fotbal sau volei. Cele care îndrăznesc să se aventureze pe afară în timpul zilei vânează pungile în care elevii îşi aduc mâncarea de acasă.
Simpaticul animal, aflat pe lista speciilor pe cale de dispariţie în SUA, are parte însă şi de sprijinul unor localnici, care, în ciuda sfaturilor experţilor, îi lasă de mâncare seara. Conducerea filialei de la Bakersfield a Universităţii din California a ajuns să ceară sfatul biologilor înainte de a organiza evenimente sportive în aer liber, pentru ca nu cumva să le facă rău vulpilor-pisici.
Prea multă dragoste din partea oamenilor strică, totuşi: un studiu din 2010 arată că vulpea-pisică de oraş este mai grasă şi are nivelul de colesterol mai ridicat decât suratele trăitoare în sălbăticie.