BusinessMagazin

Blog

  • România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educaţia online

    România este la coada clasamentului Uniunii Europene care măsoară ponderea celor care au urmat cursuri online în anul 2023, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, doar 10% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani din România au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în 2023, în creştere cu un punct procentual faţă de anul precedent.

    Rezultatele obţinute de România în acest clasament sunt surprinzătoare dacă ne uităm la creşterea ponderii utilizatorilor de internet din 2010 până în 2023. Astfel, datele Eurostat arată că în România s-a dublat ponderea utilizatorilor de internet raportată în 2010 (36%) faţă de cea din 2023, de 89%, deci o creştere de 53 de puncte procentuale în 13 ani.

    La nivelul Uniunii Europene 30% dintre utilizatorii de internet cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au raportat în 2023 că au făcut un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului. Această valoare este în creştere cu puncte procentuale (pp) faţă de 2022 (28%).

    Dintre toţi membrii UE, Olanda are cea mai mare pondere (54%) dintre utilizatorii de internet care fac un curs online sau folosesc materiale de învăţare online, urmată de Finlanda (53%), Suedia (48%), Spania (47%) şi Estonia (45%).

    La polul opus al clasamentului, urmarea de cursuri online sau utilizarea materialelor de învăţare online nu a fost foarte frecventă în România (10%), Cipru (16%), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 17%) şi Polonia (18%).

    În general, participarea la educaţia online în 2023 a crescut comparativ cu 2022. Ponderea persoanelor care fac cursuri online sau care folosesc materiale de învăţare online a crescut în majoritatea ţărilor UE, cea mai mare creştere fiind înregistrată în Olanda (plus 12 pp), Suedia ( plus 7 pp) şi Malta, Estonia şi Croaţia (toate trei cu creştere de 5 pp). Scăderi au fost observate în Grecia (-12 pp), Cipru (-5 pp), Austria şi Slovenia (ambele cu -2 pp). Un alt aspect important de menţionat este că România are cea mai mică rată a utilizatorilor de internet care au interacţionat cu autorităţile publice, de 14% în 2023, pe când media europeană este de 54%.

  • Imprimeria Naţională a lansat o consultare de piaţă privind emiterea cărţilor electronice de identitate, cu ţinta de a obţine „oferte financiare preliminare” şi estimări privind un „termen de livrare realist”. „Sistemul trebuie să acomodeze minim 25 de milioane de carduri”

    Compania Naţională Imprimeria Naţională a lansat un proces de consultare al pieţei în legătură cu procesul de emitere a cardurilor electronice de identitate, care are ca obiectiv, printre altele „identificarea unui termen de livrare realist şiobţinerea unor oferte financiare preliminare”, potrivit datelor din platforma e-licitatie.ro.

    Conform datelor din document, sistemul ar trebui să gestioneze un număr de cel puţin 25 de milioane de cărţi electronice de identitate.

    „Sistemul trebuie să fie dimensionat corespunzător, astfel încât să acomodeze  un volum de minim 25.000.000 carduri şi să permită eventuale upgrade-uri suplimentare, în cazul în care numărul de carduri estimat este depăşit. De asemenea, sistemul trebuie să asigure inclusiv managementul cardurilor emise în cadrul proiectului-pilot derulat la nivelul Beneficiarului. (…) Furnizorul va asigura mentenanţa, garanţia şi suportul sistemului pentru o perioadă de minim 120 luni de la punerea în funcţiune. Pentru infrastructura hardware, perioada minimă de garanţie solicitată va fi de asemenea de minim 60 luni de la livrarea şi punerea în funcţiune”, se arată în documentul publicat de Imprimeria Naţională.

    România se află în întârziere la nivelul UE în ce priveşte emiterea cărţilor electronice de identitate. Un proiect pilot a fost demarat în Cluj Napoca, care a presupus emiterea a mai puţin de 20.000 de documente. Proiectul ar fi trebuit să fie extins la nivel naţional în 2023, dar acesta s-a blocat pe fondul contestării unor licitaţii organizate de Imprimeria Naţională.

