BusinessMagazin

Blog

  • Declinari ale prostiei

    Ca mai toate ideile care mai mult circula decat se preocupa sa comunice un sens notabil, si aceasta se dovedeste un model de plastic, nedigerabil, ce nu acopera realitatea. La recent incheiatul targ Gaudeamus, cel mai vandut autor, potrivit statisticilor oficiale, a fost nimeni altul decat Batranul Hemingway si Marea sa opera, pe care editura Polirom, intr-un gest de stimabila cutezanta, s-a angajat s-o publice in editii hard-cover si in tiraje mari.

    Tot asa, o editura proaspat intrata pe piata romaneasca de carte, ART, a venit la standurile targului cu mai multe traduceri (noi sau vechi), dar si cu texte romanesti clasicizate. In prima categorie, o aparitie zglobie, dar cu staif, menita sa-i delecteze nu doar pe amatorii de litere franceze din secolul al XIX-lea, ci pe toti iubitorii de umor si de acolade spirituale: "Dictionarul ideilor primite" al lui Flaubert, unul dintre cei mai mari prozatori ai Frantei, model de perfectiune stilistica si de luciditate in privinta arhitecturii romanesti.

    Dictionarul sau urma, initial, sa fie integrat in volumul al doilea din "Bouvard si Pécuchet" (opera ce i-a fost tiparita postum, la doar un an dupa disparitia autorului, in 1880). Pe masura ce "intrarile" au inceput sa se adune, ispita de a-l transforma intr-o opera de sine statatoare a triumfat. Socant, impertinent, acid cu aparente de baza, volumul se dorea o colectie de perle, o "suma a prostiei omenesti", prostie vazuta mai ales in ipostaza ei "burgheza": "Cand a fost burghezul mai urias in prostia lui decat astazi?

    Ce mai inseamna burghezul lui Molière pe langa cel din zilele noastre? Domnul Jourdain nu-i ajunge nici pana la genunchi primului negustor pe care-l intalnesti pe strada". "Rautacisme" – cum ar spune un primar imburghezit de sector din imediata noastra contemporaneitate – care ar fi putut sa suscite acuze si procese, asa cum a avut parte Flaubert si la publicarea "Doamnei Bovary". De aceea, si-a luat toate masurile de precautie, ascunzand hohotul de ras sub valul unei aparente seriozitati: "Nu voi putea fi osandit in numele nici unei legi, desi voi ataca totul!".

    Intr-o scrisoare adresata unui prieten, Flaubert dezvaluie natura ambigua a lucrarii: "Cartea va fi alcatuita astfel incat publicul sa nu stie bine nicio clipa daca autorul isi bate sau nu joc de el". Intr-adevar, daca el recomanda cititorului sa-l citeasca pentru a afla, in ordine alfabetica, "tot ceea ce trebuie sa spuna in societate pentru a se purta dupa cum cere buna-cuviinta si a fi pe placul tuturor", gogomaniile cu aer solemn inseriate in Dictionar trebuie citite pe dos, fiind, de fapt, un dus rece sau, daca vreti, chiar un antidot impotriva prostiei.

    Gustave Flaubert, "Dictionar de idei primite de-a gata", Editura Art, Bucuresti, 2007

  • Post-rock de Bucuresti

    Lumea se plange de industria muzicala romaneasca si eu la fel. In multe privinte e insa mult mai bine sa produci muzica aici decat in Anglia.

    In Marea Britanie trebuie 1) sa ai multe relatii sau 2) sa ai foarte mare noroc ca oamenii sa acorde atentie muncii tale. Mare parte a trupelor isi petrec ani de zile cantand in cluburi pe jumatate goale inainte sa prinda o scurta mentiune in ziarul local sau sa apara intr-un fanzin prost fotocopiat facut de vreo pustoaica de cincisprezece ani.

    Pe de alta parte, in Romania exista atat de putine trupe, incat e usor sa faci valuri – un exemplu foarte bun in acest sens fiind noua trupa bucuresteana Israel Lights. “Mda, se pare c-am creat ceva agitatie”, zice Liviu, care canta la chitara, la sintetizator si e si vocalist al trupei. “Am aparut pe niste bloguri, a inceput lumea sa vorbeasca despre noi… se pare ca avem un public impartit. Unii ne plac, altii nu pot sa ne sufere, dar asta nu cred ca e ceva chiar asa de rau.

    ”Merita retinut faptul ca, pana acum, Israel Lights au avut o singura apartie live, la inceputul lunii noiembrie, si totusi o multime de oameni stiu cine sunt. Cu exceptia cazului in care esti Pete Doherty, nu ai sa starnesti asemenea interes in Marea Britanie.

