BusinessMagazin

Blog

  • Se canta prohodul sistemului public de pensii

    Dupa multi ani de poticneli, sistemul de pensii private incepe sa capete forma. Proiectele de lege care reglementeaza reforma sistemului de pensii urmeaza sa fie aprobate intr-un viitor previzibil, iar investitorii asteapta cu nerabdare sa intre pe o piata care-si anunta un bun potential de dezvoltare.

     

    Sfarsitul e aproape pentru sistemul public de pensii, la care contribuie azi toti salariatii din Romania. Deficitele din ultimii ani devin nefinantabile, iar raportul dintre salariatii care contribuie si pensionari scade continuu de 16 ani. Solutia sunt pensiile private, discutate pe larg in cadrul seminarului „Pensiile private, pe ultima suta de metri“, organizat de Ziarul Financiar si ING Asigurari.

     

    Autoritatile spun ca primele fonduri de pensii facultative (asa-numitul pilon III) vor intra in functiune anul viitor, fiind urmate de fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) un an mai tarziu. Investitorii sunt insa de parere ca ar fi mai bine ca sistemul privat de pensii sa debuteze cu pilonul II. Ce inseamna toate acestea?

     

    Pilonul II va fi alcatuit din fondurile de pensii administrate privat, care vor prelua o parte din contributiile virate catre sistemul public, obligatoriu in prezent pentru toti salariatii. La schemele de pensii din pilonul II vor participa obligatoriu toti contribuabilii in varsta de pana la 35 de ani si facultativ cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Contributia virata in primul an va fi de 2%, aceasta urmand sa creasca liniar, cu cate 0,5 puncte, pana la 6%, nivel considerat insa prea mic de investitori. La varsta pensionarii, pensia va fi calculata individual, in functie de contributiile facute de fiecare.

     

    Pilonul III ar trebui sa fie si mai simplu, cel putin in teorie. Schemele de pensii din acest pilon sunt facultative, oricine avand dreptul sa contribuie cand si cat doreste. Deocamdata, proiectul de lege spune ca doar contributiile de maxim 200 de euro pe an sunt deductibile de la plata impozitului, ceea ce ii nemultumeste pe investitori. Culmea, tocmai cei carora li se adreseaza legea – cum ar fi cei care traiesc numai din chirii sau dividende, muncesc in strainatate sau obtin venituri din alte activitati neprofesionale – ar putea fi exclusi din sistem.

     

    In acelasi timp, pilonul I este din ce in ce mai impovarat de imbatranirea populatiei si de presiunile financiare care apar din cauza numarului insuficient de salariati care contribuie pentru a plati pensiile unui numar tot mai mare de pensionari. Acum 6 ani, 8 mi-lioane de salariati contribuiau pentru pensiile a 2,1 milioane de pensionari. Astazi, 4,6 milioane de salariati contribuie pentru tot atatia pensionari.

     

    In tarile central-europene reforma sistemului public de pensii a debutat in urma cu 10-12 ani, cand la noi nici macar nu incepusera sa se privatizeze marile intreprinderi de stat. Cehia si Ungaria au reglementat pensiile facultative (pilonul III) in 1994, in timp ce pensiile administrate privat (pilonul II) au inceput sa functioneze in Ungaria in 1998 si in Polonia in 1999. Asadar, sistemele de pensii private au facut deja cariera in regiune, pe langa alte posibilitati de economisire.

     

    Inaintea fondurilor de pensii au aparut in tarile vecine fondurile mutuale, pe principiul carora functioneaza de altfel si depunerile in viitoarele sistemele de pensii private. Iar in prezent activele fondurilor de pensii chiar au reusit sa le depaseasca pe cele ale fondurilor mutuale in Europa Centrala si de Est.

     

    In Polonia, de exemplu, activele fondurilor de pensii erau evaluate anul trecut la putin peste 20 de miliarde de euro, in timp ce fondurile mutuale aveau depuneri din partea persoanelor fizice de numai 12 miliarde de euro. In cazul Bulgariei, fondurile de pensii tocmai au depasit jumatate de miliard de euro, in timp ce activele fondurilor de investitii nu au trecut inca de 100 de milioane de euro.

