Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se
incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine,
inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor
agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru
ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta
agricultura.
Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone,
fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de
grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din
acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de
tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune – pentru
comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii
romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul
graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand
chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul
practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost
seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din
graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.
E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri
de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele
InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din
tara. “Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la
un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde”, spune
Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol,
inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de
subzistenta, nu de performanta.
Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
(declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
de investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
milioane de hectare de teren cultivat din tara.
Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
ajutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
poporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
lucrate ineficient.
Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
aceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
pentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.
In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
pamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.
