Reprezentanţii FMI, BERD şi ai altor instituţii financiare internaţionale, ai Comisiei Europene, autorităţilor de reglementare şi supraveghere din statele din Europa Centrală şi de Est şi ai grupurilor bancare cu activităţi semnificative în regiune s-au întâlnit marţi la Bruxelles pentru a discuta despre consecinţele crizei datoriilor de stat din zona euro asupra economiilor din zonă, transmite Bloomberg. Iniţiativa de la Viena a fost creată la începutul anului 2009, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene în urma crizei financiare mondiale declanşată de falimentul Lehman Brothers Holdings.
Blog
-
Ungureanu îl ia consilier de imagine pe actorul de telenovele “Ţeavă” Cătălin Căţoiu
Decizia de numire în funcţie nu a fost încă semnată, dar Căţoiu a mers deja pe teren cu premierul Ungureanu, la Forumul IMM-urilor şi la prezentarea raportului de activitate a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, afirmând că doreşte să vadă despre ce este vorba şi care îi vor fi atribuţiile. “Primul-ministru are o imagine foarte bună, iar eu, dacă voi prelua această funcţie, fac tot ce trebuie ca să o conserv”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Cătălin Căţoiu. Poreclit de prieteni încă din copilărie “Ţeavă”, Cătălin Căţoiu, în vârstă de 50 ani, a mai lucrat cu Ungureanu, ca şi cameraman, la Ministerul Afacerilor Externe.
-
Fuia: Şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape de zero
“Ca să închidem un subiect care a fost de ceva timp în dezbatere – vânzarea terenurilor către străini. S-a făcut multă vorbire de către multe persoane în ultimul timp ce trebuie să facem noi ca să blocăm vânzarea terenurilor către străini din 2013 încolo”, a spus Fuia. El a adăugat că cei care au “făcut vorbire” au uitat să citească textul tratatului de aderare. “Noi am acceptat prin tratatul de aderare această clauză, această obligaţie, că la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piaţa terenurilor agricole. Şi cine vorbeşte astăzi că vom putea impune un moratoriu de câţiva ani de zile se înşală. Ar trebui să ne uităm ce tratat de aderare al unei ţări care a aderat după 2004 a fost modificat vreodată, până la ora actuală. Deci şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape de zero. Asta nu înseamnă că nu vom face demersuri”, a spus el.
-
Andrei Plăcintă, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor şi ultraj
Potrivit deciziei instanţei, Andrei Plăcintă a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru acuzaţia de tentativă la omor calificat, la un an de închisoare pentru tâlhărie şi la şase luni de închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Andrei Plăcintă urmează să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare, pedeapsă suspendată pe un termen de încercare de opt ani. Pe durata termenului de încercare, Andrei Plăcintă terbuie să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, conform programului stabilit de această instituţie, să anunţe orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă, potrivit deciziei instanţei.
-
Bear Grylls, supravieţuitorul din “Man vs. Wild”, a fost concediat de Discovery Channel
Purtătorul de cuvânt al vedetei a declarat că Grylls şi Discovery nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la noi programe şi s-au despărţit, informează Reuters.
“Din păcate, Bear Grylls şi Discovery nu au putut să ajungă la un acord comun cu privire la noi programe, însă nu este de acord cu decizia postului de televiziune de a rezilia toate producţiile curente”, a spus purtătorul de cuvânt.
Bear Grylls, în vârstă de 37 de ani, a devenit o celebritate datorită show-ului “Man vs. Wild”, difuzat la Discovery Channel încă din 2006, în peste 200 de ţări, în care vedeta este abandonată în cele mai ostile locuri din lume şi lăsată să lupte pentru supravieţuire.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Metro şi strategia veritabilă de luptă: reglajele de fineţe
Vremea când clienţii îşi umpleau coşurile de cumpărături par la fel de îndepărtate ca şi acelea când rafturile din magazinele cenuşii erau goale, iar oamenii n-aveau pe ce să cheltuie banii. Acum rafturile sunt pline, dar buzunarele ceva mai goale. Cum vânzările nu mai cresc de la sine, Metro Cash & Carry România (MCCR) pune în aplicare noi proiecte prin care să-şi crească afacerile. Doar anul acesta a bifat două premiere: o platformă de comerţ online şi, cel mai recent, franciza LaDoiPaşi.
Comerţul online este o premieră pentru comerciantul german, în România desfăşurându-se un proiect pilot. “Pentru că românii nu au foarte mare încredere în acest tip de comerţ, combinăm serviciul cu avantajele magazinelor fizice”, spune Marc Carena, director management clienţi al MCCR. Concret, clienţii pot comanda pe site-ul Metro Office, livrarea este gratuită în interval de 24 de ore, iar în cazul în care un produs nu este pe placul cumpărătorului, acesta poate fi returnat în cel mai apropiat magazin fizic al reţelei. În cele aproape două luni de când este activă, pe platformă s-au înregistrat 15.000 de clienţi, valoarea medie a comenzii fiind de 80 de euro.
Pe o altă direcţie de atac, Metro a lansat recent sistemul de franciză LaDoiPaşi, ce presupune aderarea revânzătorilor din comerţul tradiţional la o reţea naţională. “Dezvoltarea reţelelor moderne de comerţ afectează micii comercianţi”, punctează Carena, care admite că tocmai aceştia sunt clienţii companiei. Prin urmare, pentru bunul mers al afacerii, reţeaua, care numără azi 32 de magazine în 24 de oraşe, trebuie să identifice şi modele de supravieţuire pentru micii comercianţi.
Aproximativ 200 de magazine de pe piaţa românească s-au alăturat acestui program, peste 80 dintre acestea fiind deja funcţionale după derularea proiectului pilot. Metro oferă cursuri de instruire, consultanţă privind alcătuirea sortimentaţiei şi monitorizare profesională a preţurilor, adaptată la sectorul respectiv, dar şi asistenţă pentru marketing. La fiecare două săptămâni, reţeaua publică broşuri publicitare şi promovează selectiv produsele proaspete, precum şi cele marcă proprie.
Spre deosebire de modelele obişnuite de franciză, programul LaDoiPaşi permite proprietarilor de magazine să-şi păstreze independenţa financiară şi operaţională pe durata întregii colaborări. Comerciantul german, care a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 1,137 miliarde de euro, nu încasează niciun fel de redevenţă din acest sistem de franciză. Investiţia medie realizată de comercianţii care au aderat la acest sistem se plasează la 14.000 de lei. Conform reprezentanţilor companiei, suprafaţa medie a magazinelor tradiţionale din România este de 70 mp, iar conceptul francizei LaDoiPaşi poate fi adaptat la suprafeţe de la 40 mp până la circa 200 mp.
“Serviciile pe care le oferim în cadrul francizei LaDoiPaşi sunt rezultatul consultării frecvente cu clienţii noştri profesionişti, acest concept fiind urmarea firească a programului de consultanţă conceput pentru comerţul tradiţional <Trader Support & Partnership>, lansat în 2008. Prin acest program, peste 2.000 de clienţi revânzători şi-au remodelat magazinele şi şi-au optimizat activitatea”, explică Marc Carena.
Metro Cash & Carry, primul comerciant străin care a investit în România, în 1996, a testat pe piaţa românească un alt concept, cel al “Punctelor”. Magazinul Metro Punct are o suprafaţă de câteva ori mai mică decât spaţiile cu care Metro a împânzit lumea. În plus, sortimentul este mai restrâns decât în cazul unui magazin clasic, dar acoperă 80% din nevoile de cumpărare ale clienţilor vizaţi – revânzători de produse alimentare şi unităţi horeca. Primul astfel de spaţiu a fost inaugurat la Satu Mare în urmă cu aproape doi ani. -
Geneva 2012: În spatele maşinilor sclipitoare
Piaţa auto europeană a pierdut teren pentru al patrulea an consecutiv. Scăderea din 2011 s-a oprit la 1,7% pe sectorul de vehicule non-comerciale, până la un număr total de 13,1 milioane de unităţi vândute. Cele mai importante pieţe nu şi-au putut opri căderea: Franţa a pierdut 2,1%, Marea Britanie 4,4%, Italia 10,9%, iar Spania 17,7%. A rezistat cu brio Germania, unde numărul maşinilor înmatriculate a urcat cu aproape nouă procente, cea mai mare piaţă din Europa bifând 3,1 milioane de unităţi vândute, urmată de Hexagon cu 2,2 milioane şi Regatul Unit cu aproape două milioane.

Mesajul europenilor a fost transmis înaintea Salonului Auto de la Geneva pe o singură voce de către Sergio Marchionne, CEO al Fiat S.p.A şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Automobile din Europa (ACEA). În discursul despre “momentul critic de răscruce”, Marchionne a prezis încă un an dificil pentru industrie: “Pieţele din întreaga lume sunt agitate în mod justificat în legătură cu abilitatea ţărilor de a-şi rezolva problemele legate de deficite şi datorii suverane, iar efectele întârzierii deciziilor nu au fost încă depăşite”.

În viziunea sa, Europa trebuie să contracareze furtuna economică printr-o politică industrială regională menită să întărească sectorul producţiei, mai ales că “pilonii unei creşteri economice trebuie întăriţi acum mai mult ca niciodată pentru a securiza viitorul Europei”. 2012 va fi încă un an dificil pentru europeni şi industria de automobile. În termeni de vânzări, cea mai optimistă prognoză anticipează oprirea căderii pieţei abia în 2014. “Adevărul e că foarte puţini producători mai fac bani în Europa”, spune Marchionne, solicitând “nevoia de restructurări în întreaga industrie”.

Vânzările oscilante, războiul tot mai crunt al preţurilor şi excedentul de capacitate au contribuit la creşterea pierderilor, iar unii producători iau în calcul reduceri considerabile de costuri şi chiar închiderea unor uzine, decizie blocată de guverne pe durata crizei economice.

În faţa plutonului ies Fiat SpA, francezii de la PSA Peugeot Citroën, General Motors – deţinătorii Opel -, cei trei aflându-se în faţa unei presiuni considerabile din partea autorităţilor de a păstra locurile de muncă din uzinele proprii în condiţiile unei posibile noi recesiuni la nivelul zonei euro. Măsura blocării unor noi restructurări ar fi perfect sustenabilă, însă multe dintre companii se află în al cincilea an consecutiv de pierderi şi, aşa cum reda Wall Street Journal după o selecţie a principalelor declaraţii din industrie, aşteptarea nu mai e o opţiune. Iar lipsa de acţiune poate distruge unul dintre motoarele economice ale Uniunii Europene şi principalul vector al exporturilor. Spre exemplu, divizia europeană a General Motors a pierdut 747 de milioane de dolari în 2011, în timp ce pierderile Fiat în Europa au ajuns la jumătate de miliard de euro, ceea ce ar putea duce la închiderea a două uzine ale italienilor dacă cererea în scădere din Europa nu va putea fi compensată de exporturile către SUA.

Dincolo de scăderea vânzărilor, bătălia s-a dus în actualul context în câştigarea de cotă de piaţă, iar competiţia nu a fost deloc uşoară. Câştigătorii anului 2011 sunt Volkswagen (23%, cotă de piaţă), BMW (6%), Kia-Hyundai (5%) şi Nissan (3,7%), în timp ce Peugeot (12,4% – cotă de piaţă), Renault (9,5%) şi Fiat (6,7%) au raportat minusurile cele mai mari. De fapt, japonezii de la Nissan şi-au crescut vânzările cu un sfert în Europa în 2011, comparativ cu anul precedent. În volum, Nissan a vândut circa 700.000 de vehicule, cu 140.000 de unităţi peste cele comercializate în anul precedent.

Recordul a fost atins în luna septembrie, când a bifat o cotă de piaţă de 4,2%. “Eram chiar aici la Geneva anul trecut, când vă spuneam că plănuim să fim cel mai puternic brand asiatic din Europa. Dacă cineva se îndoia un moment, acum cred că începe să stea pe gânduri”, spunea, în cadrul conferinţei de presă de la Salonul Auto de la Geneva, Paul Willcox, vicepreşedintele de vânzări şi marketing al Nissan în Europa.

Oficialul a ţinut să puncteze contextul “extrem de imprevizibil” în care s-au obţinut rezultatele: cutremurul devastator urmat de valul tsunami din 11 martie, inundaţiile din Thailanda, mediul economic mondial instabil, în paralel cu întărirea istorică a yenului, sugerând că ofensiva asiatică va continua să ridice probleme europenilor. “Un factor crucial al succesului din Europa e faptul că cea mai mare parte a maşinilor comercializate sunt şi produse aici. 80% din modelele vândute în regiune sunt fabricate în cele patru uzine Nissan din Marea Britanie, Spania şi Rusia”, a mai precizat Willcox.

Cu o piaţă în continuă scădere, o confruntare tot mai agresivă la capitolul preţuri, un mediu economic extrem de imprevizibil şi cu o presiune în creştere din Orientul Îndepărtat, Europa va avea încă un an dificil. Aşa cum rezuma un analist auto al Sanford C. Bernstein de la Londra, “industriei auto europene îi lipsesc două lucruri: banii şi energia”. De aceea, 2012 nu va fi ultimul an pe care producătorii vor vrea să îl uite.
