BusinessMagazin

Blog

  • Veniturile UPC România au crescut în primul semestru cu 8%, la 74,2 milioane de dolari

     În trimestrul al doilea, veniturile UPC România au crescut cu 8,7%, de la 34,3 milioane de dolari în aprilie-iunie anul precedent la 37,3 milioane de dolari în acelaşi interval din 2014, se arată într-un raport al grupului american Liberty Global, care controlează compania din România.

    Anul trecut, veniturile UPC România au crescut cu 8%, la peste 140 milioane de dolari, de la 130 milioane de dolari în anul anterior, pe fondul avansului portofoliului de clienţi.

    Portofoliul de clienţi al companiei în România a crescut uşor în primul semestru, de la 1,154 milioane la miljlocul anului trecut la 1,158 milioane în iunie 2014, în timp ce raportat la 1,189 milioane la sfârşitul anului trecut se află în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 35 de ani are o fabrică şi este lider de piaţă în România. Produsele lui ajung până în Franţa şi Belgia

    Alexandru Stănescu este de aproape zece ani proprietarul Kondor Invest, producător de rulouri exterioare pentru uşi de garaj, cu afaceri de 1,5 milioane de euro în 2013 şi 33 de angajaţi.

    Compania sa deţine în România o fabrică la Urziceni şi este lider de piaţă pe segmentul uşilor de garaj tip rulou. Ca urmare a căderii pieţei imobiliare autohtone, Stănescu a început să execute produse şi pentru clienţi din vestul Europei şi s-a extins pe pieţele din Franţa, Belgia, Luxemburg.

    “Rezultatele echipei mele sunt cele cu care mă mândresc cel mai mult. Dovezile care îmi susţin afirmaţia sunt dublarea cifrei de afaceri, o fabrică proprie, cu o capacitate de producţie anuală de peste 40.000 de unităţi, dar şi valoarea vânzărilor la nivel naţional şi internaţional”, spune antreprenorul.

    Alexandru Stănescu a absolvit Facultatea de Geografie din Capitală şi a lucrat anterior pentru o scurtă perioadă în turism şi în cadrul Universităţii din Bucureşti.

    “Îmi doresc ca în cinci ani să activez într-o economie mai sănătoasă, într-un mediu de afaceri care să sancţioneze aspru con-curenţa şi practicile neloiale. Vom continua dezvoltarea şi pe alte pieţe europene şi vom continua direcţia de inovare a produselor şi serviciilor oferite.”

    În piaţă activează şi companii precum MCA Grup, cel mai mare producător român de uşi de garaj sectionale şi rulouri exterioare, cu afaceri anuale de 8 mil euro la nivel de grup.

    Alexandru Stănescu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Un tulcean de 34 de ani a ajuns să fie unul dintre oamenii cheie ai suedezilor de la Medicover în România: le-a crescut vânzările din provincie de şase ori

    George Istrate coordonează activitatea corporate de la nivelul clinicilor regionale şi partenere Medicover, fiind direct responsabil pentru creşterea veniturilor prin atragerea clienţilor noi, dar şi de dezvoltarea parteneriatelor existente, prin intermediul echipei pe care o conduce. Până să ajungă în servicii medicale private, Istrate a lucrat în Constanţa şi Tulcea pentru Allianz Ţiriac şi Astra Uniqa Asigurări.

     “Am decis să renunţ astfel la poziţia de director de agenţie din cadrul sucursalei Astra Asigurări din Constanţa, într-un moment în care compania se afla în plină creştere, urmând să ajungă în scurt timp jucătorul principal. A fost o decizie grea, pentru că a însemnat foarte multe sacrificii, printre care şi relocarea în Capitală, însă mi-a oferit şi multe satisfacţii”, spune Istrate.

    George Istrate se mândreşte că a crescut vânzările de peste şase ori la nivelul clinicilor regionale. “Cel mai important aspect este recunoaşterea pe care Medicover mi-a oferit-o de-a lungul timpului, concretizată printr-un an de şcolarizare la Roffey Park Institute din Marea Britanie, în domeniul dezvoltării abilităţilor de lider”.

    George Istrate vrea să ocupe o poziţie cheie în cadrul grupului Medicover, dorindu-şi să contribuie la dezvoltarea companiei şi menţinerea acesteia în topul furnizorilor europeni de servicii medicale, prin experienţa şi abilităţile dobândite.

