Blog

  • Sefii de state si de guverne din UE iau masuri impotriva crizei datoriilor

    Acordul, care vine intr-un moment in care Portugalia pare sa se
    indrepte spre un pachet de ajutor financiar extern, a fost posibil
    datorita unui compromis facut pentru a raspunde conditiilor
    Germaniei. Berlinul a cerut reesalonarea cotizatiilor Germaniei la
    viitorul mecanism de sprijinire a uniunii monetare. “Am adoptat un
    pachet complet de masuri economice. Diferitele elemente ale
    proiectului au fost fixate, dupa mai multe luni de negocieri”, a
    declarat presedintele UE, Herman Van Rompuy. Capacitatea efectiva
    de imprumut a fondului de sprijin pentru statele din zona euro
    aflate in dificultate, infiintat anul trecut, a fost majorata de la
    250 de miliarde de euro la 440 de miliarde de euro. Rezolvarea
    problemei asigurarii finantarii suplimentare a fost amanata pentru
    luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nori artificiali in valoare de jumatate de milion de dolari pentru Cupa Mondiala de Fotbal din Qatar

    Norii artifdiciali vor fi creati din particule usoare de carbon
    si heliu si vor fi mutati in dreptul soarelui de patru panouri care
    primesc energie solara, scrie Gizmodo.com. Acestia il vor bloca si
    vor stabili o temperatura propice pentru desfarsurarea jocurilor.
    Pretul construirii acestor nori este de 500.000 de dolari.

    Sursa:gizmodo.com

  • Sute de persoane au asteptat deschiderea H&M. Cum comentati?

    Primii cumparatori au venit de la ora 06:00 si s-au asezat la
    rand pentru a beneficia de cupoanele cadou de 80 de lei oferite de
    retailer primilor 100 de cumpărători .”Am venit de la ora 8 şi am
    reuşit să prind cupon. Nu am mai fost într-un magazin H&M, sper
    să pot cumpăra astăzi”, a spus o clientă a magazinului.

    La ora 11:00, CEO-ul companiei, Carlos Duarte, a tăiat panglica,
    permiţând primelor persoane să intre în magazin. H&M va
    deschide sâmbătă magazinul din Unirea Shopping Center, urmat de
    unităţile din Băneasa Shopping City (31 martie), Plaza Romania (8
    aprilie) şi Bucureşti Mall (15 aprilie). De asemenea, compania va
    mai deschide până la sfârşitul anului magazine în Braşov, Timişoara
    şi Cluj-Napoca.

    Retailerul suedez H&M cuprinde în prezent 2.200 de magazine
    în aproape 40 de ţări. Grupul are aproximativ 87.000 angajaţi şi
    comercializează haine pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi
    copii.

  • Cateva sute de persoane au asteptat mai multe ore deschiderea primului magazin H&M in Romania

    “Stiau ca magazinul se deschide la ora 11:00, insa multe
    persoane au venit inca de la ora 06:00, iar cozile au inceput sa se
    formeze in jurul orei 08:00”, a declarat un reprezentant al firmei
    de paza, care a adaugat ca la coada s-au strans peste 500 de
    persoane.

    Clientii sunt asezati organizat la coada care se intinde pe mai
    multi zeci de metri, fiind “flancati” de un numar destul de mare de
    agenti de paza, pentru a nu incurca celelalte activitati din
    mall.
    “Am luat masuri si sunt asezati ordonat la coada, asa incat sa nu
    fie incurcate celelalte activitati care se desfasoara in mall”, a
    spus un agent de paza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile bugetare ar putea recupera toata taierea din 2010

    “Depinde de incasari, perspectiva este buna. Daca va continua si
    in urmatoarele trimestre, este posibil sa recuperam si cealalta
    parte din taierea de anul trecut”, a spus Ialomitianu intrebat daca
    exista premize pentru majorari salariale in acest an.

    Rugat sa precizeze cand ar putea avea loc o astfel de majorare
    salariala, Ialomitianu a spus ca cel mai probabil in luna decembrie
    ar fi posibila o revenire a salariilor la nivelul dinainte de iulie
    2010, dar a reafirmat ca numai in functie de evolutia
    incasarilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scumpirea carburantilor schimba preferintele auto ale romanilor. Consumul, criteriul numarul unu

    Doua treimi dintre respondentii unui sondaj realizat de GfK in
    2010 spun ca achizitioneaza un automobil in primul rand dupa
    consum. Urmatoarele criterii care dicteaza alegerea sunt, in
    ordine, marca (44%), pretul (44%), caracteristicile si performanta
    motorului (40%), precum si confortul (36%). Nu este de mirare ca
    romanii se uita in primul rand la consum, avand in vedere ca anul
    trecut carburantii s-au scumpit cu peste 15%, comparativ cu 13%, in
    2009, potrivit datelor statistice oficiale. Cresterile de preturi
    au continuat insa si in 2011, pe fondul cresterii cotatiilor
    titeiului la nivel international, dar si al conflictelor sociale si
    politice din Africa de Nord si Orientul Mijlociu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bilantul cutremurului urmat de tsunami in Japonia depaseste 10.000 de morti

