Blog

  • Alegerile prezidenţiale din Franţa: Hollande rămâne pe primul loc în ultimul sondaj. Cât ar obţine Sarkozy în primul tur de scrutin

    În cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul socialist este creditat cu 57 la sută din voturi (cu un punct mai puţin decât într-un sondaj precedent al CSA), faţă de 43 la sută (un punct în plus) pentru Sarkozy. Aceste evoluţii sunt calculate în raport cu ancheta aceluiaşi institut efectuată cu 48 de ore mai devreme, la 16 şi 17 aprilie. În urma acestora se află candidatul extremei drepte Marine Le Pen şi cel al stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, amândoi în scădere uşoară, cu 16 la sută (cu un punct mai puţin), respectiv, 14,05 la sută (cu 0,5 puncte mai puţin). Pe poziţia a cincea se află candidatul de centrul François Bayrou, care a înregistrat un uşor progres de 0,5 puncte, ajungând la 10,5 la sută.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Madeline Alexander, partener audit Deloitte România



    Madeline Alexander este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014) .



    În 1999 a revenit temporar în România pentru a acorda asistenţă companiilor naţionale şi multinaţionale în audit şi raportare financiară. Specializarea sa este auditarea societăţilor cu capital de stat, cât şi privat, locale sau multinaţionale.

    Ca manager de audit în Statele Unite, Madeline Alexander s-a implicat în câteva proiecte de cotare la bursa din SUA a unor companii, iar în România a făcut parte din echipa implicată în proiectul realizat în colaborare cu Ministerul Finanţelor “Adaptarea Normelor IAS la sistemul contabil românesc”, cât şi a standardelor internaţionale de audit. De asemenea, a fost director/trezorier în Consiliul de Administraţie al Camerei de Comerţ Americane şi consilier al ministrului de finanţe în 2004.

    Madeline Alexander este membră a Camerei Auditorilor Financiari din România, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Institutului American al Contabililor Autorizaţi şi a Institutului Contabililor Autorizaţi din Georgia, SUA.

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Madeline Alexander: Femeile din România care se află în poziţii de management a trebuit să răzbată ca să ajungă acolo pentru că rolul lor în companii mult timp nu a fost bine definit. În ultimii 10 ani s-au făcut însă nişte paşi uriaşi în această direcţie. O femeie care se află la acelaşi nivel cu un bărbat este, cu siguranţă, cu mult mai încercată decât acesta.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Madeline Alexander: Nu cred că am făcut foarte multe sacrificii în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru între cele două dimensiuni. Este drept că am ales să încep familia mai târziu, însă lucrurile au venit de la sine. Este dificil, recunosc, trebuie să faci eforturi ca să le ai pe ambele, dar totul ţine de capacitatea de a prioritiza.

    BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate?
    Madeline Alexander: Am descoperit o destinaţie foarte plăcută, anume Sardinia. În rest, pentru că am copilărit în Miami, în fiecare an mergem acolo o dată sau de două ori.

     


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Opt ani de Pro Cinema. Ce urmează?

    Lansarea postului dedicat femeilor “Acasă TV” a scris primul capitol în istoria televiziunilor de nişă din România. A fost un proiect de succes, care a încurajat o idee şi mai îndrăzneaţă – de a lansa o televiziune care să se adreseze cinefililor. Apariţia Pro Cinema, care la doar un an de la lansare a ajuns lider de piaţă, a reconfirmat faptul că televiziunile de nişă au un potenţial uriaş de creştere. Ideea de a înfiinţa un canal de televiziune dedicat exclusiv cinefililor a apărut în primăvara anului 2003, iar peste un an a avut loc şi lansarea.

    De atunci a început o evoluţie constantă, generată de aplicarea unei reţete complexe, care a constat într-un mix de concepte şi genuri, care să se plieze pe o gamă cât mai extinsă de preferinţe cinematografice. “Încă de la lansare, Pro Cinema s-a dorit a fi primul post de televiziune cu un format românesc dedicat filmelor, serialelor, dar şi documentarelor legate de profilul canalului. Acesta este unul dintre atuurile Pro Cinema, la care se adaugă diversitatea de genuri şi stilistică din grila de programe”, spune Lucia Antal, directorul executiv al Pro Cinema.