    George Istrate face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • A fost profesoară de limba română la un liceu din Bucureşti. Acum vinde evenimente de 18 milioane de euro la Business Travel

    Roxana Ilinca este şefa vânzărilor companiei Business Travel, cu afaceri de 18 milioane de euro în 2013, în mare parte din organizarea de evenimente pentru clienţi corporate. Anterior a lucrat ca director de vânzări la hotelul Moxa din Bucureşti, unde a contribuit la poziţionarea pe piaţă a proiectului şi la dezvoltarea businessului încă de la lansare.

    “Cea mai dificilă decizie de până acum a fost aceea de a renunţa la o carieră didactică.  A fost un moment greu, am trecut de la o profesie pentru care mă pregătisem ani de zile în mediul corporatist despre care nu ştiam nimic. Am fost trei ani profesor titular de limba română şi, deşi a fost o perioadă foarte frumoasă, am luat cu greu decizia de a trece în zona de business, radical diferită faţă de ceea ce înseamnă catedra”, povesteşte Ilinca.

    Spune că realizarea cea mai importantă din cariera sa este că a reuşit să obţină o creştere semnificativă de la an la an a cifrei de afaceri, în condiţiile în care Business Travel s-a ocupat până în 2008 exclusiv de emiterea de bilete de avion. “Avem o echipă capabilă să gândească un eveniment de la momentului prezentării conceptului şi până la organizarea efectivă a acestuia”, spune Roxana Ilinca, care a organizat şi evenimente cu bugete de 170.000 de euro în 2013 pentru clienţi din industria farmaceutică. Peste cinci ani, se vede lucrând în cadrul companiei în postura de partener, continuând să dezvolte activitatea Business Travel.

    Roxana Ilinca face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost inclusă în a noua ediţie a proiectului editorial al Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Prahova: 10 percheziţii la suspecţi de furt de produse petroliere şi braconaj

    Percheziţiile sunt efectuate de poliţiştii Serviciului de Ordine Publică şi secţiilor de Poliţie Rurală, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Prahova, în comunele Brazi, Bărcăneşti şi Tinosu, judeţul Prahova, şi în judeţul Ialomiţa.

    Acţiunea are loc în continuarea cercetărilor într-un dosar penal ce vizează o grupare infracţională specializată în furturi de produse petroliere şi braconaj cinegetic, dosar în care au mai fost efectuate 15 percheziţii în urmă cu o săptămână, pe 30 iulie.

    Din cercetări, a rezultat faptul că membrii grupării infracţionale ar fi comis şi un furt dintr-o societate comercială din judeţul Prahova.

    În cadrul activităţilor desfăşurate, poliţiştii urmăresc depistarea bunurilor susceptibile a proveni din săvârşirea acestor infracţiuni, a bunurilor folosite la comiterea faptelor, precum şi a 10 persoane, dintre care patru bănuite în cauză, pentru a fi conduse la sediul IPJ Prahova, în vederea continuării cercetărilor.

    Prejudiciul creat prin activitatea infracţională, estimat până în prezent, este de 100.000 de lei.

    Pe 30 iulie, poliţiştii au efectuat 15 percheziţii domiciliare, dintre care 13 în comunele Bărcăneşti, Brazi şi Sângeru, judeţul Prahova, iar două în judeţul Ilfov. În urma acestora, în judeţul Prahova şi judeţul Ilfov, s-au ridicat 3.000 de litri de produse petroliere, instrumente de braconat, produse din carne, care sunt folosite pentru probarea activităţii infracţionale. De asemenea, s-a dispus sechestru asigurător asupra a două autoutilitare.

  • INS: Câştigul salarial mediu net a crescut cu 5 lei în iunie

    Astfel, în extracţia petrolului brut câştigul salarial a fost în iunie de 4.707 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 981 lei, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.334 lei, cu 0,3% mai mare decât în mai.

    În iunie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cu 12,7%, şi în fabricarea produselor din tutun, cu 10,7%.
    Majorari între 6% şi 9% au avut loc şi în fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport.

    Creşteri între 3,5% şi 5,5% s-au consemnat si în fabricarea produselor textile, activităţi de editare, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna mai de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de salariaţi cu câştiguri salariale mici, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 14,6%, si în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, între 6% şi 9%.

    Reduceri între 2% şi 4,5% s-au operat în fabricarea altor mijloace de transport, tranzacţii imobiliare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, industria metalurgică, transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare fluctuaţii ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă astfel: învăţământ (0,4%), administraţie publică (-0,1%), sănătate şi asistenţă socială (-0,5%).

