BusinessMagazin

Blog

  • Un explorator susţine că a rezolvat unul dintre cele mai mari mistere ale aviaţiei

    Un explorator crede că a rezolvat unul dintre cele mai mari mistere ale aviaţiei. El susţine că a descoperit locul prăbuşirii avionului Ameliei Earhart. Exploratorul a prezentat o serie de fotografii care ar putea înfăţişa epava avionului dispărut de 87 de ani.

    Tony Romeo, un fost ofiţer de informaţii al Forţelor Aeriene şi CEO al companiei Deep Sea Vision, crede că imaginile neclare de pe fundul mării arată aeronava care a dispărut în 1937, potrivit Sky News. El a folosit sonarul care în decembrie, anul trecut, a descoperit o formă neclară, asemănătoare cu cea a unui avion, pe fundul mării.

    Descoperirea a fost făcută la aproximativ 100 de mile de insula Howland, la jumătatea distanţei dintre Australia şi Hawaii. Tony Romeo şi membri iechipei sale sunt convinşi că este vorba despre epava avionului Lockheed 10-E Electra al aviatorului dispărut. Pentru a strânge mai multe probe, exploratorul va trimite pe fundul oceanului o dronă cu cameră.

    Ameliei Earhart a fost un pionier al aviaţiei, dar şi o cunoscută scriitoare şi militantă pentru drepturile femeilor. Ameliei Earhart şi navigatorul ei Fred Noonan au dispărut în iulie 1937 în timp ce ea încerca să facă înconjurul pământului la ecuator.

    Cei doi au fost declaraţi morţi doi ani mai târziu, după ce americanii au ajuns la concluzia că avionul s-a prăbuşit undeva în Oceanul Pacific.

  • Românii din Diaspora ar putea avea la dispoziţie două zile pentru a vota la alegerile din acest an

    Românii din străinătate ar putea avea la dispoziţie două zile pentru a vota la alegerile din acest an. Premierul Marcel Ciolacu, lider PSD, spune că propunerea ar putea fi aprobată „pentru a nu se crea emoţie în diaspora”.

    „Haideţi să vedem, colegii mei au avut propunerea asta. Au fost şi colegii de la Partidul Naţional Liberal. Pentru a nu se crea o emoţie în diaspora este această propunere”, spune Marcel Ciolacu.

    El aminteşte că şi la alegerile din 2020 decizia a fost ca românii din străinătate să aibă la dispoziţie două zile pentru a vota.

     

  • Ce spune Câciu, despre posibilitatea eliminării impozitării pensiilor mici

    Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, ar trebui să prezinte „modul în care se pot recupera veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat” pentvru eliminarea impozitării pensiilor sub 3.000 de lei, spune Adrian Câciu.

    „Să vină cu un impact bugetar, să vedem despre ce e vorba şi să ne dea răspunsul cineva la întrebarea <cine a introdus impozite pe pensii?>. Îmi aduc aminte că această impozitare pe pensii a fost introdusă în 2010, după ce CCR a decis că nu se pot tăia pensiile şi Guvernul Boc a venit cu impozitarea pe pensii. Nu am nicio problemă. E evident că dorim ca veniturile oamenilor să fie cât mai mari”, spune Adrian Câciu

    El afirmă că ministrul de Finanţe trebuie să prezinte „modul în care se pot recupera veniturile care nu ar mai ajunge la bugetul de stat”.

    „Până la urmă ăsta e scopul nostru – să găsim soluţii pentru oameni”, încheie Câciu.

  • Prognoza pentru februarie

    În săptămâna 29 ianuarie-5 februarie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile nord-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile din jumătatea sudică a teritoriului.

    În săptămâna 5 – 12 februarie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice şi nord-estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în zona Munţilor Apuseni şi în jumătatea nordică a Carpaţilor Orientali, dar şi deficitare în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

    În săptămâna 12 – 19 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-vestice.

    În săptămâna 19 – 26 februarie, mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil uşor excedentare local, au precizat meteorologii.

  • Tranzacţie de 1,7 mld. dolari eşuată – Amazon a reziliat achiziţia iRobot. Producătorul aspiratoarelor smart Roomba anunţă că va concedia 31% din personal

    Gigantul american Amazon a anunţat luni că nu va merge mai departe cu achiziţia planificată a producătorului de aspiratoare iRobot , cele două companii precizând într-un comunicat că nu există “nicio cale de aprobare a tranzacţiei de către autorităţile de reglementare”. Amazon şi iRobot au convenit de comun acord să anuleze achiziţia planificată. iRobot, care produce seria de aspiratoare inteligente Roomba, a declarat că va concedia aproximativ 350 de angajaţi şi că fondatorul şi directorul său general vor demisiona.

