Procedura a fost convenită în şedinţa de marţi a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, cu argumentul că este necesar să fie stabilit un mecanism de recuperare din bugetele locale a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. “Necesitatea asigurării într-un termen cât mai scurt a fondurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 2012, astfel încât să se respecte calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale şi să se evite o eventuală blocare a alegerilor în unele localităţi, din cauza lipsei fondurilor, determină stabilirea unui mecanism de recuperare din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvemului, pentru desfăşurarea procesului electoral”, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei, obţinută de MEDIAFAX.
Blog
-
Cum s-a schimbat jobul angajaţilor din achiziţii
Edhit Sîrbu lucrează la filiala locală Danone, cel mai mare procesator de lactate de pe piaţa românească, din 2009 şi coordonează departamentul de supplier & sourcing. După cum spune chiar Edhit Sîrbu, meseria omului din achiziţii s-a transformat în timp şi “el nu mai este doar un negociator care stabileşte termene şi condiţii contractuale de plată şi livrare de produse sau servicii”.
Disciplina este acum complexă, iar, în cadrul Danone, această funcţiune acoperă toate nivelurile de care compania are nevoie, de la cele mai simple servicii necesare bunului mers al afacerii până la achiziţiile strategice de materie primă, ingrediente şi ambalaje. De-a lungul timpului, povesteşte ea, activitatea companiei în care lucrează acum a avut un impact decisiv asupra fermierilor, care furnizează materia primă: “au reuşit să se dezvolte în timp, să-şi îmbunătăţească procesele şi tehnologia, iar acum furnizează lapte de o calitate corespunzătoare standardelor europene”.
Cel mai mare regret al său este că ziua nu are decât 24 de ore, iar cea mai mare reuşită o consideră dezvoltarea furnizorilor locali, de-a lungul celor 15 ani cât a lucrat în multinaţionale. Un exemplu este faptul că, în calitatea sa de director de achiziţii şi în condiţiile instabilităţii economice generate de criză, a fost vital să identifice pârghii pentru a susţine “afacerea noastră şi pe ale celor peste 900 de furnizori”.
Piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la circa 1 miliard de euro, este puternic concurenţială, cele mai mari firme de profil fiind Danone, FrieslandCampina, Albalact, Hochland, Lactalis şi Covalact. Compania, care a ajuns în vreme de criză pe poziţia fruntaşă din piaţa lactatelor, a înregistrat în 2010 un plus de zece procente în vânzări şi a câştigat 3% cotă de piaţă.
Despre afaceri şi viaţă
Edhit Sîrbu este una dintre femeile de succes reunite în catalogul “Cele mai importante 100 de femei de business din România”, care va apărea pe piaţă în luna aprilie.1. Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
De la începutul carierei am lucrat în companii multinaţionale unde femeile sunt tratate în mod egal cu bărbaţii atât în dezvoltarea, cât şi în promovarea profesională. Consider că nu există căi diferite spre succes pentru bărbaţi şi femei, reţeta fiind aceeaşi: talent, motivare, perseverenţă şi efort. De exemplu, în Danone România sunt cinci femei cu funcţii de conducere şi membre în boardul director. Există proiecte specifice pe tema diversităţii prin care femeile sunt încurajate să se dezvolte.2. E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider fiind femeie?
Deşi teoretic ar trebui ca aceleaşi calităţi să propulseze un lider, statistica arată că femeilor le este mult mai greu să ajungă în poziţii de conducere înalte.3. Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?
Pun accent în primul rând pe echipă, care are rolul esenţial în atingerea obiectivelor, concentrându-mă asupra contribuţiei fiecărui coechipier. Încurajez iniţiativa, asumarea unor riscuri calculate atunci când este necesar. Mă adaptez rapid la schimbările din mediul intern şi extern şi iau decizii tactice din mers.4. Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
În primul rând, o atitudine deschisă şi abilitatea de a relaţiona. Adaug zâmbetul, intuiţia şi flexibilitatea.5. Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
Parfum: Thierry Mugler; haine şi accesorii: nu am un brand preferat. Îmi plac hainele şi accesoriile care îmi dau o stare de bine prin culoare şi calitatea materialului şi se potrivesc stilului meu.6. Destinaţii de vacanţă preferate.