    Cand m-am dus sa ma intalnesc cu formatia, ma asteptam la o legatura vaga cu Tara Sfanta – sa fi avut oare parinti evrei? Un vag interes pentru politica din Orientul Mijlociu? Sau poate cochetau cumva, ciudat, cu Kabbala? “In realitate”, zice Liviu razand, “am dat peste nume citind un numar din Wallpaper Magazine. Acolo era un articol despre o firma din Israel care produce articole pentru decoratiuni interioare. De-aici provine numele”.

    Ceea ce e si mai important de stiut e ca numele cu sonoritati de Vechiul Testament sunt aproape de rigoare in lumea post-rock, plina de trupe cu nume ca “A Silver Mt. Zion” si “Godspeed You! Black Emperor” (a se remarca semnul de exclamatie obligatoriu). Ca sa fii un grup post-rock autentic iti trebuie trei lucruri: 1) piese suficient de lungi cat sa umple o fata a unui disc de vinil, 2) piese care suna foarte incet, apoi foarte tare, dupa care iar foarte incet si 3) mult zgomot. Israel Lights par sa fie acoperiti la toate capitolele.

    “Prima noastra aparitie, in clubul Expirat, nu a fost decat un set neintrerupt de piese. Am inceput cu si nu ne-am oprit pana la finalul concertului, care s-a terminat cu un val de reactii si zgomot.” Cam la asta se reduce etica post-rock.

    Trupa s-a format in vara lui 2007, la putina vreme dupa ce Liviu s-a despartit de un alt grup care face parte din noul val de formatii indie din Bucuresti – The Guillotines – (ei se cheama de fapt Guillotines, ultima oara cand am discutat cu ei insistand sa renunt la “The”). Liviu a facut echipa cu vechiul sau prieten Mihai (chitara), cunoscandu-l pe bateristul Claudiu cand acesta s-a prezentat pentru un jam session. “A mers bine”, explica Liviu, “asa incat Claudiu a ramas”.

    I-am intrebat despre ce anume ii influenteaza si m-am asteptat sa apara greii obisnuiti (Mogwai, Godspeed etc.). “Ne plac mai multe, de la Beatles si Stones la indie-ul modern. Cred ca Stones sunt printre factorii care ne influenteaza cel mai tare, oricat de surprinzator ar parea”. Au apucat sa-i vada pe rockerii sexagenari in concertul de la Bucuresti din vara? “Sigur ca da. A fost un spectacol adevarat. Rock corporatist, dar spectacol adevarat.”

    Planurile lor de viitor se axeaza pe “muzica live cat mai mult posibil”. Daca vor continua sa atraga atentia in modul in care au facut-o pana acum dupa numai un singur concert, atunci probabil veti mai auzi de Israel Lights.

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu

  • D’ale monopolului

    Companiile au relatat pentru postul de radio B92 ca trebuie sa ofere un discont de 30–40%, fara insa ca produsele sa fie mai ieftine la raft, diferenta intrand in buzunarele vanzatorului.

    Astfel, toate sortimentele de paine trebuie sa aiba un discount de 30%, produsele de patiserie de 33%, biscuitii de 38%, pizza de 33%, iar produsele congelate de 37%. De asemenea, sunt impuse anumite conditii si termeni contractuali, cooperarea ulterioara si amplasarea produselor in rafturi depinzand de modul cum producatorii raspund solicitarilor Delta.

    Una dintre conditiile puse pentru a desface produsele in supermarketurile companiei este de a accepta un termen de plata de 60 de zile pentru produsele de panificatie si de 90 de zile pentru alimentele congelate. In plus, pentru acceptarea unui nou produs spre comercializare trebuie achitata o suma de aproximativ 2.500 de euro, de zece ori mai mare decat cea ceruta de retailerul sloven Merkator.

    Delta Holding detine aproximativ 40% din piata sarba de retail si a fost acuzata in aceasta vara de Comisia pentru Protectia Consumatorilor a parlamentului sarb ca abuzeaza de pozitia pe care o detine pe piata pentru a forma un monopol.

  • Puscariasi pe stadioane

    In opinia sa, prin folosirea acestei metode ar mai fi rezolvate doua probleme. Prima ar fi reducerea costurilor legate de constructie, iar a doua se refera la criza de forta de munca din tara, cauzata de emigrarile masive din ultimii trei ani.

    Cwizkalski a dat exemplul fostelor state comuniste, unde detinutii erau folositi frecvent pentru astfel de munci.

    Conform agentiei de rating Fitch, organizarea, impreuna cu Ucraina, a Campionatului European de Fotbal din 2012 va costa Polonia aproape 27 de miliarde de euro, bani necesari pentru construirea de stadioane si pentru modernizarea infrastructurii.

    Reprezentantii fostului guvern polonez au contestat cifra, spunand ca este prea ridicata, dar nu au avansat o estimare oficiala. In opinia agentiei, nevoile totale ale Poloniei pentru modernizarea intregii infrastructuri de transport ajung la 100 de miliarde de euro.

  • De ce India?

    Amplasata in orasul Rapi, aceasta a fost construita impreuna cu firma locala Themis Medicare Ltd., cu care Richter a infiintat un joint-venture in august 2004.

    Investitiile necesare pentru constructia fabricii, unde lucreaza 225 de persoane, au fost de 8,8 milioane de euro. In cazul in care ar fi fost ridicata in Ungaria, ar fi fost necesara o suma dubla, iar in cazul unei tari din Europa Occidentala suma ar fi fost de patru ori mai mare. In privinta costurilor de operare, acestea vor ajunge la 1,7 milioane de euro pe an.

    Daca fabica ar fi fost amplasata in Europa Occidentala, costurile anuale ar fi ajuns la aproximativ 10 milioane de euro. Costurile reduse de constructie si de operare constituie motivele pentru care aproape toti marii producatori mondiali din industria farmaceutica detin cel putin o capacitate de productie in India.

  • Privatizare amanata cu un an

    Pana la sfarsitul acestui an urmeaza sa se stabileasca daca va continua colaborarea cu consortiul de companii angajat pentru a oferi consultanta in vederea privatizarii sau daca va fi organizata o noua licitatie, intreaga procedura urmand sa fie luata de la capat.

    Ludwik Sobolewski, presedintele Bursei de la Varsovia, nu se opune acestor planuri, considerand ca, dupa toate aparentele, anii 2009 sau 2010 par a fi favorabili unei privatizari. Sobolewski spune ca pana atunci va pregati bursa pentru acest proces si ca spera ca valoarea de piata sa se majoreze.

  • Mai putin, deci mai bine

    In aceeasi perioada, nivelul salariului mediu brut aproape s-a triplat, ajungand anul trecut la 767 de euro. Intre 1993 si 2006, pretul cu amanuntul la produsele alimentare s-au majorat cu doar 37%, conform datelor furnizate de Asociatia Agricola din Cehia.

    De remarcat ca preturile la produsele agricole s-au majorat pana in 2000 cu 31%, astfel ca in ultimii sase ani acestea au fost practic constante.

    David Marek, economist la banca de investitii Patria Finance, spune ca, desi a scazut foarte mult, ponderea cheltuielilor cehilor cu produsele alimentare este inca ridicata fata de cea din tarile dezvoltate. Astfel, daca in Cehia procentul este de 16,3%, in zona euro este de 15,6%, iar in Statele Unite de 15%.

    Pe langa cheltuielile cu produsele alimentare, un procent de aproape 3% din venituri este cheltuit pentru achizitia de produse alcoolice si tutun. 

  • Olandezul de la Microsoft

    Franke a fost director general al operatorului ucrainean de telefonie mobila UMC si este o figura cunoscuta in comunitatea de afaceri din Kiev. Cu o experienta de 25 de ani in industria de comunicatii, Franke si-a inceput activitatea in spatiul ex-sovietic in 1994, cand a inceput sa dezvolte operatiunile din Rusia ale Ericsson.

    Ulterior, a fost responsabil de toate activitatile de comunicatii mobile ale operatorului Golden Telecom. Franke a declarat ca industriile IT si telecom intampina aceleasi provocari si ca legaturile dintre ele devin din ce in ce mai stranse.

    In anul financiar 2007, biroul din Ucraina al Microsoft a obtinut o crestere de 40%. Daca in urma cu patru ani aici lucrau sase persoane, in prezent numarul acestora a ajuns la 100.

  • Mercator intra in Muntenegru

    Pentru anul urmator se asteapta ca vanzarile sa atinga 25 de milioane de euro. Muntenegru este a patra piata din afara Sloveniei unde Mercator isi incepe operatiunile. Pana in prezent, Mercator a intrat in Serbia, Croatia si Bosnia.

    Compania slovena este al doilea mare retailer care intra in Muntenegru in ultima perioada, dupa ce holdingul sarb Delta a deschis doua magazine.

    Mex a fost fondat in urma cu 11 ani, avand unitati deschise in patru orase din tara. Potrivit estimarilor pentru acest an, vanzarile Mercator vor ajunge la aproximativ 2,3 miliarde de euro. 

  • Magnet pentru investitori

    Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost facute publice. Conform estimarilor din media ceha, valoarea portalului web este estimata la aproximativ 100 de milioane de euro.

    Inainte de tranzactie, printre actionarii firmei se numarau fondul de investitii Baring Communications Equity Ltd., infiintat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, o filiala a ING Group si firma americana de consultanta financiara Communications Equity Associates Inc.

    Un alt investitor in Centrum.cz, care ofera atat servicii de cautare pe internet, cat si servicii de reclama contextuala, a fost Intel Capital, un fond de investitii al Intel Corporation. Intr-un comunicat al NetCentrum, cei doi fondatori afirma ca vor reinvesti o parte din banii obtinuti in urma acestei tranzactii in dezvoltarea companiei.