    Potrivit ultimelor date statistice publicate vineri la ora 11.00
    (04.00, ora Romaniei), politia a declarat ca 10.035 de morti au
    fost confirmati si ca 17.443 de persoane erau date disparute.
    Numarul ranitilor a ajuns la 2.775, a adaugat politia, insarcinata
    sa compileze statisticile provenind de la diferite prefecturi
    afectate si sa identifice cadavrele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar putea scapa de amenzi peste 400.000 de soferi vitezomani

    Asta daca propunerile de modificare a legislatiei rutiere
    trecute de Senat vor ajunge sa fie votate in plenul Parlamentului.
    Printre abaterile care vor fi pedepsite doar cu avertisment scris
    se numara depasirea cu cel mult 20 km/h a vitezei maxime admise,
    folosirea telefoanelor fara dispozitiv hands-free, nesemnalizarea
    schimbarii directiei de mers si nepurtarea centurii de siguranta.
    “Nu s-a schimbat inca nimic. Soferii trebuie sa stie ca acum sunt
    inca in vigoare prevederile vechi. Este vorba despre propuneri,
    despre un proiect care va ajunge la Camera Deputatilor, care este
    camera decizionala. Apoi, proiectul va ajunge in plenul reunit al
    Parlamentului, dupa care se va vota forma finala”, a explicat
    pentru Gandul seful Politiei Rutiere, comisarul sef Lucian
    Dinita.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Examen de angajare. Cum se descurca studentii la pragul multinationalelor

    “Pe langa faptul ca am avut ocazia sa concuram intr-o echipa
    formata din prieteni, sunt putine lucruri care sa ne motiveze la
    fel de mult ca o provocare serioasa si aceasta s-a dovedit o sansa
    exceptionala de a ne testa gandirea inovatoare si creativitatea”,
    spune Eduard Dinu.

    El este masterand la Facultatea de Chimie Aplicata din cadrul
    Universitatii Bucuresti si membru al echipei Troubleshooters, care
    a castigat concursul organizat de Henkel. Pe 1 aprilie, la Berlin,
    proiectul facut de Dinu si doi prieteni – Serban Ionescu si
    Alexandru Georgescu – va concura cu alte 15 echipe din lume pentru
    marele premiu. Cei trei au inventat, in teorie, un produs pornind
    de la tema <Take a Henkel brand into the future (Du o marca
    Henkel in viitor)”, concurand cu alte 49 de echipe din Romania
    pentru proiectarea unui produs destinat oamenilor din anul
    2050.

    280 de studenti s-au inscris in editia din acest an a
    concursului <Trust by Danone> organizat de producatorul de
    lactate. Jocul a ajuns in acest an la a cincea editie, in total
    participand pana acum 1.500 de studenti. O echipa formata din sase
    studenti va merge la Paris pentru a prezenta planul de afaceri, cu
    care au castigat in Romania, in fata unei comisii formate din
    manageri de nivel inalt. Competitia stimuleaza studentii sa
    gandeasca strategic, iar scopul jocului este “sa-i invete pe
    participanti ca intr-o lume antreprenoriala cel mai important lucru
    este sa fii lider in domeniul tau de activitate”, spun
    reprezentantii Danone Romania. Compania este liderul pietei de
    lactate in functie de cifra de afaceri, avand vanzari de 435 de
    milioane de lei in 2009, in crestere fata de 2008.

    Acest tip de competitie este, din perspectiva companiilor, si un
    instrument de recrutare eficient, pentru ca astfel sunt cunoscuti
    si atrasi tineri competenti. “De-a lungul celor cinci editii, o
    parte dintre participantii la joc s-au alaturat companiei, cei mai
    multi fiind si acum colegi de-ai nostri”, declara Oana Farcasanu,
    director resurse umane in cadrul Danone Romania.

    O opinie similara au si reprezentantii Henkel Romania, care spun
    ca au in vedere pentru viitoarele programe de stagiatura cativa
    dintre studentii care s-au inscris in concurs. Competitia
    organizata de Henkel a fost la prima editie din Romania, iar
    rasplata pentru cele 17 echipe finaliste din tot atatea tari
    include o calatorie in jurul lumii si o intalnire personala cu
    Kasper Rorsted, CEO al Henkel Group.

    Castigarea concursului este “un eveniment important pentru noi”,
    spune Eduard Dinu, care povesteste ca cel mai interesant aspect al
    competitiei a fost “faptul ca nu ne-am limitat la prezent si am
    putut imagina un produs mai avansat tehnologic si cum s-ar integra
    acesta in viata de zi cu zi din 2050”. Filiala locala a Henkel,
    companie care are activitati in domeniul materialelor de
    constructii si al bunurilor de larg consum, a inregistrat anul
    trecut o cifra de afaceri de 133 mil. euro, in usoara scadere fata
    de 2009 (134,7 mil. euro).

    Ideile prezentate in astfel de competitii au si darul de a da
    idei pentru noi produse. Intre proiectele câstigatoare la editia
    trecuta se numara produsul de curatat Terra BioNet (care acopera
    suprafetele cu un strat biodegradabil ce actioneaza impotriva
    murdariei prin intermediul unor bacterii active, astfel ca nu mai e
    nevoie sa faci curatenie), o noua varianta Silan spray (primul
    balsam de rufe sub forma de spray, care face hainele sa se
    indrepte, fara sa mai fie nevoie de fier de calcat) sau deodorant
    Fa, care isi regleaza temperatura in functie de dorinta
    utilizatorului.

  • Cati romani fac cumparaturi pe internet ?

    Doar 4% dintre locuitorii din Romania au cumparat anul trecut
    produse si servicii de pe internet. Raportat la populatie, inseamna
    mai putin de un milion de oameni care, la nivel teoretic, au
    generat o piata a comertului online cu electronice, electrocasnice
    si IT de 200 de milioane de euro sau de aproximativ cinci ori mai
    mult daca sunt luate in calcul toate cumparaturile facute de pe
    internet, de la bilete de calatorie si pana la servicii
    telecom.

    Raportat la numarul de utilizatori de internet, ponderea este
    usor mai ridicata, de aproximativ 11%, dar chiar si asa, nivelul
    este la doar un sfert fata de media europeana.Cel putin doi din
    zece europeni au facut cumparaturi online in 2010, de doua ori mai
    multi fata de acum sase ani, potrivit unui raport realizat de
    Comisia Europeana, iar o treime dintre ei au cumparat macar o data
    in ultimul an din magazine din afara tarii in care locuiesc. Prin
    comparatie, doar cateva sute de mii de romani au cumparat din
    magazine online din Europa, conform statisticilor care nu iau insa
    in calcul cumparaturile facute din SUA sau din alte colturi ale
    lumii.

    Numarul mic se justifica pe de-o parte prin lipsa de incredere a
    consumatorilor in plata cu cardul bancar, o metoda inca foarte
    putin folosita la noi si practic aproape singura acceptata pentru
    cumparaturile din afara granitelor. “Plata cu cardul pe internet
    este o chestiune de incredere, care vine treptat, odata cu
    dezvoltarea si maturizarea pietei online si a celei de acces la
    internet”, crede Marius Ghenea, omul de afaceri care detine o serie
    de magazine online printre care PCFun si ElectroFun si presedintele
    Asociatiei Romane a Magazinelor Online. Pe de alta parte, si
    increderea in magazine pe care nu le cunosc si la care au acces mai
    greu decat ar avea la unul din tara este implicit mai scazuta.

    Se intampla nu numai la noi, ci peste tot in Europa. Se vede,
    spre exemplu, in sumele tot mai mici cheltuite pentru asemenea
    achizitii. Anul trecut europenii au platit in medie 635 de euro pe
    tranzactie, in conditiile in care cu un an in urma suma se ridica
    la 785 de euro, iar in 2008 la putin sub 800 de euro.

    Perceptia consumatorilor impiedica practic cresterea vanzarilor
    – 62% dintre cei care au cumparat online pana acum sunt preocupati
    de fraude, 59% nu cumpara din magazinele online din alte tari
    pentru ca nu stiu ce ar putea face in cazul in care ar aparea
    probleme, iar 49% sunt descurajati de posibile intarzieri la
    livrarea produselor. Atitudine care nu este complet nejustificata
    daca se ia in calcul faptul ca 16% dintre cumparaturile pe internet
    din alte tari europene au fost livrate cu intarziere. Totusi, doar
    in 5% din cazuri produsele nu au ajuns deloc la cumparator, risc la
    care se expun insa consumatorii si in cazul achizitiilor din tara
    unde locuiesc, in medie 6% din cumparaturile din UE nefiind
    livrate, conform statisticilor.

    Totodata, nici politicile retailerilor nu sustin foarte mult
    comertul in afara granitelor si cei mai multi dintre comercianti
    nici nu par dispusi sa ia masuri. Peste 57% din magazinele online
    din Uniunea Europeana au in plan sa se adreseze in continuare doar
    locuitorilor tarii de provenienta, mai multi decat in urma cu doi
    ani, cand doar 41% se bazau pe acelasi principiu. Doar doua din
    zece magazine online se gandesc la strategii prin care sa se
    adreseze locuitorilor din cel putin alte zece tari europene,
    potrivit raportului Comisiei Europene.

    Barierele pentru depasirea granitelor sunt in mare parte de
    natura fiscala sau legislativa, dar in calcul trebuie totodata
    luate si diferentele de limba. De regula, magazinele online din
    tari europene altele decat Marea Britanie nu au si o versiune in
    limba engleza si angajati dedicati care sa raspunda solicitarilor
    intrucat investitiile necesare nu sunt justificate de volumul
    cumparaturilor. Ca sa nu mai vorbim de versiuni personalizate
    diverselor nationalitati europene, iar astfel se adreseaza doar
    conationalilor de peste granite.