Italia şi Franţa.7. Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
Deşi timpul petrecut cu familia este, din păcate, scurt, încerc să compensez prin calitatea momentelor şi surprize plăcute. În weekend mă dedic complet celor dragi, pregătind un prânz special şi bucurându-ne împreună de evenimente culturale sau activităţi în aer liber. Provocarea organizării timpului liber este aceea de a găsi programul perfect atât pentru băiatul meu de şase ani, cât şi pentru fiica de 20 de ani.8. Preferinţe pentru carte, muzică, film.
Carte: Marquez şi Llosa; muzică: jazz; filmele muzicale.9. Care e lucrul din viaţa dvs. pe care îl preţuiţi cel mai mult?
Sunt o persoană foarte deschisă, căreia îi place foarte mult compania oamenilor. Cei dragi din jurul meu, cu care împărtăşesc aceleaşi valori, sunt cei care îmi dau energie. Timpul pe care-l petrec cu ei este nepreţuit.Edhit SÎrbu apare ÎN
-
Un director demisionar al Goldman Sachs acuză banca de jecmănirea clienţilor
Greg Smith, director executiv şi şef al operaţiunilor cu instrumente financiare derivate ale Goldman Sachs în Europa, va pleca din bancă după 12 ani de activitate, acuzându-i pe directorul general Lloyd Blankfield şi pe preşedintele Gary Cohn că au pierdut controlul asupra politicii băncii.
Directorii executivi sunt subordonaţi directorilor generali şi partenerilor.“Particip la şedinţele de vânzări ale instrumentelor derivate şi niciun singur minut nu se vorbeşte despre cum pot fi ajutaţi clienţii. Este vorba doar despre cum se pot face cât mai mulţi bani de pe urma lor”, afirmă Smith, absolvent al Universităţii Stanford.Atacul său se adaugă criticilor din partea politicienilor şi protestatarilor care acuză Goldman Sachs de declanşarea crizei financiare din 2008 şi de obţinerea de profit în detrimentul clienţilor.
Reprezentanţi ai Goldman Sachs au fost deja audiaţi în Congresul american pentru rolul avut în criza financiară, iar banca a plătit 550 de milioane de dolari în 2010 pentru închiderea unui proces în care era acuzată că a înşelat investitorii cu obligaţiuni garantate prin împrumuturi.
“Articolul va aduce în mod sigur prejudicii băncii. În mod evident este un articol scris cu mare convingere. Probabil că a câştigat suficienţi bani pentru a nu fi deranjat că nu va mai fi angajat vreodată în serviciile financiare şi va lucra într-un domeniu complet diferit, precum educaţia”, a declarat John Purcell, fondator al firmei de analiză a pieţei Purcell&Co în Londra.
Smith nu a putut fi contactat pentru comentarii, dar reprezentanţii Goldman Sachs i-au respins criticile.“În opinia noastră, putem avea succes numai dacă clienţii noştri au succes. Acest adevăr fundamental stă la baza comportamentului nostru”, se arată într-un comunicat al Goldman Sachs.
Smitch a acuzat conducerea băncii că promovează angajaţi care obţin deseori profituri prin convingerea clienţilor de a cumpăra produse de care banca vrea să scape.“Mi se face silă cât de cinic se vorbeşte despre jecmănirea clienţilor. În ultimele 12 luni au văzut cinci directori generali care îşi numesc proprii clienţi muppets (apelativ peiorativ echivalent cu ignoranţi n.r.), uneori în mail-urile interne”, a scris bancherul.Goldman Sachs a obţinut recent unul dintre cele mai scăzute scoruri într-un studiu privind reputaţia companiilor, potrivit companiei de cercetare a pieţei Harris Interactive.
-
Brânză de la Braşov, peste oceane
Doar 20% dintre produse ajung în prezent în gospodăriile autohtone, cea mai mare parte a vânzărilor fiind destinate exporturilor, pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Ţinta companiei însă este ca “în timp cât mai scurt”, conform reprezentanţilor companiei, să ajungă în rafturile magazinelor din Europa de Vest şi chiar în SUA, o piaţă consacrată pentru grupul grecesc Olympus.
Compania a inaugurat spre finalul anului trecut fabrica de la Braşov, în urma unei investiţii de 55 de milioane de euro din surse proprii. Acum compania a semnat un acord de împrumut de 30 de milioane de euro cu Black Sea Trade and Development Bank, pentru continuarea investiţiilor. Un punct cheie al acestor investiţii este creşterea capacităţilor de producţie din fabrica braşoveană.
