BusinessMagazin

Blog

  • Criza apei: locuitorilor din Catalonia li se interzice să-şi spele maşinile şi să-şi umple piscinele

    Pachetul de măsuri va afecta aproximativ şase milioane de oameni din 200 de comunităţi, atât urbane cât şi rurale, potrivit Reuters. Măsurile se vor aplica şi în al doilea oraş ca mărime din Spania, Barcelona.

    Decizia a fost luată după ce specialiştii au avertizat că rezervoarele cu apă au pierdut aproape 16% din cantitatea totală.

    Copacii vor fi irigaţi doar cu ape reziduale, în timp ce umplerea piscinelor va fi interzisă, inclusiv la unităţile turistice. Piscinele vor fi alimentate doar parţial la cluburile sportive, dar administratorii vor fi nevoiţi să închidă duşurile.

    Încălcarea noilor prevederi va fi pedepsită cu amenzi de până la 3.000 de euro.

  • România, la judecată în Belgia pentru neplata vaccinurilor Pfizer

    Guvernul a decis ca Ministerul Finanţelor să angajeze avocaţi pentru a reprezenta România în faţa justiţiei belgiene, în procesul pentru neplata vaccinurilor Pfizer.

    Guvernul a aprobat joi un memorandum prin care acordă Ministerului Finanţelor împuternicire pentru a contracta servicii juridice în vederea reprezentării României în faţa Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles în cauza în care compania Pfizer – BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid, cumpărate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021.

    Ministerul Finanţelor va contracta în regim de urgenţă un cabinet sau o societate de avocatură cu experienţă relevantă care să îndeplinească toate condiţiile legale necesare pentru apărarea intereselor României.
    Totodată, structura juridică din cadrul Ministerul Finanţelor va prelua activitatea de reprezentare a statului în toate litigiile judiciare internaţionale, inclusiv în cadrul dosarului judiciar din Regatul Belgiei, care să reglementeze expres această atribuţie de reprezentare.

    Pfizer şi Biontech au dat în judecată România pentru neplata vaccinurilor anti-COVID-19, cumpărate în cadrul contractului de aprovizionare a Uniunii Europene.
    România este obligată să plătească companiei Pfizer 564 de milioane de euro, pentru cele 28,94 milioane de doze de vaccin care mai sunt de livrat, respectiv să achite către Pfizer România 2,78 miliarde lei şi plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii, respectiv 22.500 euro.
    Primele termene de judecată au loc în luna februarie a acestui an.
     

  • Ne depăşim toate limitele? Ce vor putea face oamenii cu cip în creier

    Vom putea să controlăm device-urile cu mintea. Implantul cerebral ne va ajuta să combatem depresia. Riscurile acestui implant nu sunt încă destul de cunoscute.

    Capacitatea creierului uman de a comanda aparate electronice se va numi „Telepatia”, după cum a spus-o chiar Elon Musk. Vizionarul sud-african anunţă o eră în care oamenii îşi vor putea depăşi limitele datorită unui implant pe care Neuralink l-a introdus deja în creierul unui om.

    Ce înseamnă acest implant pentru lumea medicală?
    Acest implant Neuralink este o revoluţie pentru persoanele cu quadriplegie, oferindu-le capacitatea de a controla dispozitive externe prin gândire. Xing Chen, de la Universitatea din Pittsburgh, subliniază că tehnologia ar putea schimba modul în care persoanele cu deficite senzoriale sau motorii interacţionează cu mediul şi trăiesc independent. Este o schimbare de joc pentru domeniul medical, extinzând limitele posibilităţilor de asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Cum funcţionează tehnologia şi care sunt aplicaţiile ei?
    Tehnologia interfeţei creier-computer, cum este Neuralink, permite controlul tehnologiei prin gândire. Anne Vanhoestenberghe de la Kings College, Londra, explică că pacienţii paralizaţi au putut controla braţe robotice sau deplasa cursorul pe ecran doar cu gândul. Astfel, A.I.-ul şi creierul uman învaţă să lucreze împreună, deschizând calea pentru noi aplicaţii, cum ar fi controlul dispozitivelor mobile sau computerele, fără mişcare fizică sau cabluri.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • De când a început să investească în titluri de stat româneşti, în 2021, Fondul Suveran al Norvegiei şi-a triplat expunerea la aproape 640 mil. lei