     

    Polonia este exemplul clasic de reforma a pensiilor in regiunea central- si est-europeana. Dupa prabusirea economica de la inceputul anilor ‘90, polonezii au reusit prin reforme generalizate sa revina la crestere economica, sa reduca somajul si inflatia si sa aiba o moneda puternica si in apreciere. Lipsea totusi ceva pentru a sprijini eforturile de modernizare a economiei: in 1995, cand sistemul public de pensii a ajuns aproape de colaps, au aparut si primele discutii referitoare la pensiile private.

     

    Veriga lipsa a reformelor a fost completata in 1999, cand au fost reglementate si au inceput sa functioneze pensiile private. Sigur, au existat si probleme la inceput. Randamentele fondurilor de pensii au fost nemultumitoare in primii cinci ani, picand sub cifra de inflatie.

     

    Dar dupa o vreme, cand tot mai multi contribuabili au capatat incredere in sistem, comisioanele fondurilor de pensii s-au redus, la fel si costurile lor de administrare, iar randamentele au devenit la un moment dat real pozitive – iar azi circa 11,6 milioane dintre cei 13 milioane de contribuabili polonezi isi directioneaza economiile catre diverse scheme private de pensii. Sistemul public de pensii din Romania se gaseste in prezent in acelasi punct mort unde era si cel polonez in urma cu 10 ani.

     

    Ramane ca legile pentru sistemul privat sa fie finalizate si sa devina destul de atractive pentru investitori, iar populatia sa capete incredere si sa inceapa sa depuna bani in aceste fonduri. Iar daca sistemul nostru va avea acelasi succes ca si in Polonia, estimarile arata ca activele fondurilor de pensii ar putea chiar depasi 3 mld. euro in 2015.

  • Cei trei piloni

    Reforma sistemului de pensii cuprinde, alaturi de restructurarea sistemului public, introducerea a doua noi componente, asa numitii piloni II si III ai sistemului de pensii:

     

    PENSIILE PUBLICE: Asa-numitul pilon I, in cadrul caruia pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor de la salariatii actuali (PAYG)

     

    FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT: Pilonul II presupune transferul unei cote din contributiile sociale in administrare privata. Aceste contributii sunt investite pe termen lung de companii specializate, producand castiguri suplimentare pentru participant

     

    PENSIILE OCUPATIONALE: Pilonul III presupune participarea optionala la scheme private de pensii ocupationale

  • Dupa Petrotel, Oltchim

    Grupul LukOil a redeschis rafinaria Petrotel, la trei ani dupa ce o inchisese pentru lucrari de modernizare care au costat aproape 121 de milioane de dolari. Din 1998, de cand a cumparat-o, LukOil a investit la Petrotel 250 de milioane de dolari, la care ar mai urma sa se adauge, in urmatorii doi-trei ani, inca 50 de milioane. 

    Presedintele grupului rusesc, Vaghit Alekperov (foto), a declarat ca Petrotel are nevoie de 350 de benzinarii pentru a functiona la un nivel optim, ceea ce inseamna ca reteaua din Romania a LukOil, care are in prezent 257 de statii de distributie, va fi extinsa.

    Alekperov a recunoscut ca, in afara de benzinarii, grupul rusesc este interesat si de alte active din petrochimia romaneasca, in special de combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea si, eventual, de complexul Arpechim, sursa de materii prime a Oltchim.

  • Au gasit titei!

    Minijos Nafta, cel mai mare producator de petrol din Lituania, a facut prima descoperire din ultimii 12 ani a unui zacamant de petrol pe teritoriul national. Compania a estimat ca depozitul, situat in apropierea orasului Sveksna din vestul tarii,  contine aproximativ 110.000 de metri cubi de titei. 

    Avand in vedere continua crestere a pretului la petrol pe piata mondiala, vestea descoperirii zacamantului le-a dat sperante companiilor care foreaza in Lituania sau care vor sa obtina licente de explorare. Minijos este o societate mixta cu o firma din Danemarca, iar celelalte doua companii petroliere care foreaza in Lituania au partener suedez, respectiv polonez. Geologii estimeaza ca resursele exploatabile de petrol din subsolul Lituaniei se ridica la 60 de milioane de metri cubi, in timp ce resursele offshore se cifreaza la 70 de milioane de metri cubi. In primele noua luni ale anului, productia de petrol a tarii a fost de 236.200 de tone.