    “Filmul de 10”, spre exemplu, este cel mai puternic şi mai popular dintre subbrandurile Pro Cinema, urmat de “Ora de comedie”, care de-a lungul timpului a găzduit serii celebre, precum Seinfeld sau MASH şi serialele de acţiune. “Cine TePrinde” este un alt concept de succes al postului, în special datorită formatului său inedit, în care Cristian Tudor Popescu prezintă telespectatorilor cele mai interesante şi provocatoare opere cinematografice. Filmele şi programele sunt astfel alese încât să atragă atenţia unei categorii foarte importante de public – telespectatorul tânăr, cu o educaţie peste medie şi pasionat de filme. “Peste o treime din piaţa totală a televiziunilor de film este deţinută de Pro Cinema, care reuşeşte să-şi ţină la distanţă principalii competitori. Este canalul numărul unu al nişei de film şi atinge în prime time dublul audienţei comparativ cu următoarele două canale de film pe targetul 18-49 urban”, spune Lucia Antal, directorul executiv al Pro Cinema.

    Telespectatorul Pro Cinema este, în primul rând, unul care îşi doreşte să vadă filme bune. Este, în general, tânăr, adică are o vârstă cuprinsă între 18 şi 49 de ani, are o educaţie peste medie şi cei mai mulţi dintre telespectatori sunt bărbaţi. “Aş putea spune despre el că a devenit mai selectiv şi mai pretenţios cu trecerea timpului şi aceasta tocmai pentru că este dependent de filme şi seriale”, subliniază Antal.
    Targetul de audienţă pentru anul 2012 este, în primul rând, consolidarea leadership-ului de 100% în rândul nişei de cinema, iar apoi “ne-am dori o susţinere mult mai intensă a filmului românesc, a industriei româneşti de film, pe care de altfel am şi început-o prin parteneriatul pe care îl avem cu premiile Gopo”, mai spune directorul executiv al Pro Cinema.

    Pro Cinema face parte din compania Pro TV S.A., care a raportat pentru trimestrul al treilea al anului trecut o cifră de afaceri de 31 de milioane de dolari, în creştere faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2010, respectiv 29 milioane de dolari. Asta în ciuda faptului că piaţa de publicitate a scăzut cel mai sever în trimestrul al treilea dintre toate ţările în care operează CME, grupul care deţine Pro TV S.A. Profitul OIBDA a fost de 4,6 milioane de dolari, cu 7% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2010. Compania Pro TV deţine posturile de televiziune Pro TV, Acasă, Pro Cinema, Pro TV Internaţional, Sport.ro şi MTV şi face parte din grupul american CME (Central European Media Enterprises). Compania americană deţine 95% din Pro TV SA, restul de acţiuni fiind în posesia lui
    Adrian Sârbu.

    Grupul american, care este cotat pe bursa americană Nasdaq şi pe bursa din Praga, deţine canale de televiziune în Cehia, România, Slovenia, Slovacia, Croaţia şi Bulgaria. Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV acum 16 ani, conduce CME de aproape trei ani. El deţine în România, printre alte active media, Ziarul Financiar şi BUSINESS Magazin.

  • Afaceri cu temperaturi extreme

    Italienii de la Ariston Thermo au ajuns anul trecut la afaceri de 30 de milioane de euro pe piaţa locală din businessul cu centrale termice, boilere electrice şi panouri solare. Core businessul companiei, centralele termice, care generează 65% din vânzările locale, i-ar putea ajuta să-şi crească afacerile destul de puternic în perioada următoare, în condiţiile în care românii au început în ultimii ani să fie tot mai atenţi la factura la întreţinere, iar după ce guvernul a anunţat că vrea să elimine subvenţiile la încălzire, din ce în ce mai mulţi au decis să aloce 2.000-3.000 de lei pentru a-şi cumpăra o centrală termică. Însă atunci când decid să cumpere un astfel de produs, românii sunt extrem de atenţi pe ce dau banii.

    “Românii tind să fie din ce în ce mai informaţi, suntem destul de des contactaţi la telefon pentru a da diferite informaţii. În ţările vestice, clienţii se implică personal mai puţin, instalatorul decide ce centrală va pune, în schimb în România clientul se implică foarte mult. Înainte, oamenii mergeau din magazin în magazin, acum se informează foarte mult de pe internet”, spune Cătălin Drăguleanu, director de vânzări în cadrul Ariston Thermo România, filiala locală a grupului Italian Ariston Thermo.