    Ministerul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat la începutul lunii ianuarie că „speră” ca la finele anului 2024 să fie implementat acest proiect, dacă „toţi furnizorii” implicaţi „îşi fac treaba”.

  • Proiect european de peste 16 mil. lei pentru reabilitarea energetică a Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

    Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, aflat în administratea Consiliului Judeţean Cluj, a accesat un proiect european de 16,2 mil. lei (3,3 mil. euro), TVA inclus, finanţat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, ce vizează reabilitarea energetică a corpului A de clădire.

    Principalele lucrări prevăzute de proiect constau în reabilitarea termică a elementelor de anvelopă a clădirii, înlocuirea instalaţiei termice interioare, dotarea cu ventiloconvectoare care vor asigura confortul termic, precum şi schimbarea corpurilor termice pentru blocul operator. Investiţia vizează şi introducerea unui nou sistem de furnizare a apei calde menajere, cu panouri solare şi acumulatoare, instalarea de panouri fotovoltaice ca sistem alternativ de producere a energiei electrice şi refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie.

    ’’Ceea ce urmărim să realizăm prin intermediul acestei investiţii, pe care dorim să o demarăm în cel mai scurt timp posibil, este atât reducerea costurilor, cât şi creşterea gradului de confort al pacienţilor.’’, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, într-un comunicat de presă.

    Corpul A este destinat spitalizării continue în specialităţile cardiologie, neurologie, balneologie, reumatologie, ortopedie-traumatologie, chirurgie plastică şi reparatorie şi chirurgie generală, serviciile medicale fiind oferite unui număr mediu de 12.000 de pacienţi spitalizaţi anual pe cele 403 paturi. Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca este singurul cu acest profil din Transilvania şi unul din cele doar două unităţi medicale multidisciplinare de acest tip din ţară.

  • Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a investit 2,2 mil. euro în realizarea a două centre de date

    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a investit aproximativ 2,2 mil. euro pentru realizarea a două centre de date, care să contribuie la digitalizarea universităţii. Centrele de date completează şi sunt integrate în ecosistemul UBB de tehnologia informaţiei (IT-HUBB). Acestea vor fi folosite, printre altele, pentru digitalizarea mai multor activităţi şi procese administrative ale UBB care implică relaţia cu studenţii, dar şi pentru susţinerea activităţilor didactice şi de cercetare.

    Noile centre de date cuprind, alături de echipamente şi servere de ultimă generaţie, sisteme de  stocare a datelor, sisteme de securitate şi back-up, sisteme dedicate de arhivare digitală, echipamente de reţea pentru transfer de date şi pentru management de echipamente, licenţe software pentru virtualizare, managementul virtualizării, back-up şi automatizare, potrivit unui comunicat de presă al UBB Cluj. Centrele de date au fost construite prin proiectul ’’Dotarea cu infrastructură digitală în scop didactic şi de cercetare(Digital HUBB)’’, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), al cărui buget total este 13 mil. euro.

    Piaţa de infrastructureă pentru centrele de date din România este estimată să depăşească 50 de milioane de euro în 2024, un ritm aproape dublu de dezvoltare raportat la evoluţia pieţei din ultimii 3-4 ani, şi ar putea să treacă de 200 de milioane de euro în următorii ani.

  • Politicienii maghiari denunţă „şantajul” din partea Uniunii Europene: „Accesul la fondurile europene este folosit pentru şantaj politic”

    Ungaria a anunţat că nu va susţine eforturile Comisiei Europene de ajuta Ucraina cu un pachet de 50 de miliarde de euro pe parcusul a patru ani, denunţând un şantaj, scrie FT.

    Oficialii UE au gândit modalităţi de a „sabota” economia Ungariei dacă ţara nu va ridica dreptul de veto asupra finanţării Ucrainei la summit-ul din această săptămână.