  • E.ON se extinde si in Bulgaria

    Grupul energetic german E.ON a achizitionat pachetele majoritare de actiuni a doua firme de distributie de electricitate din Bulgaria, pentru suma de 140,7 milioane de euro. Germanii au cumparat 67% din actiunile celor doua companii, platind 20% din pret, iar restul de bani urmeaza sa fie achitat pana la sfarsitul anului. E.ON isi continua astfel planul de extindere in Europa de Est. Pe piata romaneasca, grupul german a cumparat recent pachetul majoritar de actiuni de la Distrigaz Nord, prin intermediul companiei sale Ruhrgaz, si candideaza pentru preluarea a doua distributii de electricitate.

  • Unii il numesc dumping fiscal

    O chestiune foarte delicata in relatiile dintre „noua Europa“ si „vechea Europa“ a constituit-o diferenta de nivel al fiscalitatii, care incurajeaza din plin delocalizarea companiilor occidentale in Est, comenteaza revista franceza Capital.

    O solutie coercitiva de rezolvare a acestui conflict a propus-o ministrul de finante al Frantei, Nicolas Sarkozy, care vrea sa taie ajutoarele financiare ale UE pentru noii membri daca acestia nu accepta sa creasca impozitele la nivelul celor din Vest. Dezavuata imediat in public de politicienii occidentali, solutia e sustinuta insa de intreprinzatori si de bancheri, care nu se feresc sa-i recunoasca avantajele pentru afacerile lor. „Va fi o metoda reusita de a limita dumpingul fiscal, asa de riscant pentru tarile est-europene care il practica“, spune Patrick Artus, director al companiei de servicii financiare CDC Ixis, intervievat de Capital. Din fericire, o astfel de masura este practic imposibila, deoarece dreptul european nu permite sub nici o forma conditionarea ajutoarelor oferite noilor intrati in Uniune.

    „Singura posibilitate viabila ramane reducerea presiunilor fiscale in randul tarilor dezvoltate ale UE, pentru a face fata pe cat posibil concurentei“, recunoaste Artus. Iar concurenta are toate sansele sa se ascuta, cata vreme est-europenii au programate, deja, noi valuri de reduceri fiscale pentru anii urmatori.

  • Inceput zglobiu de campanie

    Campania pentru alegerile din 28 noiembrie a inceput intr-o nota neasteptat de glumeata, chiar daca umorul n-a fost intotdeauna de cea mai buna calitate. 

    Mai intai au fost inscrierile la Biroul Electoral Central ale candidatilor la Presedintie: din 24 de candidaturi, BEC n-a putut valida decat 12, restul formand obisnuitul grup de excentrici ai campaniilor prezidentiale – poate anul acesta inca mai excentrici decat in alti ani. Mai apoi au fost epitetele cu care s-au gratulat principalii candidati, Adrian Nastase si Traian Basescu, pornind de la deja celebrele comparatii cu ursul si iepurasul, trecand prin micile impunsaturi benigne cu ocazia intalnirilor de la mall-ul Plaza Romania sau de la balul Academiei Catavencu si ajungand la acuzatii dure. 

    Daca Basescu l-a acuzat pe Nastase ca este „geambas de contracte“ si „fraier“ in relatia cu guvernele occidentale, Nastase l-a numit pe Basescu „un personaj trist si cinic“, cu „obraz de talpa“ si „smecher al Romaniei“, care „sta la panda sa atenteze la destinul european“ al tarii.

    In disputa a intervenit presedintele Ion Iliescu, care s-a situat, cum era si firesc, de partea candidatului PSD, apreciind ca Traian Basescu nu poate sa reprezinte tara acum, intrucat „un pretendent la functia de sef al statului trebuie sa aiba un anumit grad de civilizatie si un anumit comportament“. Potrivit lui Iliescu, „este foarte clar“ semnalul din strainatate ca Basescu nu este potrivit ca presedinte al Romaniei.