    În România există în prezent peste 1,5 milioane de centrale termice de apartament instalate, în contextul în care tot aproape 1,5 milioane de locuinţe rămân în continuare branşate la sistemul central de termoficare. În 2011 s-au debranşat circa 70.500 de apartamente, potrivit statisticilor Ariston. Cifra debranşărilor anuale este încă mică, dar eliminarea subvenţiilor pentru agentul termic ar putea conduce la o creştere semnificativă a vânzărilor de centrale. Deocamdată însă, Ariston Thermo nu se bazează pe acest lucru atunci când îşi face bugetul pe 2012, deşi speră să-şi crească anul acesta cifra de afaceri cu circa 10%, de la 30 de milioane de euro anul trecut (cifra de afaceri include atât vânzări ale subsidiarei româneşti, cât şi vânzări directe din Italia către distribuitori români – n. red.). “Nu ne bazăm pe debranşări, ci mai degrabă pe un mix de produse”, explică Drăguleanu.

    Piaţa locală de centrale termice de apartament a rămas în 2011 la acelaşi nivel ca în 2010, de circa 135.000 de unităţi în volum şi de 75 de milioane de euro în valoare. “Principalul motiv care a influenţat această evoluţie a pieţei a fost anunţul tardiv al guvernului privind eliminarea subvenţiilor centrale la încălzire, ce a făcut imposibilă debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire pentru familiile care şi-ar fi dorit acest lucru”, spune Drăguleanu. Un alt motiv ar fi scăderea nivelului de trai, care a plasat achiziţia unei centrale termice în coada listei de opţiuni a românilor. Totuşi, pentru 2012 reprezentantul Ariston Thermo mizează pe o revenire a cererii, după ce în lunile de iarnă facturile la întreţinere au crescut în medie cu 25-30% faţă de anul anterior. Pe lângă că devin mai economi, românii devin şi mai atenţi la poluare.

    “Întâlnim tot mai des tendinţa de aliniere la obiceiurile de achiziţie din ţările vestice. Cumpărătorii locali de centrale se îndreaptă tot mai mult către sistemele în condensare care, dincolo de funcţiile ce aduc un impact redus asupra mediului înconjurător, au avantajul reducerii consumului de gaz cu până la 35%”, spune Drăguleanu. De altfel, Ariston Thermo mizează pe astfel de centrale în condensare (vaporii de apă condensează în schimbătorul de căldură special proiectat eliberând căldura latentă care este recuperată – n. red.), lansând de curând un model de astfel de centrală pentru apartament, la un preţ de circa 4.000 de lei. În acest moment doar circa 10% din piaţa de centrale termice pe gaz din România este compusă din aparate în condensare, restul revenind centralelor termice convenţionale, proporţie aproape inversă comparativ cu statele vestice.

  • Franţa votează. Pe cine?

    Pentru cititorul român, discursul electoral al actualului preşedinte francez Nicolas Sarkozy seamănă izbitor cu cel al ex-premierului Emil Boc. “Anumite ţări din Europa sunt pe marginea prăpastiei”, i-a avertizat Sarkozy pe alegători cu ocazia lansării manifestului său electoral, cu 17 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 22 aprilie.

    “Situaţia în care au ajuns prietenii noştri spanioli şi greci ne aduce cu picioarele pe pământ. Uitaţi-vă cum a ajuns Spania, după şapte ani de guvernare socialistă!”, a spus preşedintele, atrăgând atenţia că el a făcut totul ca să protejeze poporul francez de criză şi că “dacă reîncepem să cheltuim fără număr, dacă punem la îndoială reformele, atunci cum să nu ni se întâmple şi nouă ceea ce păţesc alţii?”, acuzându-i de-a dreptul pe socialişti că pun la cale un “festival de cheltuieli pentru care nimeni nu ştie cum vor fi asiguraţi banii, de parcă Europa şi criza n-ar fi existat”. În replică, François Hollande, candidatul socialiştilor, l-a acuzat că altceva în afară de austeritate nu mai ştie şi că propunerile lui Sarkozy sunt doar “o prelungire a greşelilor şi a eşecurilor de până acum”.

    Manifestul lui Sarkozy, “Scrisoare către francezi”, conţinea într-adevăr propuneri menite să consolideze regimul de austeritate necesar pentru tăierea deficitului bugetar (pe care regimul Sarkozy a reuşit să-l scadă la 5,2% anul trecut, sub ţinta de 5,7%, şi intenţionează să-l aducă la zero până în 2016): reducerea în continuare a personalului din sectorul public, creşterea TVA de la 19,6% la 21,2% pentru a finanţa reducerea poverii fiscale pentru angajatori şi chiar îngheţarea plăţii de către Franţa a contribuţiei anuale la bugetul UE, măsură estimată să economisească 600 mil. euro. Nu e adevărat însă ce spune Hollande, că pledoaria pentru austeritate e singura de care e în stare Sarkozy: actualul preşedinte şi-a schimbat cât se poate de perceptibil discursul pe parcursul campaniei.