    „Ungaria nu cedează în faţa şantajului”, a declarat János Bóka, ministrul pentru Afaceri Europene al Ungariei. „Documentul gândit de birocraţii europeni confirmă ceea ce guvernul maghiar a spus de multă vreme: accesul la fondurile europene este folosit pentru şantaj politic”.

    Astfel, într-un document confidenţial văzut de FT se dicuta despre posibilitatea suspendării fondurilor europene pentru Ungaria, dacă ţara îşi va folosi dreptul de veto.

    Liderii europeni se vor întâlni joi pentru a discuta un plan de folosi bugetul comunitar în vederea sprijinirii Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

    Summit-ul a fost convocat deorece Viktor Orban, prim-ministrul maghiar, a blocat un pachet de ajutor pentru Ucraina în decembrie. În acelaşi timp, ajutorul american este suspendat în congres.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 652 milioane lei de la bănci, într-o licitatie suprasubscrisă, cu o dobândă de 6,49% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 652 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 500 milioane lei, scadente în 2034, cu o dobândă de 6,49% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 937 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 825 milioane lei şi 47 milioane lei în contul clientilor.

    Ofertele necompetitive au fsot de 64 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 540 milioane lei şi 47 milioane lei în contul clientilor.

     Randamentul până la maturitate aferent pretului mediu de adjudecare a fost de 6,49% pe an.

    Rata cuponului este 7,10%.

     

  • Celebra companie de social media Reddit a fost sfătuită să vizeze o evaluare de 5 miliarde de dolari în cadrul unei oferte publice iniţiale

    Reddit Inc., celebra compania de social media cu sediul în San Francisco, vizează alături de consilierii săi o evaluare de 5 miliarde de dolari în cadrul unei potenţiale oferte publice iniţiale, potrivit unor persoane direct implicate în subiect, care au cerut să nu fie identificate deoarece informaţiile sunt private. Cifra finală va depinde de redresarea incipientă a pieţei IPO, au precizat persoanele respective. Reddit ia în considerare o posibilă listare la bursă începând cu luna martie, raportează Bloomberg.

    Separat, tranzacţiile private cu acţiunile necotate ale Reddit au evaluat compania la mai puţin de 5 miliarde de dolari. Potenţialii cumpărători de pe platforma Rainmaker Securities au depus oferte care indică o valoare cuprinsă între 4,5 şi 4,8 miliarde de dolari. Baza de date a Forge Global Holdings Inc. arată un preţ derivat bazat pe activitatea secundară care implică o evaluare de 4,8 miliarde de dolari. Astfel de tranzacţii indică uneori o evaluare mai mică decât cea pe care o companie ar putea-o obţine în cadrul unei oferte publice iniţiale, deoarece acţiunile private sunt relativ lipsite de lichiditate.

    Dezbaterile privind oferta publică iniţială sunt în curs de desfăşurare, iar detalii precum obiectivul de evaluare şi calendarul pot suferi modificări. Un purtător de cuvânt al Reddit a refuzat să comenteze.

    În schimb, piaţa pentru primele vânzări de acţiuni a îngheţat, giganţii din domeniul tehnologiei au început o serie de runde de concedieri, iar companiile care au devenit publice au fost evaluate la un preţ mai mic decât cel obţinut în mod privat. Instacart, a cărei evaluare a atins un vârf de 39 de miliarde de dolari în martie 2021, a debutat în septembrie 2023 la o evaluare de 9,9 miliarde de dolari. Începând de vineri, compania a înregistrat o valoare de piaţă de aproximativ 7,1 miliarde de dolari.

  • Şeful gigantului olandez ASML, un jucător cheie în industria globală a cipurilor: Europa îşi va rata obiectivul de a-şi creşte în 6 ani până la 20% cota de pe piaţa globală a cipurilor pentru computere. “Este un obiectiv total nerealist”

    Europa îşi va rata obiectivul de a-şi creşte la 20% până în 2030 cota de pe piaţa globală a cipurilor pentru computere, deoarece nu construieşte capacităţi de producţie suficient de repede, a declarat Peter Wennink, directorul general al producătorului de echipamente pentru semiconductori ASML.