    In fine, o noua nota de culoare pentru campanie a venit din partea omului de afaceri George Copos, presedintele FC Rapid –  inca un om de fotbal care intra in politica. El a anuntat ca va candida pe lista Uniunii PSD+PUR de la Arges, din partea Partidului Umanist.

  • Bin Laden revine

    Nici pe ultima suta de metri a campaniei pentru alegerile prezidentiale din SUA, sondajele de opinie n-au putut releva vreun avans mai consistent al vreunuia din candidati. Cel mai important eveniment din campania electorala a ultimei saptamani a fost creat insa de mesajul televizat al teroristului Osama bin Laden, care i-a avertizat pe americani ca securitatea lor nu depinde de alegerea lui Bush sau a lui Kerry, ci de atitudinea SUA in general fata de lumea musulmana. Comentatorii au interpretat mesajul sefului Al-Qaida ca pe o sustinere fata de John Kerry, avand in vedere ca acesta a promis ca poate rezolva problema terorista altfel decat prin actiuni militare masive, cum a incercat s-o faca George W. Bush.

  • UE: zambete, sampanie si neliniste

    Ceremonia de semnare a noii Constitutii Europene, de vinerea trecuta, s-a vrut un eveniment grandios si simbolic, care sa creeze imaginea unei Uniuni Europene realmente unite. La Roma, in aceeasi cladire unde in 1957 s-a semnat Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene, s-au adunat cei 25 de sefi de state si guverne ai statelor membre, impreuna cu cei din statele aspirante la integrare – Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia.

    Evenimentul a fost insa umbrit de criza provocata prin retragerea de catre noul presedinte desemnat al Comisiei Europene, José Dur˜ao Barroso, a echipei sale de comisari, in urma opozitiei Parlamentului European fata de unii din acestia. Cel mai contestat dintre noii comisari, italianul Rocco Buttiglione, acuzat de homofobie de catre europarlamentari, a renuntat la candidatura. In discutie raman insa si alte candidaturi, contestate fie pe motiv de conflict de interese intre profilul portofoliului lor de comisari si specificul unor afaceri mai vechi in care au fost implicati, fie pe motiv de lipsa de pregatire pentru functiile lor in noua Comisie Europeana.

    Deocamdata, mandatul actualei Comisii Europene, in frunte cu Romano Prodi, va fi prelungit pe o durata nedeterminata, pana ce Dur˜ao Barroso va reusi sa obtina de la sefii de state si guverne alte nominalizari, care la randul lor sa fie supuse aprobarii Parlamentului. Cancelarul german Gerhard Schröder a declarat ca spera in rezolvarea crizei in termen de doua saptamani, inainte de inceperea noii sesiuni a Parlamentului European, la 15 noiembrie. 

  • UTOPII? DEOCAMDATA

    TRIPLETII DIN 1 MAI-MICIURIN

    Exista un proiect al unui ansamblu rezidential care ar urma sa fie construit in zona 1 Mai – Miciurin din Bucuresti. Vor fi trei blocuri turn cu cate 16 etaje fiecare. La nivelele inferioare,  apartamentele vor fi mai mici si mai ieftine dar, pe masura ce se avanseaza in inaltime, locuintele vor fi tot mai luxoase. Acum se poarta discutii intre finantator, proprietarul terenului etc. Daca totul decurge normal, constructia ar putea incepe anul viitor.“  Cristian Tudor, Comnord 

    ZGARIE NORI DE DAMBOVITA

    Impact «gandeste» acum niste proiecte de zgarie nori, blocuri care ar putea avea si 40 de etaje. Am inceput sa lucram la proiect, impreuna cu un partener american. Apartamentele vor fi foarte mari si extrem de luxoase. Diferenta dintre o astfel de locuinta si una in-tr-un bloc clasic, va fi comparabila cu cea dintre un Bentley si o Dacie. Pretul unui apartament va fi intre 1.500 si 3.000 de euro metrul patrat. Un astfel de apartament poate costa si un milion de euro.“  Dan Ioan Popp, Impact