    ♦ La o medie de 21% ajunge randamentul investiţiilor în 2023 ♦ Nicio expunere pe industria locală de real estate

     

    Norvegienii care ţin frâiele celui mai mare fond suveran din lume, cu active de 1.600 miliarde de dolari, aveau la finele anului trecut o expunere de 139,45 milioane de dolari pe obligaţiuni guvernamentale româneşti, în creştere cu 20,5% faţă de nivelul din 2022. Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 640 de milioane de lei, arată cele mai recente rapoarte publicate de fond.

    Pe de altă parte, de când a început să investească în datoria României, Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, alimentat cu capitalul obţinut din resursele petroliere şi gazele naturale din Marea Nordului, şi-a crescut de peste trei ori expunerea pe titluri de stat româneşti, de la 43 de milioane de dolari în 2021.

    Per total, deţinerile totale de anul trecut din România, unde sunt incluse şapte companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, prezente în indicele BET, se ridică la 217,55 milioane de dolari, adică un miliard de lei, în creştere cu 18% an/an.

    Companiile româneşti prezente anul trecut în portofoliul fondului sunt OMV Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Sphera Franchise Group, Digi Communications, Aquila Part Prod şi MedLife, la care se adaugă şi Globalworth Real Estate Investments, dezvoltator imobiliar cu prezenţă puternică pe plan local.

    În medie, randamentul investiţiilor fondului în acţiuni a fost de 21,3% anul trecut. Investiţiile în instrumente cu venit fix au livrat o medie de 6,1%, cele în companii imobiliare nelistate au ajuns la minus 12%, iar investiţiile în companii nelistate specializate în infrastructură de energie verde au oferit un randament mediu de 3,7%. Vehiculul de investiţii nu avea nicio investiţie în industria de real estate din România în 2023.

    Fondul a raportat un rezultat net istoric de 213 miliarde de dolari, susţinut de randamentele mari ale acţiunilor din industria tehnologică, conform Reuters. Profitul vine după o pierdere record de 164 de miliarde de dolari în 2022, când acţiunile au suferit din cauza inflaţiei, ratelor dobânzilor şi conflictului din Ucraina.

     

  • Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu 120 mil. lei, plus 15%

    În 10 ani de prezenţă pe piaţă, compania şi-a extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii din Bucureşti de patru ori.

    Compania Bistromar la Timona, care deţine brandul Alfredo Seafood, în primii trei jucători din România în categoria de peste şi fructe de mare, a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, în creştere cu peste 15% faţă de 2022 şi speră să se menţină pe trend crescător şi în anul curent, în urma unor investiţii.

    „Suntem într-o industrie dificilă şi foarte sensibilă la orice element perturbator economic sau geopolitic. Cu toate acestea, am traversat cu bine perioade dificile precum anii marcaţi de efectele crizei din 2008 – 2009, pandemia de Covid-19 şi conflictul din Ucraina. În tot acest răstimp, am reuşit să ne poziţionăm ca unul dintre jucătorii cheie ai industriei. Ne-am extins capacitatea de procesare şi ambalare a fabricii noastre din Bucureşti de patru ori (în 10 ani de prezenţă pe piaţă – n. red.), am investit constant în inovaţie şi am lansat gamele Gata de Gătit şi ambalajele 100% reciclabile. (…) A fost un drum sinuous, dar ghidat de pasiune, şi cu siguranţă nu ne vom opri aici”, a spus Mihai Cristian Dărmănescu, fondatorul Alfredo Seafood.

    El a adăugat că au noi planuri de dezvoltare a portofoliului de produse, creşterea capacităţilor de producţie şi investiţii în inovaţie pentru consolidarea poziţiei la nivel de industrie. „Evoluţia brandului Alfredo Seafood în segmentul de creveţi sau inovaţiile de ambalaj, precum investiţiile în tehnnologia skin de ambalare a peştelui refrigerat, au fost printre iniţiativele care au condus la consolidarea poziţiei pe piaţă.”