    Atâta vreme cât s-a simţit ameninţat de retorica anti-imigraţie şi anti-UE a Marinei Le Pen de la Frontul Naţional, clasată multă vreme a treia în sondajele de opinie, preşedintele a căutat să-şi întreacă preopinenta cu acelaşi tip de discurs, doar că formulat mai elegant, susţinând protejarea companiilor franţuzeşti şi combaterea imigraţiei ilegale. La începutul lui martie, pledoaria lui pentru politici protecţioniste la nivel european şi a unei iniţiative europene contra imigraţiei ilegale i-a câştigat aderenţi, cu o îngustare la 9 puncte a decalajului din sondaje faţă de primul clasat, François Hollande (e vorba de sondajele pentru al doilea tur de scrutin, cel decisiv, din 6 mai).

    Dar după ce rezolvarea crizei atentatelor de la Toulouse s-a contabilizat electoral în dreptul lui Sarkozy, iar Marine Le Pen a scăzut în sondaje, preşedintele a abandonat temele sociale şi naţionale în favoarea celor fiscale şi economice, încercând să se poziţioneze drept campion al prudenţei bugetare, strict în raport cu un Hollande al cărui avans electoral s-a întemeiat tocmai pe tema abandonării austerităţii în favoarea unor politici mai prietenoase cu cetăţenii. Toate sondajele se încăpăţânează să-l arate însă câştigător pe François Hollande, cu avansuri între 6% şi 12%.

  • Guvernul îngheaţă şi pentru următorii ani angajările în sectorul public, dar cu reguli flexibile

    Angajamentul de a continua politica de îngheţare a anagjărilor în sistemul public, cu mici excepţii, a fost introdus în Programul de convergenţă pentru perioada 2012-2015, la capitolul “Obiectivele pe termen mediu”.

    ” Deşi nu se mai întrevăd măsuri de austeritate de genul celor aplicate în 2010, pe partea de cheltuieli se va menţine o abordare prudentă tocmai pentru a consolida trendul sustenabil al finanţelor publice. Reducerea numărului de angajaţi în sectorul public va continua prin politica de înlocuire a unui singur anagajat din 7 care părăsesc sistemul; această politică va fi însă aplicată cu mai multă flexibilitate, pentru a se elimina blocajele determinate de lipsa de personal “, se arată în documentul aprobat, miercuri, de Guvern şi obţinut de MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Public: Dosarul Huidu se află în fază avansată de soluţionare

    Reprezentanţii Ministerului Public susţin, într-un comunicat de presă de joi, că părţile din dosar nu au formulat obiecţiuni, însă una din părţi “a solicitat lămuriri suplimentare în raport de concluziile conform cărora «autoturismul nu a derapat»”.

    “Astfel, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov au transmis Institutului de Expertize Criminalistice solicitarea prin care expertul parte a cerut lămuriri suplimentare în legătură cu împrejurările producerii accidentului rutier, având în vedere concluziile din expertiză potrivit cărora «autoturismul nu a derapat»”. Urmează ca Institutul de Expertize Criminalistice să formuleze punctul de vedere în raport cu precizările solicitate într-un termen rezonabil”, se precizează în comunicatul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romgaz a fost inclusă pe lista finală la licitaţia pentru explorarea unor câmpuri gazeifere din Irak

    Gigantul american Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră listată din lume, a dispărut din varianta finală a listei, iar cea mai notabilă apariţie este Syrian General Oil, transmite Reuters.

    Exxon Mobil a deranjat Bagdadul prin semnarea unui acord de explorare cu guvernul regional din Kurdistan, considerat ilegal de către autorităţile centrale.

    Anul trecut, Ministerul Petrolului din Irak a exclus compania americană Hess Corp din licitaţie după ce a semnat mai multe acorduri cu guvernul din Kurdistan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronica primului trimestru din 2012

    Primul aspect care mi-a atras atenţia este acela că oamenii nu mai sunt tentaţi să facă acţiuni sau proiecte “de umplutură”, a dispărut timpul irosit aiurea mai mult decât percep că au dispărut banii, ca resursă principală. Cantitativ se întâmplă mai puţine intervenţii în organizaţii, dar excepţional de frumos gândite şi pregătite calitativ şi este o tendinţă care apare atât în mediul corporatist, cât şi în cel antreprenorial. Sunt proiecte mai puţine, dar cu anvergură mult mai generoasă şi cu impact anticipat pe perioade mai lungi de timp.