    Afacerea Amazon-iRobot a fost evaluată iniţial la 1,7 miliarde de dolari, dar o serie de investigaţii ale autorităţilor de reglementare au dus la scăderea preţului de achiziţie înainte de a distruge în cele din urmă cu totul afacerea.
    Acţiunile iRobot au scăzut cu 10% după apariţia acestei ştiri.

    Soarta tranzacţiei a fost cufundată în incertitudine după ce The Wall Street Journal a relatat că Uniunea Europeană nu va aproba tranzacţia.

    Comisia Europeană, organul executiv al UE, a lansat o investigaţie în luna iulie, afirmând că acordul propus ar putea duce la împiedicarea rivalilor iRobot de a concura pe piaţa online a Amazon. Comisia a argumentat că Amazon ar putea retrage de pe site-ul său sau ar putea reduce importanţa produselor rivale în rezultatele căutărilor.

  • Franţa poartă discuţii cu Polonia privitoare la domeniul energiei nucleare

    Relaţiile polono-franceze din sectorul energiei nucleare au reprezentat unul dintre subiectele de discuţie dintre oficialii polonezi şi cei francezi în cadrul unei reuniuni recente, notează Warsaw Voice.

    Partea franceză şi-a confirmat interesul de a participa la proiectul de construire a unei a doua centrale nucleare în Polonia.

     

  • Povestea unei tinere corporatiste din România care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a început o afacere profitabilă

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea.

    Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine.

    Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale.

    Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp.

    Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit.

    Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani.

    Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.

  • Povestea unei afaceri făcute din pasiune, pornită de doi prieteni din copilărie. Aceştia oferă românilor produse pe care până acum nu le găseai în ţara noastră

    A început ca un hobby, a continuat cu o investiţie şi s-a transformat în afacere – este, pe scurt, povestea firmei pe care au fondat-o doi prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate. Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au lansat un site cu sosuri şi alte „accesorii” care scot din anonimat orice fel de mâncare, iar acum lucrează la pasul următor: producţia.

    Foarteiute.ro a demarat cu o investiţie de aproximativ 1.000 de euro, cu un mic site, basic (de bază – n. red.), cu foarte puţine opţiuni pentru client şi doar câteva produse, apărut mai mult din pasiunea  personală pentru ardei şi sosuri iuţi, imposibil de găsit în ţară”, povestesc cei doi fondatori ai platformei.

    Apoi foarteiute.ro a evoluat natural, susţinut de cerere, de cei care au descoperit magazinul şi care au ales să încerce provocările mai mult sau mai puţin picante de peste tot din lume. Mulţi clienţi aleg să cumpere produse pentru a le oferi cadou. „Businessul a început în 2013. Momentan nu producem, încă suntem în teste cu o gamă de sosuri. Avem cele mai iuţi produse din lume – de altfel, acesta este şi motto-ul businessului nostru şi nu exagerăm cu nimic.

    Avem o selecţie de sosuri şi piureuri premium, ardei uscaţi sau muraţi, pudră şi fulgi din ardei, snack-uri şi ciocolate, chutneys, ketchupuri, muştar, uleiuri şi miere, toate – produse din cei mai iuţi ardei din lume.” Sortimentele vin majoritar de la unele dintre brandurile consacrate pentru „iuţeală”, dar şi de la mici producători români, dorinţa celor doi antreprenori fiind să se concentreze pe produse naturale, fără aditivi, în principal din gama bio. „Clientela Foarteiute.ro rămâne totuşi o nişă, pentru că nu oricine tolerează produsele iuţi. În general, sunt oameni pasionaţi de iute, de gătit şi de travel (călătorit – trad.), sunt cei care au avut ocazia să testeze gusturi aparte în călătorii, care sunt interesaţi să aducă în bucătăria lor mai mult picant şi care au înţeles să treacă dincolo de categoriile mainstream de sosuri disponibile în supermarketuri.” În mod natural, următorul pas este lansarea propriei game de sosuri Foarteiute, acum că Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au pătruns tainele acestei nişe gastronomice.

    Cel mai probabil proiectul se va concretiza în 2025, după noi runde de testare a unor reţete. Până atunci însă, cei doi îşi propun să diversifice gama de produse şi să adauge o linie de condimente premium. „Suntem convinşi că astfel vom putea atrage noi categorii de consumatori şi mai mult ca sigur îi vom atrage şi spre produsele noastre iuţi. De asemenea, luăm în calcul şi abordarea unei pieţe externe pentru produsele noastre.” Sosurile şi celelalte produse comercializate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

    „Dacă în primul an de activitate am avut o cifră de afaceri de circa 48.000 de euro, în 2023, după zece ani de activitate, am atins o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.” Businessul funcţionează cu trei angajaţi permanenţi şi cu mulţi colaboratori. Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări, cea mai mare dintre ele fiind Brexitul. „Cei mai cunoscuţi producători de sosuri iuţi sunt bazaţi în SUA, iar distribuţia lor în Europa se făcea prin Marea Britanie. Dintr-o dată a apărut o dificultate logistică neaşteptată şi am fost nevoiţi să renunţăm la anumite branduri pentru care importul direct nu avea sens. Partea bună este că în lumea minunată a produselor iuţi apar mereu branduri interesante chiar şi în Europa, astfel încât am substituit cu succes cu alte branduri noi”, povestesc fondatorii foarteiute.ro.   