    În 2013, portofoliul Alfredo Seafood cuprindea, în categoria de peşte, macrou, merluciu şi somon, preponderent în formă congelată. În prezent, sub marca Alfredo Seafood sunt comercializate peste 36 de tipuri de peşte şi fructe de mare.  În plus, consumul de peşte şi fructe de mare din România este mai mare de câteva ori faţă de 2013. Acum, media anuală a consumului se ridică la 8–9 kilograme pe cap de locuitor.

    În prezent, din estimările Alfredo Seafood, piaţa locală de peşte şi fructe de mare se situează la valoarea de aproape un miliard de euro, un prag istoric pentru România. „Planurile de dezvoltare ale Alfredo Seafood includ şi extinderea pe alte pieţe, marca fiind deja prezentă pe rafturile magazinelor din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Bulgaria.”

     

  • Familia Căluianu, cu afaceri în domeniul instalaţiilor, a investit 7,5 milioane euro în Matca Transylvania Sanctuary, un hotel boutique de lux în Şimon, Braşov

    Familia Căluianu, cu afaceri în mai multe domenii precum cel al instalaţiilor şi cel apicol, a investit 7,5 milioane euro în Matca Transylvania Sanctuary, un hotel boutique de lux amplasat în Şimon, judeţul Braşov. Hotelul şi-a deschis porţile pentru oaspeţi, care se vor putea caza în două case tradiţionale transilvănene, cu 16 camere de oaspeţi şi două vile private.

    Cea mai cunoscută afacere a familiei Căluianu este cea din domeniul apicol, care deţine brandul Alina Carpatină, businessul fondat în 1991.

    „Ne propunem să extindem complexul nostru hotelier, adăugând mai multe spaţii de cazare, şi să îmbogăţim zona noastră de SPA cu o varietate de terapii, pentru a răspunde nevoilor şi dorinţelor oaspeţilor noştri, fie ei locali sau internaţionali”, a declarat Bogdan Caluianu, proprietar.

    Reprezentanţii hotelului se aşteaptă la un grad mediu de ocupare de circa 40% pentru anul 2024 şi îşi propun să atragă atât turişti români, cât şi străini.

    Pe lângă spaţiile de cazare, hotelul are un centru de evenimente de circa 140 metri pătraţi, un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri, un bar şi o terasă.

     

  • Acuzat de Marcel Ciolacu că România pierde procesul legat de controversatul proiect Roşia Montană din cauza lui, fostul premier Dacian Cioloş dă vina pe Victor Ponta: ”Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ţi răspunderea. Şi explică-i şi lui Marcel adevărul”

    Controversatul dosar am exploatării miniere de la Roşia Montană a revenit în atentia publică având în vedere că sentinta finală în procesul intentat de canadienii de la Gabriel Resources împotriva statului român urmează să fie anuntată până pe 10 februarie.

    Statul român este actionar minoritar în proiectul administrat de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în timp ce compania canadiană Gabriel Resources  detine 80%.

    Acuzat că din cauza lui România ar putea să piardă procesul şi să fie obligată să plătească despăgubiri de 2 miliarde dolari, fostul premier Dacian Cioloş a comentat subiectul într-o postare pe Facebook, dând vina pe Victor Ponta.

    ” Când nu fură pentru ei, pesediştii fură pentru alţii. Aşa se traduce situaţia de la Roşia Montană, unde Victor Ponta este principalul vinovat pentru că a semnat actele de care avea nevoie Roşia Montană Gold Corporation. Marcel Ciolacu să îl sune de urgenţă pe consilierul său actual, Victor Ponta, sau pe fostul său şef de partid, acelaşi Victor Ponta, şi să explice de ce mereu şi mereu trebuie să plătească românii în locul lor.

    Să fie clar pentru toată lumea: Roşia Montană este o afacere a PSD din care aceşti oameni vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces. Fie prin exploatare ilegală, fie prin procente rezultate ca urmare a procesului. Restul e mascaradă politică pusă la cale de Marcel Ciolacu şi de ceilalţi beneficiar”, spune Cioloş.

    Dacian Cioloş a fost prim ministru în perioada  noiembrie 2015 – ianuarie 2017.

    ”Escrocheria politică ce poartă numele de PSD a dat aurul României în concesiune acestei companii şi i-a promis că îl va exploata. Astăzi încearcă să şteargă urmele şi nu vor să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte. Din acest motiv îi cer lui Marcel Ciolacu să îşi asume răspunderea, el şi prietenii lui care au dat exploatarea pe mana Gold Corporation împotriva românilor care au ieşit în stradă pentru protejarea un sit de valoare universală.

    Compania Roşia Montană Gold Corporation a dat în judecată statul român în iulie 2015, când prim-ministru era Victor Ponta. Evident, pentru Marcel Ciolacu este de vină Cioloş, care a ajuns la guvern în decembrie 2015, şi nu consilierul său „onorific” Ponta care, prin acţiunile sale şi ale prietenului Vâlcov, care era şeful Comisiei pentru Roşia Montană din Parlament, a dus România în această fundătură. Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013 pentru demararea proiectului. În documentele de la tribunal scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului şi le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare – inclusiv modificarea unor legi de mediu şi de patrimoniu care protejau situl Roşia Montană. Speriat de reacţia oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja, contractul era deja semnat. A băgat statul român într-o situaţie gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro.

    De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibăşelilor pe care ei le-au făcut, statul şi cetăţenii vor plăti despăgubiri”, se arată în postarea făcută de Dacian Cioloş.

    În contiuare, el adaugă un citat dintr-o declaratie făcută de Victor Ponta în 2015:

    „Cei de la Roşia Montană, din 1998, dar mai ales din 2005, de când e Traian Băsescu preşedinte, au avut promisiuni ferme că proiectul se va face. Cu siguranţă vor cere despăgubiri, nu ştiu cât. Ţinând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Probabil că o să plătim toţi şi cred că e corect să spunem acest lucru”, zicea premierul Ponta în 2015.

    ”Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ţi răspunderea. Şi explică-i şi lui Marcel adevărul, că dacă pierdem acest proces este din cauza angajamentelor pe care tu le-ai luat faţă de companie fără a avea bază legală, ci pe promisiuni fără acoperire”, a încheiat Dacian Cioloş postarea de joi.

    România ar putea pierde procesul intentat de canadienii de la Gabriel Resources în dosarul Roşia Montană. Premierul Marcel Ciolacu: Înţeleg că până pe 10 februarie va veni şi o decizie definitivă

     

  • Villa Certosa, una dintre bijuteriile imobiliare ale fostului premier italian Silvio Berlusconi, este scoasă la vânzare pentru 500 de milioane de euro. Conacul a găzduit de-a lungul timpului personaje controversate precum Vladimir Putin, Tony Blair sau George W. Bush

    Proprietatea luxoasă de pe plaja din Sardinia a fostului premier italian Silvio Berlusconi, unde acesta şi-a petrecut vacanţele alături de cei mai puternici lideri ai lumii, urmează să fie scoasă la vânzare pentru 500 de milioane de euro, scrie Financial Times.

    Cei cinci copii ai defunctului Berlusconi, care a murit în iunie anul trecut la vârsta de 86 de ani, au fost de acord să vândă proprietatea, care va fi comercializată în sistem privat de către Dils, un consultant imobiliar cu sediul la Milano.

    Magnatul imobiliar, devenit mogul media şi politician, a cumpărat proprietatea de 110 hectare de pe coasta de nord-est a insulei, cunoscută sub numele de Costa Smeralda, la sfârşitul anilor 1980 şi a renovat-o în întregime.

    Proprietatea somptuoasă, care dispune de 68 de camere, acces direct la Marea Mediterană, mai multe piscine, terenuri de tenis, grădini de mărimea a 80 de terenuri de fotbal şi un amfiteatru, i-a găzduit cândva pe fostul preşedinte american George W. Bush şi pe fostul premier britanic Tony Blair.

    De asemenea, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a petrecut vacanţa la Villa Certosa împreună cu Berlusconi de mai multe ori între 2003 şi 2010.

    Printre posibilii cumpărători se numără miliardari din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, India şi SUA. Vizionările ar trebui să înceapă în februarie.

    Proprietatea ar putea fi, de asemenea, de interes pentru grupurile internaţionale de ospitalitate de lux, au adăugat aceştia, potrivit Dils.

    Insula Sardinia a fost în mod tradiţional o destinaţie populară pentru oligarhii ruşi, iar câteva dintre cele mai luxoase vile din zona Costa Smeralda, care include staţiunile Porto Cervo şi Porto Rotondo, au fost achiziţionate în anii 1990 de cetăţeni ruşi. Cu toate acestea, actualul regim de sancţiuni legat de războiul din Ucraina face puţin probabilă o achiziţie de către un cetăţean rus.

    Potrivit unei evaluări din 2021, proprietatea valora 260 de milioane de euro. Preţul actual cerut era mai mare decât ceea ce spera familia să obţină din vânzare, a declarat una dintre persoane.

    Villa Certosa ar mai fi fost scoasă pe piaţă de două ori, în 2010 şi 2015. Însă Berlusconi a negat întotdeauna zvonurile privind o potenţială vânzare.

    Presa italiană a relatat că Berlusconi a refuzat o ofertă de 500 de milioane de euro în 2015 din partea familiei regale saudite, care ar fi fost a doua tentativă de cumpărare din partea familiei al-Saud.

    Cele mai mari proprietăţi ale defunctului Berlusconi au fost deţinute prin intermediul Idra, o companie imobiliară.

    Înainte de moartea sa, anul trecut, costurile de gestionare a proprietăţilor, inclusiv a celei din Sardinia, scoasă acum la vânzare, au crescut de la 21 milioane de euro la 24 milioane de euro, potrivit informaţiilor publice disponibile. Mai mult de jumătate din costuri erau legate de reparaţii, întreţinere şi întreţinerea spaţiilor exterioare. Costurile totale cu energia electrică în 2022 s-au ridicat la 1,3 milioane de euro.

    Familia deţine mai multe alte proprietăţi prin intermediul mai multor companii în Italia şi în străinătate. În timp ce unele active costisitoare, cum ar fi Villa Certosa, vor fi vândute, altele vor rămâne în familie.

    Fiica Marina Berlusconi, preşedinta Fininvest, urmează să achiziţioneze Vila Campari de pe Lacul Maggiore din nordul Italiei de la fraţii ei. Sora ei mai mică, Barbara Berlusconi, intenţionează să cumpere, tot de la fraţii ei, proprietatea deplină a Vilei Macherio, proprietatea de lângă Milano unde ea şi fraţii ei din cea de-a doua căsătorie a defunctului Berlusconi au crescut.

    Arcore, proprietatea de lângă Milano care a fost în ultimii 50 de ani reşedinţa principală a regretatului magnat, va rămâne, de asemenea, în familie.

  • Vladimir Putin vine cu o nouă decizie care şochează Europa

    Vladimir Putin a pornit la vânătoare de foste active ale URSS şi a ordonat oficialilor să găsească bunuri şi active ruseşti care au aparţinut fostului imperiu sovietic, scrie Bloomberg.

    Un ordin al preşedintelui rus publicat recent a alocat fonduri pentru o unitate de stat care să se ocupe de căutarea activelor sovietice în străinătate şi să se asigure că drepturile Rusiei asupra acestora rămân în picioare. În document nu se menţionează despre bugetul alocat acestei operaţiuni sau ce tipuri de proprietăţi sunt căutate.

    Deşi nu este clar ce a determinat ordinul, este puţin probabil ca interesul lui Putin pentru fostele posesiuni imperiale să atenueze îngrijorările legate de ambiţiile sale în rândul statelor vecine, după ce invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap securitatea europeană.

    La apogeul său, Imperiul Rus s-a extins pe teritorii ale Poloniei moderne şi ale statelor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi ale Finlandei. Acesta s-a dizolvat sub presiunea Primului Război Mondial şi a revoluţiei bolşevice din 1917, condusă de Vladimir Lenin, care a marcat naşterea statului comunist.

    Uniunea Sovietică, formată în 1922, a acoperit o mare parte din fostul teritoriu al imperiului, cu excepţia Poloniei şi Finlandei, până la prăbuşirea sa în 1991, când republicile sovietice din ţările baltice, Caucaz, Ucraina, Belarus şi Asia Centrală au devenit independente.