    “Este un obiectiv total nerealist”, a spus Peter Wennink despre obiectivul stabilit de Comisia Europeană pe fondul penuriei de cipuri pentru automobile în timpul pandemiei COVID-19.

    ASML este un actor esenţial în industria mondială a semiconductorilor, deţinând o poziţie dominantă pe segmentul producţiei de maşini de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), care sunt esenţiale pentru fabricarea celor mai avansate cipuri. În 2023, ASML a raportat rezultate financiare solide, cu o creştere de 30%, încheind anul cu vânzări nete totale de 27,6 miliarde de euro şi o marjă brută de 51,3%.

    Cota europeană pe piaţa mondială a cipurilor pentru computere “este de 8% în cel mai bun caz”, a declarat el . 

    Uniunea Europeană a adoptat anul trecut Legea cipurilor, în valoare de 43 de miliarde de euro, un program de subvenţii similar pachetelor de stimulente din China, Statele Unite, Taiwan, Coreea de Sud şi Japonia.

    Dintre marii producători de cipuri care speră să profite de subvenţiile europene, doar TSMC a declarat că intenţionează să înceapă lucrările în 2024 la o fabrică de 10 miliarde de euro în Dresda, Germania. Intel plănuieşte o fabrică de 30 de miliarde de euro la Magdeburg, în Germania, dacă sunt aprobate subvenţiile europene.

    Producătorii europeni de cipuri Robert Bosch, Infineon şi NXP vor deţine participaţii de 10% în proiectul TSMC.
    ASML este un jucător dominant în industria mondială a semiconductorilor, în special pe piaţa echipamentelor litografice, unde deţine o cotă de piaţă de peste 80%.

  • BRD a fost premiată de publicaţia americană Global Finance pentru portofoliul de servicii şi produse de trade finance

    BRD Groupe Société Générale a primit premiul ”Best Trade Finance Provider” din partea publicaţiei americane Global Finance,  în cadrul competiţiei anuale “The World’s Best Trade Finance Providers 2024”, care îi desemnează pe cei mai buni furnizori de servicii şi produse de trade finance din peste 100 de ţări şi teritorii.

    “Acest premiu Best Trade Finance Provider ne onorează şi, de asemenea, reflectă angajamentul BRD faţă de excelenţă, precum şi contribuţia noastră la dezvoltarea şi creşterea economiei româneşti. Sunt mândră că echipele noastre de Global Transaction Banking reuşesc, an după an, să menţină un nivel foarte ridicat al serviciilor şi le mulţumesc clienţilor noştri – fie că sunt corporaţii mari sau IMM-uri – pentru încrederea constantă pe care ne-o acordă”, a spus Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Société Générale.

    Editorii Global Finance au selectat câştigătorii pe baza unor criterii care includ volumul tranzacţiilor, diversitatea şi acoperirea serviciilor, calitatea acestora, competitivitatea preţurilor şi inovarea tehnologică. Evaluarea s-a bazat pe calificativele acordate de analişti din industrie, directori executivi ai companiilor şi experţi în tehnologie.

    Soluţia FINTRA de la BRD este fundamentată pe angajamentul irevocabil de plată la termen prin acreditiv documentar emis de bancă şi contribuie semnificativ la reducerea decalajului de finanţare dintre parteneri. Volumul acreditivelor de import a înregistrat o creştere cu 45% în 2023, comparativ cu anul precedent

    Premiul « Global Finance » pentru activitatea de trade finance se adaugă distincţiilor obţinute de BRD în factoring. Conform ultimelor date disponibile la nivelul Factors Chain International, BRD este pe locul 11 mondial la categoria ”Cel mai bun factor de import şi export” (din circa 400 de factori din peste 90 de ţări din întreaga lume) şi deţine un sfert din piaţa românească a factoringului.

    Specializată în domeniul bancar şi al pieţelor financiare, revista Global Finance a fost fondată în 1987 la New York si are peste 50.000 cititori în 193 de ţări.  

    BRD Groupe Société Générale operează o reţea de 432 de unităţi. Activele totale ale băncii atingeau, la finalul lunii septembrie 2023, 77 miliarde lei.

     

  • Compania responsabilă de cea mai gravă criză imobiliară cu care se confrună China este trasă la răspundere: Un tribunal din Hong Kong a emis o cerere de lichidare pentru gigantul Evergrande, cel mai îndatorat jucător din imobiliare la nivel global

    China Evergrande Group a primit ordin de lichidare din partea unui tribunal din Hong Kong, declanşând un proces dificil de divizare a unuia dintre cei mai importanţi jucători din industria imobiliară chineză şi declanşatori ai crizei imobiliare cu care se confrună a douăa economie a lumii, scrie Bloomberg.

    Decizia de luni a judecătoarei Linda Chan din Hong Kong este cea mai recentă întorsătură într-o saga în care Evergrande a acumulat datorii de peste 300 de miliarde de dolari în timpul boom-ului imobiliar alimentat de datorii din China, înainte de a se transforma în emblema unei crize a pieţei care dă puţine semne că se va termina. Constructorul a fost evaluat la doar 275 de milioane de dolari luni, înainte ca tranzacţionarea acţiunilor sale să fie oprită, în scădere cu peste 99% faţă de vârf.

    Prăbuşirea Evergrande este de departe cel mai mare factor care a tras în jos creşterea economică a Chinei şi a dus la un număr record de falimente din partea dezvoltatorilor. Lichidarea va fi un test pentru a verifica puterea juridică a instanţelor din Hong Kong în China, unde se află majoritatea activelor Evergrande. De asemenea, orice nouă conducere va trebui să se descurce cu vânzările de active într-o industrie lipsită de lichidităţi şi de încredere.

    Lichidarea va fi urmărită îndeaproape de investitorii globali, care au retras miliarde de dolari din China continentală, în parte din cauza îngrijorărilor legate de condiţiile inegale de concurenţă pentru capitalul străin, în timp ce preşedintele Xi Jinping înăspreşte controlul Partidului Comunist asupra economiei.

    Este posibil ca factorii de decizie politică să fie nevoiţi să echilibreze priorităţi concurente în timp ce încearcă să consolideze încrederea investitorilor, asigurându-se în acelaşi timp că locuinţele neterminate sunt construite şi că sistemul financiar rămâne rezistent la problemele industriei imobiliare.

    În timp ce instanţele din Hong Kong au emis cel puţin trei ordine de lichidare pentru alţi dezvoltatori chinezi de la începutul crizei în 2021, niciunul nu se apropie de Evergrande în ceea ce priveşte complexitatea, mărimea activelor şi numărul de părţi interesate. Există, de asemenea, puţine semne că lichidarea colegilor mai mici Jiayuan International Group şi Yango Justice International Ltd., o unitate a Yango Group Co., avansează semnificativ.

    Procedurile de insolvenţă din Hong Kong au o recunoaştere limitată în China, ale cărei instanţe pot, de asemenea, să numească administratori în propriile jurisdicţii. Acest lucru lasă deschisă problema creanţelor disponibile pentru deţinătorii de obligaţiuni în dolari în valoare de 17 miliarde de dolari ale Evergrande acoperite în planul de restructurare propus de acesta.

    Majoritatea obligaţiunilor denominate în dolari ale Evergrande s-au tranzacţionat la aproximativ 1,5 cenţi pe dolar începând de vineri, un indiciu că investitorii au aşteptări scăzute privind rambursarea şi şansele dezvoltatorului imobiliar.