    Sosurile şi celelalte produse comerciate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

     

    Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu sunt prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate, iar mai recent – parteneri de business.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Inicio Agency – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Neacşu şi Camelia Antoci

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an întreg de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: în România, Republica Moldova şi internaţional

    Volart – atelier de genţi şi haine (Brăila)

    Fondatoare: Luminiţa Sişu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în Brăila şi online

    Simetria – reţea de clinici de stomatologie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Boza şi Măriuca Bărbieru

    Cifră de afaceri în 2022: 860.000 de lei (172.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi Ploieşti

    Quintessentially – companie de lifestyle management (Bucureşti)

    Fondator: Orlando Docan

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de euro

    Prezenţă: internaţională

    MiniTea Bar – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Raluca Văsii şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 75.000 de euro

    Prezenţă: în centrul comercial Auchan din Drumul Taberei din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Daniela Irimia, performance coach & business partner, Vision Consulting: Bunăstarea angajaţilor – cum transformă programele de wellbeing organizaţiile?

    În era agitată a lumii moderne, organizaţiile îşi îndreaptă atenţia către bunăstarea angajaţilor, înţelegând că aceasta nu este doar o responsabilitate morală, ci şi o investiţie strategică în succesul pe termen lung. Programele de wellbeing pentru angajaţi devin tot mai populare, oferind o varietate de beneficii care depăşesc graniţele tradiţionale ale beneficiilor de angajare.

     

    Cererea pentru workshopuri online, accesibile tuturor oamenilor din organizaţiile mari, a crescut constant, în ultimii doi ani, ceea ce a dus şi la diversificarea tematicilor abordate în astfel de programe de wellbeing.

    De la webinarii despre dezvoltarea inteligenţei emoţionale şi cele pentru gestionarea eficientă a stresului facilitate de psihologi cu experienţă la workshopurile de comunicare, parenting sau educaţie financiară, toate aceste programe aduc beneficii semnificative participanţilor.

    Creşterea productivităţii şi performanţei este unul dintre elementele ce derivă din programele de wellbeing, care se axează pe îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi mentale a angajaţilor. Prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi oferirea de resurse pentru gestionarea stresului şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea personală, organizaţiile observă o creştere semnificativă a nivelului de energie şi a concentrării angajaţilor. Acest lucru se traduce direct într-o creştere a productivităţii şi performanţei individuale şi de echipă.

    În plus, programele de wellbeing sunt esenţiale în diminuarea absenteismului, deoarece angajaţii se bucură de un nivel de sănătate mai bun şi obţin mai uşor echilibrul între viaţa persona­lă şi cea profesională. Mai mult decât atât, astfel de programe încurajează crearea unui mediu de lucru pozitiv, contribuind la consolidarea relaţiilor între colegi şi la reducerea conflictelor la locul de muncă.

    În contextul în care munca de acasă a devenit ceva normal pentru multe organizaţii, workshopurile online devin şi momente bune de conectare între angajaţii din echipe diferite, fără a fi în cadrul şedinţelor formale.

    Un alt beneficiu al programelor de wellbeing se leagă de îmbunătăţirea angajamentului şi retenţiei angajaţilor. Oamenii care simt că organizaţia lor investeşte în bunăstarea lor se angajează mai profund în activităţile zilnice. Programele de wellbeing oferă un sentiment de recunoaştere şi sprijin, ceea ce creşte nivelul de satisfacţie al angajaţilor. Am mai observat în programele noastre de wellbeing şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte nivelul de implicare şi sentimentul de apartenenţă în echipele care primesc constat acces la workshopuri dedicate lor personal.

    În consecinţă, organizaţiile care implementează astfel de programe observă o creştere a retenţiei angajaţilor, reducând costurile asociate recrutării şi formării constante a noilor membri ai echipei.

    Pe de altă parte, acest tip de programe au impact în ce priveşte fidelizarea talentelor şi atragerea noilor angajaţi. O cultură a bunăstării devine un avantaj competitiv în atragerea şi reţinerea talentelor. Angajaţii sunt mai predispuşi să se alăture organizaţiilor care le oferă programe de wellbeing, înţelegând că angajatorul lor este preocupat de sănătatea şi fericirea lor. Acest aspect devine un punct important în procesul de recrutare şi poate determina candidaţii de calibru să aleagă o anumită companie în detrimentul alteia. Oamenii care simt că au parte de susţinere emoţională din partea angajatorului, îşi vor trata jobul ca pe o activitate care îi aduce beneficii multiple, nu doar bani.

    Nu în ultimul rând, acest tip de programe ajută la îmbunătăţirea imaginii organizaţionale. Companiile care inves­tesc în bunăstarea angajaţilor construiesc o reputaţie pozitivă în rândul angajaţilor actuali şi al potenţialilor candidaţi. Această imagine solidă se extinde şi către clienţi şi parteneri de afaceri, consolidând relaţiile şi susţinând creşterea sustenabilă a companiei.

    Brandul de angajator are mult de câştigat de pe urma investiţiilor în dezvoltarea oamenilor din organizaţie. Cine crede că AI-ul va locui o echipă bună de oameni creativi şi implicaţi se înşală…

    O organizaţie preocupată de bunăstarea angajaţilor săi nu numai că beneficiază de o forţă de muncă mai sănătoasă şi motivată, ci şi construieşte bazele unei culturi organizaţionale durabile şi de succes. Investiţia în programe de wellbeing este, aşadar, un pas strategic pentru organizaţii care doresc să prospere într-un mediu concurenţial tot mai exigent şi complex. Astfel, programele de wellbeing pentru angajaţi nu sunt doar o tendinţă, ci devin o necesitate în mediul de afaceri actual.   

  • Peste jumătate din soldul creditelor ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale figurează în marile centre urbane Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Dacă adaugăm şi Iaşi şi Braşov ponderile trec de 60%

    ♦ Centrele urbane mari, care au volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cele mai mari salarii, conduc atât topul judeţelor cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, dar şi topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale ♦ Bucureşti – Ilfov adună peste o treime din ponderea ipotecarelor, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale ♦ Cumulat, peste jumătate din creditele ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale sunt concentrate în Bucureşti, Ilfov, Timişoara, Constanţa şi Cluj. Iar adaugând şi Iaşi şi Braşov ponderile trec de 60% ♦ Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând circa 70% din totalul creditelor populaţiei, adică în jur de 120 mld. lei.

    Împrumuturile ipotecare acor­date în Bu­cureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste 35% din totalul creditelor ipotecare, iar următoarele 3 judeţe – Cluj, Timiş şi Constanţa – cumulau 17% la sfârşitul lunii septembrie 2023, astfel că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România este concentrat la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Iar dacă adaugăm şi Iaşi şi Braşov ponderea ipotecarelor trece de 60%, conform datelor BNR.

    Şi în cazul creditelor pentru bunuri imobiliare comerciale ponderile sunt apropiate în aceste judeţe. Creditele pentru un bunuri imobile comerciale (BIC) înseamnă credite acordate unei companii (entităţi juridice) destinate dobândirii unui bun imobil generator de venituri (existent sau în dezvoltare), sau a unui bun imobil utilizat de proprietari în scopul îndeplinirii activităţii, obiectivului sau operaţiunilor acestora (existent sau în construcţie), sau garantat de un bun imobil comercial.

    La polul opus, judeţul cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar şi a creditului pentru imobile comerciale este Harghita.

    Centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, dar şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale. Practic, concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor, conform evaluărilor BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice, sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate.

    Urmărind situaţia din fiecare judeţ, se observă că ponderea creditelor ipotecare din Bucureşti în soldul total al ipotecarelor din România este de peste 30%, în timp ce în Ilfov procentul ajunge la 5%, nivelul cumulat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov fiind de circa 35%. În Cluj ponderea creditelor ipotecare este de 6,5% din total, Timiş este la mică distanţă, cu 6,1% din ipotecarele totale, Constanţa are circa 4,4%, Iaşi are 4,5%, iar Braşov figurează cu 3,7% din totalul creditelor ipotecare.

    „O problemă persistentă pentru piaţa creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor, principalele şase centre regionale deţinând 60% din volumul creditelor ipotecare, dintre care 35% sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.

    Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând 68% (septembrie 2023) din totalul creditelor acordate sectorului populaţiei, de circa 173 mld. lei după primele 9 luni din 2023, adică în jur de 118 mld. lei.

    În ceea ce priveşte expunerea directă şi indirectă a băncilor faţă de sectorul imobiliar comercial, aceasta se menţine la un nivel important de 50% din totalul creditelor acordate companiilor la finalul primelor 9 luni din 2023, repectiv 93 mld. lei (19 mld. euro), conform datelor BNR.

    “Se observă şi în cazul creditelor acordate pentru bunuri imobile comerciale o concentrare a expunerilor în marile centre regionale (Bucureşti 29%, Ilfov 10%, Timişoara 7%, Constanţa 6%, Cluj 4%”, arată BNR.