    Dacă termenul scurt a fost mantra GM-ilor până la anul de graţie 2009, dacă supravieţuirea a fost obiectivul între 2009 şi 2011, acum se întrezăresc perspective diferite în care viitor este cuvântul cel mai des folosit. Nu ştiu încă dacă viitor este un sinonim pentru termenul lung sau pentru trăinicie, însă am certitudinea că este o preocupare mult mai autentică şi mai perseverent urmată care se va clarifica în următoarele luni.

    Un al doilea aspect inedit este conţinutul discuţiilor cu oamenii de la vârful organizaţiilor care este mai degrabă filosofic, dar nu fad sau preţios, ci cu multă intenţie şi disponibilitate de a înţelege fenomenele organizaţionale şi relaţiile dintre oameni. Aş putea spune că a dispărut aproape cu totul nerăbdarea şi presiunea liderilor de a face repede schimbări care să nu îi implice şi pe ei în principal şi în mod foarte direct. Până anul trecut multe dintre discuţiile despre schimbare erau interpretări rafinate ale atitudinii frumos ilustrate de Caragiale în “O scrisoare pierdută”: “Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc!, dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc!, dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale…”.

    Cu alte cuvinte auzeam adesea “vrem să schimbăm, dar să se schimbe angajaţii întâi, vrem să schimbăm, dar dacă se poate să facem asta discret, din birou cu uşa închisă ca să nu deranjăm, vrem să schimbăm, dar să nu facem valuri…”. Ce aud de la lideri de la finalul anului trecut încoace este din categoria “Ce am eu de făcut, cum pot eu să mă implic sau să influenţez cât mai corect proiectele de schimbare, care e rolul meu în treaba asta şi ce am de făcut?”.

    Un al treilea lucru, derivat din cele două de mai sus, este că apare un trend nou, clar conturat, al unui model de intervenţie de consultanţă. Este un fel de regina intervenţiilor, un fel de wellness intelectual. Dacă până acum vedeam proiecte în care schimbarea cerea măsuri tranşante în infrastructura organizaţiilor, la nivel de procese şi de sisteme, în care munca de consultanţă era cu mânecile suflecate şi cu truda, cot la cot cu clientul, acum tind să cred că am ajuns la un moment de pregătire, nu neapărat maturitate, în care e loc de fineţuri organizaţionale. Este încă de muncă, dar este muncă de întreţinere şi, făcută pe un organism predominant sănătos, dă foarte repede rezultate vizibile şi generează entuziasm.

    Dacă în trecut exista clar fenomenul de istovire organizaţională, când oamenii şi organizaţiile funcţionau în ciuda felului cum făceau lucrurile, nu datorită acestuia, iar volatilitatea era cea mai mare ameninţare nerostită a oricărei afaceri, se întrevede în prezent o preocupare sănătoasă pentru fermitate, pentru perseverenţă, pentru excelenţă, pentru integritate, dar în sensul lor profund. Liderii înţeleg acum cu limpezime că orice fisură între ce spun şi ce fac le aduce amenzi usturătoare în dinamica relaţiilor cu angajaţii, că etica, integritatea şi respectul nu sunt doar lozinci, ci treburi de făcut la fel de igienice ca stabilirea obiectivelor, managementul performanţei şi executarea planurilor de afaceri sau plata salariilor.

    Buna intenţie nu mai scuză mijloacele folosite pentru materializarea ei, e nevoie de fidelitate faţă de sine, începând de la intenţie şi până la felul cum liderii fac lucrurile să se întâmple. E mai greu, dar e mai senin şi mai cu sens felul cum se cer făcute lucrurile de acum înainte şi este aproape implicit intuit şi de cei care conduc organizaţiile şi de cei conduşi. E un nou fel de caracter organizaţional care se întrevede şi care va fi cu siguranţă conturat până la final de an, iar timpul este principalul lui mijloc de acţiune.


    Iuliana Stan este OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics Romania

  • Insulele greceşti au început să fie scoase la vânzare de către familiile moştenitoare, din cauza noilor taxe

    Surse din piaţa imobiliară au declarat pentru ziarul grec că mai mulţi proprietari, în special familii care au moştenit insulele, încearcă să le vândă rapid pentru a evita noile taxe, acceptând preţuri mai mici şi concesii substanţiale.

    Potrivit Kathimerini, insula Oxeia din Marea Ionică, moştenită de familia greco-australiană Stamoulis, a fost vândută recent unor membri ai familiei regale din Emiratul Qatar pentru 5 milioane euro, după ce fusese cotată iniţial la 6,9 milioane euro.

    O mare parte din insula situată în apropiere de Itaca, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare, este protejată ecologic, însă porţiunea neprotejată a proprietăţii poate fi dezvoltată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro