Lumea se plange de industria muzicala romaneasca si eu la fel. In multe privinte e insa mult mai bine sa produci muzica aici decat in Anglia.
In Marea Britanie trebuie 1) sa ai multe relatii sau 2) sa ai foarte mare noroc ca oamenii sa acorde atentie muncii tale. Mare parte a trupelor isi petrec ani de zile cantand in cluburi pe jumatate goale inainte sa prinda o scurta mentiune in ziarul local sau sa apara intr-un fanzin prost fotocopiat facut de vreo pustoaica de cincisprezece ani.
Pe de alta parte, in Romania exista atat de putine trupe, incat e usor sa faci valuri – un exemplu foarte bun in acest sens fiind noua trupa bucuresteana Israel Lights. “Mda, se pare c-am creat ceva agitatie”, zice Liviu, care canta la chitara, la sintetizator si e si vocalist al trupei. “Am aparut pe niste bloguri, a inceput lumea sa vorbeasca despre noi… se pare ca avem un public impartit. Unii ne plac, altii nu pot sa ne sufere, dar asta nu cred ca e ceva chiar asa de rau.
”Merita retinut faptul ca, pana acum, Israel Lights au avut o singura apartie live, la inceputul lunii noiembrie, si totusi o multime de oameni stiu cine sunt. Cu exceptia cazului in care esti Pete Doherty, nu ai sa starnesti asemenea interes in Marea Britanie.
Cand m-am dus sa ma intalnesc cu formatia, ma asteptam la o legatura vaga cu Tara Sfanta – sa fi avut oare parinti evrei? Un vag interes pentru politica din Orientul Mijlociu? Sau poate cochetau cumva, ciudat, cu Kabbala? “In realitate”, zice Liviu razand, “am dat peste nume citind un numar din Wallpaper Magazine. Acolo era un articol despre o firma din Israel care produce articole pentru decoratiuni interioare. De-aici provine numele”.
Ceea ce e si mai important de stiut e ca numele cu sonoritati de Vechiul Testament sunt aproape de rigoare in lumea post-rock, plina de trupe cu nume ca “A Silver Mt. Zion” si “Godspeed You! Black Emperor” (a se remarca semnul de exclamatie obligatoriu). Ca sa fii un grup post-rock autentic iti trebuie trei lucruri: 1) piese suficient de lungi cat sa umple o fata a unui disc de vinil, 2) piese care suna foarte incet, apoi foarte tare, dupa care iar foarte incet si 3) mult zgomot. Israel Lights par sa fie acoperiti la toate capitolele.
“Prima noastra aparitie, in clubul Expirat, nu a fost decat un set neintrerupt de piese. Am inceput cu
Trupa s-a format in vara lui 2007, la putina vreme dupa ce Liviu s-a despartit de un alt grup care face parte din noul val de formatii indie din Bucuresti – The Guillotines – (ei se cheama de fapt Guillotines, ultima oara cand am discutat cu ei insistand sa renunt la “The”). Liviu a facut echipa cu vechiul sau prieten Mihai (chitara), cunoscandu-l pe bateristul Claudiu cand acesta s-a prezentat pentru un jam session. “A mers bine”, explica Liviu, “asa incat Claudiu a ramas”.
I-am intrebat despre ce anume ii influenteaza si m-am asteptat sa apara greii obisnuiti (Mogwai, Godspeed etc.). “Ne plac mai multe, de la Beatles si Stones la indie-ul modern. Cred ca Stones sunt printre factorii care ne influenteaza cel mai tare, oricat de surprinzator ar parea”. Au apucat sa-i vada pe rockerii sexagenari in concertul de la Bucuresti din vara? “Sigur ca da. A fost un spectacol adevarat. Rock corporatist, dar spectacol adevarat.”
Planurile lor de viitor se axeaza pe “muzica live cat mai mult posibil”. Daca vor continua sa atraga atentia in modul in care au facut-o pana acum dupa numai un singur concert, atunci probabil veti mai auzi de Israel Lights.
In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu
Leave a Reply