     

     

  • A doua cea mai mare economie a lumii, tot mai aproape de dezastru după ce bogăţii îşi iau banii şi fug, lăsând în urmă o ţară pe care guvernul nu ştie dacă o mai poate salva

    Prăbuşirea pieţei bursiere din China, care s-a soldat cu o gaură de 6 trilioane de dolari şi care se întinde pe o perioadă de trei ani, dezvăluie un adevăr dureros pentru guvernul preşedintelui Xi Jinping: Oamenii sunt deznădăjduiţi în ceea ce priveşte perspectivele celei de-a doua mari economii a lumii, iar pesimismul lor devine din ce în ce mai greu de ignorat, scrie Bloomberg.

    Investitorii s-au debarasat în masă de acţiunile chinezeşti, ceea ce a dus la o scădere brutală cu 40% a indicelui bursier CSI 300. Un pachet guvernamental de salvare este în curs de examinare, iar suma pusă de guvern pe masă se ridică la 280 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, atât investitorii internaţionali cât şi cei retail rămân sceptici privind succesul măsurilor şi posibilitatea unei reveniri solide a economiei.

    În comparaţie cu criza imobiliară şi cu provocările demografice ale ţării, o prăbuşire a pieţei bursiere ar putea părea o problemă relativ superficială. Acţiunile reprezintă o fracţiune din averea gospodăriilor, la fel ca şi proprietăţile imobiliare, şi nu există semne de risc sistemic care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară.

    Dar, într-o ţară în care controlul guvernului asupra comentariilor financiare şi a datelor economice este din ce în ce mai strict, pieţele reprezintă un memento public al problemelor care afectează economia reală, de la prăbuşirea preţurilor locuinţelor la creşterea tensiunilor comerciale. Selloff-ul masiv riscă să reducă cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor, agravând şi mai mult problemele economiei.

    A trecut aproape un deceniu de la ultima dată când autorităţile chineze s-au arătat atât de îngrijorate de piaţa bursieră a ţării. Dar contextul economic din 2015 a fost foarte diferit.

    La acea vreme, guvernul era pregătit să injecteze stimulente masive şi în principalul motor al economiei, sectorul imobiliar. Acesta a pus la dispoziţie peste 3.000 de miliarde de yuani din banii băncii centrale pentru demolarea vechilor clădiri de apartamente şi pentru construirea şi vânzarea unora noi. Autorităţile au redus drastic ratele dobânzilor, stimulând cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor. Politica celor doi copii a fost introdusă în luna octombrie a aceluiaşi an, revigorând interesul investitorilor pentru ţară. Iar datele oficiale au plasat creşterea PIB-ului pentru anul în curs la 7%.

    În 2023, economia şi-a atins obiectivul de creştere anuală de aproximativ 5% – dar a înregistrat şi cea mai gravă criză deflaţionistă de la criza financiară asiatică încoace. Preţurile locuinţelor au scăzut cel mai mult în decembrie din ultimii aproape nouă ani. Exporturile au întâmpinat dificultăţi, populaţia este în scădere şi există o armată vastă de absolvenţi fără loc de muncă.

    Mai important, deşi autorităţile par dispuse să intervină pentru a sprijini piaţa, acestea au indicat în mod clar că se îndepărtează de utilizarea stimulentelor alimentate de datorie pentru a stimula creşterea sectorului imobiliar şi a economiei în general. Măsurile de politică au fost modeste, securitatea naţională devine o prioritate la fel de importantă ca şi creşterea economică, iar semnele că puterea este din ce în ce mai concentrată la vârful Partidului Comunist sugerează că oficialii guvernamentali ar putea avea dificultăţi în a răspunde rapid la crize.

    Schimbarea de politică a Chinei a dus la o “retragere a creditelor de pe piaţă”, deoarece o mare parte din împrumuturi sunt legate de sectorul imobiliar, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors Ltd. Acest lucru înseamnă că amploarea recesiunii actuale este mult mai mare decât în 2015, a adăugat el.

    „Ce se întâmplă acum are un impact puternic negativ asupra finanţelor în general, de la gospodării la afaceri. Asta înseamnă că încrederea se risipeşte, iar viitorul pare mai nesigur”, a mai declarat acesta.