Olympus foloseşte în fabrică doar lapte colectat de la fermierii români, declară oficialii companiei, care apreciază că firma este cel mai mare colector de lapte de capră şi oaie de pe piaţa locală. Olympus este prezent pe piaţa din România din 1999, grupul grec având în prezent operaţiuni în 34 de ţări.
-
INS: Pensia medie lunară a crescut la 760 lei în 2011. Câţi pensionari sunt în România
“În trimestrul al IV-lea din 2011, numărul mediu de pensionari a fost de 5.555.000 de persoane, în scădere cu 106.000 de persoane faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 21.000 de persoane faţă de trimestrul al III-lea al anului 2011. Pensia medie lunară a fost, în trimestrul al IV-lea din 2011, de 760 de lei, mai mare cu 5,4 la sută faţă de acelaşi trimestru al anului precedent şi cu 0,3 la sută mai mare faţă de trimestrul al III-lea din 2011”, se arată într-un comunicat de miercuri al INS. Majoritatea pensionarilor o reprezintă cei de asigurări sociale, care reprezintă 99,9 la sută din numărul total al celor care primesc pensie. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 85,3 la sută în totalul celor de asigurări sociale.
-
Bode: Rata de absorbţie a fondurilor europene prin Ministerul Economiei este de 17%, procent care mă nemulţumeşte
“Rata absorbţiei efective a fondurilor europene la nivelul celor 5 operaţiuni ale organismului de intermediere pentru IMM este de 17%, procent care mă nemulţumeşte. De aceea, voi face tot ce voi putea astfel ca anul 2012 să reprezinte anul cu cel mai înalt plafon de rambursări către beneficiari de până acum”, a declarat Bode la un seminar pe tema IMM-urilor. El a arătat că în prezent cele mai mari dificultăţi legate de absorbţia fondurilor europene de către IMM-uri sunt achiziţiile publice şi perioadele lungi de evaluare a proiectelor.
-
Patronatele din turism: Sistemul all inclusive în hoteluri duce la obezitate şi alcoolism
“Pentru că sunt medic de profesie vă pot spune că sistemul all inclusive dăunează grav sănătăţii. El duce la obezitate, consum mare de alcool şi risipă”, a spus Murad, care deţine mai multe hoteluri pe litoral şi în Bucureşti. Şi preşedintele ANAT, Corina Martin, spune că sistemul all inclusive nu este o soluţie pentru litoralul românesc, pentru că turiştii vor să mănânce de fiecare dată la restaurante diferite. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, a declarat săptămâna trecută, la târgul de turism de la Berlin, că hotelierii de pe litoral câştigă mai mult din mâncare dacă nu vând pachete all inclusive, deşi acest sistem le-ar aduce mai mulţi turişti.
-
Gustul unei vacanţe perfecte
Ingredientele unei vacanţe gastronomice sunt lecţiile de gătit, degustările de vinuri şi răsfăţul cu brânzeturi, ciocolată sau alte produse pe perioada vizitării unei noi destinaţii. Din ce în ce mai mulţi români pasionaţi de bucătăriile internaţionale aleg să meargă în tururi gastronomice, al căror preţ începe de la câteva sute de euro.
“Anul trecut am avut ocazia să organizăm câteva vacanţe gastronomice foarte interesante. Prima a fost pentru un grup de 10 persoane, toţi având o pasiune comună: arta culinară”, povesteşte Anca Nechifor, managing director al companiei de turism Jet Set Planner, care propune mai multe tururi gastronomice în străinătate.
Ea a organizat un circuit în Franţa, care a inclus vizitarea a cinci destinaţii pentru lecţii de gătit, iar pentru un cuplu a organizat o vacanţă în Marrakech pentru a învăţa secretele bucătăriei africane.
O altă vacanţă a inclus câteva zile dedicate “bucătăritului” pe Coasta Amalfi. În această vacanţă pe Coasta Amalfi un cuplu şi-a petrecut două zile la ferma Mamma Agata unde a avut ocazia să înveţe să pregătească paste, să coacă pâine şi să guste din desertul casei, Dolce al Limone.
“Anul acesta o doamnă i-a făcut cadou soţului ei gurmand un week-end la Paris, la Hotelul Ritz. Chef-ul restaurantului L’Espadon (Michel Roth), premiat cu două stele Michelin, le va oferi posibilitatea să îşi aleagă ingredientele pentru cină”, spune Anca Nechifor.
