BusinessMagazin

Blog

  • Efectele a peste 10 ani de război în Afganistan: Bogaţii scot anual din ţară dublul bugetului de stat în valize

    Într-un interviu, viceguvernatorul băncii centrale Khan Afzal Hadawal a afirmat că încrederea în economie a scăzut atât de puternic în peste un deceniu de război încât banii sunt scoşi masiv din ţară în valize şi alte bagaje, fiind duşi în regiuni mai sigure, precum Dubai.

    Economia afgană este puternic dependentă de ajutoarele străine şi de producţia de opiu. Afganistan este cel mai mare producător de opiu din lume.

    În biroul său, în clădirea dărăpănată a băncii centrale din centrul capitalei Kabul, Hadawal s-a arătat puţin încrezător în limita de 20.000 de dolari recent impusă de stat pentru sumele care pot fi scoase din ţară.

    Planurile SUA de a se retrage din Afganistan produc nervozitate în rândul oficialilor precum Hadawal, notează Reuters. Autorităţile americane vor să aducă în locul trupelor, care se pregătesc să se retragă la sfârşitul anului 2014, consilieri şi posibil trupe speciale. Controlul securităţii, esenţiale pentru economie, va reveni astfel trupelor afgane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile locale vor avea loc pe 10 iunie. Data a fost decisă prin hotărâre de Guvern

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar Curtea Constituţională a decis, în luna ianuarie, că organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • O fetiţă de 14 ani, printre profitorii crizei imobiliare din SUA

    Povestea în sine este interesantă: în timpul boom-ului imobiliar familia fetiţei s-a mutat într-o casă mai mare iar mama sa a devenit agent imobiliar. După declanşarea crizei mama s-a specializat în vânzarea proprietăţilor cu probleme, deţinute de bănci. La un moment dat Willow a descoperit că oamenii au abandonat în casele părăsite o mulţime de lucruri – piese de mobilier, lămpi, decoraţiuni.

    Fetiţa a început să vândă bunurile găsite pe internet – cuptoare cu microunde la numai 20 de dolari, de exemplu, “pentru că lumea le vrea cu finisaje din oţel inoxidabil”. Willow Tufano a început să câştige în jur de 500 de dolari pe lună şi la un moment dat s-a gândit că o casă i-ar asigura un venit constant, din chirie. Aşa că a cumpărat o casă, dar va deveni proprietara acesteia la 18 ani. Oricum, Willow se laudă că are 14 ani şi deţine un MacBook Air, o placă de surf, un skateboard, un PlayStation 3, patru nevăstuici şi …. o casă.

  • Wizz Air se mută pe Otopeni cu tarife de până la trei ori mai mari, deşi anunţa că scumpeşte cu doar 4%

    De exemplu dacă în februarie un bilet dus-întors pe Bucureşti-Bruxelles se putea rezerva cu 460 de lei (cu toate taxele, inclusiv cea de plată cu cardul) pentru o călătorie la sfârşitul lunii martie de vineri până luni, acum un bilet rezervat cu aproape cinci luni înainte tot pentru o călătorie de vineri până luni costă 946 de lei. Data de călătorie luată în calcul este 17-20 august. La Tarom o călătorie pe aceeaşi rută şi în aceeaşi perioadă costă 1.000 de lei .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Numărul hotelurilor şi pensiunilor la vânzare a crescut cu aproape o treime în acest an

    “Dacă în lunile de toamnă în zonele turistice din România existau 70-80 de hoteluri şi pensiuni scoase la vânzare prin intermediul portalului, în prezent, numărul acestora este cu 30% mai mare, atingându-se un nou record al ultimelor 12 luni pe acest segment în ianuarie, când numărul unităţilor turistice scoase la vânzare online a sărit de 100”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Peste 80% din oferta totală de hoteluri şi pensiuni este concentrată în cinci judeţe, Braşovul conducând în clasamentul naţional după numărul de oferte, cu 22,7% din oferta totală. Constanţa se situează pe locul al doilea, cu 20,6% din oferta totală. Urmează judeţele Bihor (15,5%), Prahova (12,4%) şi Cluj (11,3%). Celelalte anunţuri de vânzare – 17,5% din ofertă – sunt distribuite în restul ţarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deţinători de obligaţiuni elene dau Grecia şi băncile în judecată, după schimbul de obligaţiuni

    Majoritatea investitorilor au cheltuit 100.000-500.000 de euro pe obligaţiuni elene, cel mai mare plasament fiind de 3 milioane de euro, potrivit firmei de avocatură din Hamburg, care nu a menţionat băncile vizate de acţiune. În procesul care va fi intentat probabil la Washington, băncile vor fi acuzate că nu au informat clienţii în privinţa riscurilor şi li se va cere să acorde compensaţii. Separat, avocaţii vor susţine că Grecia, prin programul schimbului de obligaţiuni, a încălcat un tratat germano-elen care protejează investitorii din Germania de riscurile politice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din UE vor decide marţi blocarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei

    Marea majoritate a celor 27 de miniştri sunt pregătiţi să susţină propunerea Comisiei Europene (CE), de suspendare a fondurilor din ianuarie anul viitor, au spus sursele. “Există un consens pentru suspendarea fondurilor de coeziune destinate Ungariei”, a declarat un diplomat. Potrivit CE, Ungaria nu a reuşit să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la aderarea la UE, în 2004. Ungaria a adus anul trecut deficitul bugetar sub 3% din PIB, dar acest fapt s-a datorat în mare parte naţionalizării fondurilor private de pensii. Comisia consideră că măsura nu este o corecţie structurală a deficitului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum poţi să te dezvolţi cu bani puţini

    Preşedintele Traian Băsescu le-a mulţumit parlamentarilor, săptămâna trecută, că au găsit resurse să acorde pensia minimă garantată, care a fost de natură, în opinia lui, “să aducă un minim de uşurinţă în trecerea crizei pentru cei mai săraci dintre români”.

    A fost o opinie stranie pentru un şef de stat care, de când a început criza şi până acum, a privit ajutoarele sociale doar ca pe o risipă de bani: cu doi ani în urmă, preşedintele era citat la TV conversând cu un coleg de coaliţie pe care îl acuza că promovase pensia minimă garantată ca temă de campanie electorală în 2008. Tot Traian Băsescu spunea că venitul minim garantat, a cărui majorare în 2009 a fost susţinută de Banca Mondială ca instrument de combatere a sărăciei, ar trebui redus sau scos, fiindcă încurajează nemunca.

    Atât venitul minim, cât şi pensia minimă fac parte însă din ceea ce economiştii numesc stabilizatori automaţi – componentele veniturilor şi ale cheltuielilor bugetare care sunt influenţate de ciclul economic (CAS, impozit pe profit, TVA, accize, ajutoare sociale şi de şomaj) şi care pot fi reglate de stat astfel încât să amortizeze şocurile legate de o recesiune sau de o supraîncălzire a economiei, cu alte cuvinte să reducă abaterile în sus sau în jos faţă de PIB potenţial, adică acel nivel al PIB real care poate fi produs de economie fără să genereze presiuni de inflaţie.

    Este explicaţia pentru care FMI sau Banca Mondială, de pildă, au recomandat Letoniei să renunţe la cota unică sau României să protejeze de criză categoriile vulnerabile la criză: cu cât un stat are o capacitate mai mare de a amortiza prin stabilizare automată fluctuaţiile ciclului economic, cu atât efectul e mai bun asupra potenţialului de creştere pe termen lung.

    În România, această capacitate este relativ scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, în special faţă de ţări precum Danemarca, Olanda, Suedia sau Finlanda, unde impozitarea are un caracter progresiv pronunţat. În compensaţie, România ar avea deci nevoie de o marjă mai mare de acţiune în cealaltă componentă a bugetului, cea structurală, ţinând de politica de cheltuieli angajate de guvern pe termen lung. “Din cauza unor stabilizatori automaţi slabi, România ar avea nevoie să poată aplica stimuli fiscali discreţionari mai puternici în perioade de recesiune (adică de un deficit structural mai mare), pentru a ajuta economia sa revină la potenţial”, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Cum ştim însă, noul tratat fiscal al zonei euro interzice depăşirea unui deficit structural de 0,5% din PIB, tocmai pentru a limita tendinţa guvernelor de a arunca necontrolat cu bani în perioadele bune – adică exact ceea ce a făcut şi guvernul nostru până în 2008-2009. Dar dacă România a aderat şi ea la acest tratat la 1 martie, de unde resurse pentru dezvoltare, dacă investiţiile străine dispar sau întârzie, finanţarea de la bănci nu mai are şanse să redevină ce-a fost, iar statul nu-şi mai poate permite să stimuleze economia?

  • Juncker cere Spaniei să respecte ţinta privind deficitul bugetar din 2013

    “Plecăm de la principiul că Spania vrea să respecte obiectivul privind deficitul bugetar din 2013, respectiv reducerea sub limita maximă din legislaţia europeană de 3% din PIB”, a declarat Juncker la Bruxelles, unde are loc reuniunea Eurogroup. Juncker a precizat că miniştrii vor discuta luni problema deficitului bugetar al Spaniei din 2012, dar nu se va lua o decizie definitivă. Spania i-a luat prin surprindere pe liderii europeni la începutul acestei luni, anunţând că deficitul bugetar va atinge în acest an 5,8% din PIB, cu mult peste ţinta de 4,4% convenită cu Comisia Europeană.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Acţionari ai RBS dau în judecată banca pentru 2,4 mld. lire, pierdute în urma crizei financiare

    Plângerea este susţinută de 7.400 de investitori, între care organizaţii de caritate şi biserici, iar numărul acestora ar putea creşte, a declarat Mike Neill, care coordonează acţiunea juridică. O sursă apropiată situaţiei a declarat că firma de avocatură Bird&Bird va trimite luni o scrisoare băncii, în numele acţionarilor care au participat la o emisiune de titluri în 2008. Un reprezentant al RBS a negat că banca ar fi primit vreo scrisoare sau o citaţie. Plângerea a fost formulată împotriva băncii şi a unor foşti directori, între care Fred Goodwin, director executiv al RBS înainte ca instituţia să fie salvată de statul britanic, a arătat Neill.

    Mai multe pe mediafax.ro