Vacanţele gastronomice au două tipuri de turişti. Pe de o parte, sunt turiştii pasionaţi sau chiar specializaţi pe degustări de tot felul (vinuri, ciocolată, cafea, trufe), care pleacă în vacanţă în primul rând pentru acest lucru. Aproape 5% din persoanele preocupate de gastronomie merg în vacanţe gastronomice pentru a face tururi culinare, potrivit datelor din piaţă. Pe de altă parte, sunt turiştii care participă la diverse festivaluri gastronomice (festivalul berii, festivalul clătitelor) şi care se duc mai mult pentru atmosfera din locul respectiv şi mai puţin pentru a pătrunde rafinamentul unui anume tip de mâncare ori al unei băuturi.
“Costurile pentru o vacanţă gastronomică sunt mai ridicate cu 25% – 50% comparativ cu o deplasare obişnuită în zona respectivă, deoarece, când se apelează la un astfel de pachet de servicii turistice, şi pretenţiile turistului sunt mai mari”, susţine Ciprian Enea, consultant al agenţiei de turism Best Turism. El menţionează că participarea la astfel de degustări presupune costuri suplimentare consistente, în funcţie de tipul de produse alese, de destinaţie, de perioadă, de consultanţa acordată sau de variantele de entertaiment. Mulţi dintre aceşti turişti au caiete speciale de degustare, în care notează impresii şi păreri. Mai mult, dacă produsele nu sunt perisabile, oamenii pleacă din locul respectiv cu bagajele pline de achiziţii culinare. Cele mai căutate ţări pentru tururi gastronomice sunt Italia, Franţa, Spania, Ungaria, Austria, Germania şi Elveţia.
“Românii care vor nu doar să viziteze o destinaţie, ci şi să se bucure de preparatele tradiţionale, îmbină de obicei turul de oraş cu cel gastronomic”, explică Mircea Vladu, reprezentantul agenţiei de turism Prestige Tours, parte a grupului Happy Tour. Deşi vacanţele gastronomice reprezintă un segment de nişă, gurmanzii ştiu foarte bine ceea ce vor, iar atunci când pleacă în vacanţă se asigură că în oraşul unde îşi vor petrece timpul există restaurante cu stele Michelin sau unele foarte cunoscute pentru preparatele tradiţionale. “Un turist pasionat de mâncare va alege o destinaţie care îi oferă şi un restaurant Michelin în defavoarea uneia care nu are un astfel de restaurant. Spre deosebire de un turist care merge în vacanţă doar pentru a vizita, un turist pasionat de mâncare alocă un buget suplimentar pentru masă”, a spus Vladu.
-
Băsescu: Turiştii din ţările Golfului, Turcia şi China vor obţine în zece zile viza pentru România
“Ministerul de Interne deja a decis o reducere a duratei de aprobare a solicitării de viză la maximum zece zile. Este valabilă pentru Qatar, pentru ţările arabe ale Golfului, pentru Turcia şi pentru China (…) Va fi comunicată foarte curând tuturor ambasadelor această decizie de reducere la maximum zece zile “, i-a spus şeful statului ambasadorului statului Qatar, venit la Palatul Cotroceni în vizita de rămas bun de la finalul mandatului său început în noiembrie 2005. La rândul său, ambasadorul a spus că este “o veste foarte bună”, pentru că “până acum au fost ceva probleme pentru turiştii care vroiau să vină aici”. El a arătat că există interes din partea unor oameni de afaceri din Qatar pentru a dezvolta unele proiecte turistice în România, acestea urmând a fi discutate şi cu noul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Cristian Petrescu.
-
Vass: Vrem să convigem băncile că este nevoie de creditarea IMM-urilor
“Vrem să convigem băncile că este nevoie de creditarea IMM-urilor. Măsurile prudenţial excesive sunt azi cea mai mare piedică în dezvoltarea mediului privat”, a spus Vass, la un forum pe tema IMM-urilor. Ea a arătat că cele mai grave problemele cu care se confruntă sectorul IMM din România în prezent sunt evaziunea fiscală, concurenţa neloială, birocraţia fiscală, gradul prea redus de specializare, protecţia proprietăţii intelectuale, costurile internaţionalizării, accesul la achiziţii publice sau capitalizarea prin bursă.