    Indicele câştigului salarial real pentru iunie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 104,3%.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 125,6%, cu 0,7 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în mai 2014.

  • Peste 14.000 de locuri de muncă vacante în toată ţara. Prahova are cele mai multe posturi libere

    După numărul de locuri de muncă vacante existente, cele două judeţe şi municipiul Bucureşti sunt urmate de:

    Arad – 840,

    Argeş – 730,

    Iaşi – 593,

    Timiş – 539,

    Constanţa – 520,

    Hunedoara – 463,

    Bistriţa-Năsăud – 404,

    Neamţ – 391,

    Sibiu – 383,

    Vâlcea – 380,

    Harghita – 367,

    Ilfov – 363,

    Gorj – 346,

    Satu-Mare – 333,

    Teleorman – 286,

    Braşov – 285,

    Maramureş – 258,

    Călăraşi – 256,

    Bihor – 216,

    Olt – 212,

    Dâmboviţa – 190,

    Brăila – 181,

    Mureş – 164,

    Tulcea – 164,

    Buzău – 163,

    Vaslui – 163,

    Giurgiu – 152,

    Galaţi – 146,

    Alba – 109,

    Covasna – 100,

    Sălaj – 96,

    Ialomiţa – 94,

    Suceava – 80,

    Dolj – 77,

    Botoşani – 73,

    Vrancea – 62,

    Mehedinţi – 20,

    Caraş-Severin – 17,

    Bacău – 9.

    La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 990 locuri de muncă, după cum urmează: 77 de programator, 62 – inginer mecanic, 34 – referent, 30 – inginer nave, 25 – inginer de sistem software, 23 – inginer construcţii civile, industriale şi agricole, 22 – specialist marketing, 21 – inginer producţie, 20 – consilier juridic etc.

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 13.416 locuri de muncă, dintre care: 1.411 de confecţioner-asamblor articole din textile, 939 – muncitor necalificat în industria confecţiilor, 622 – muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, 429 – lucrător comercial, 412 – operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice, 392 – confecţioner cablaje auto, 333 – sudor, 306 – vânzător, 303 – şofer autocamion/maşină de mare tonaj etc.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam, unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, precum şi persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare.

  • Dezvoltatorii de malluri trimit bancherii acasă. Construiesc din bani proprii şi refuză să mai ia credite

    VREMEA ÎN CARE FINANŢĂRILE SE OBŢINEAU PE POVEŞTI FRUMOASE ŞI PROGNOZE A TRECUT. Acum, pentru dezvoltarea noilor proiecte comerciale, companiile trebuie să apeleze la propriile fonduri; în unele cazuri, cererea merge către compania-mamă. Sigur, nu este o stare generală, dar tendinţa este clară. |n afară de zerourile cât mai numeroase ale fondurilor ce merită să fie investite, o altă condiţie este esenţială pentru dezvoltatorii de centre comerciale: curajul. |ntr-o piaţă în care apetitul de consum este departe de a fi la cote maxime, dezvoltarea unor noi centre comerciale, când sunt suficiente exemple de eşec în piaţă, este o probă de curaj. Sunt însă şi dezvoltatori care au şi bani, şi curaj pentru a construi noi malluri, deopotrivă în Bucureşti şi în afara lui.

    Immochan România este un exemplu al dezvoltării de centre comerciale pe propriii bani, iar compania dezvoltă acum două proiecte distincte, unul la Braşov şi altul în Capitală. ”Coresi este primul proiect comercial de anvergură, care va deservi un oraş cu o populaţie de 370.000 de locuitori, dar care nu dispune în prezent de nicio astfel de facilitate„, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România. Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tractorul, Coresi este cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, readucând la viaţă 8 procente din suprafaţa oraşului. Coresi va găzdui un hipermarket Auchan cu o suprafaţă de vânzare de 13.300 mp şi o galerie comercială cu o suprafaţă închiriabilă de 32.000 de metri pătraţi şi o lungime de 650 de metri. Complexul va fi deservit de un spaţiu de parcare ce include 3.000 de locuri. Bugetul alocat pentru Coresi este de 60 de milioane de euro, din care până acum au fost cheltuiţi deja 35 de milioane de euro, conform planurilor, afirmă Diaconu. Tot el explică în detaliu de ce investiţia nu trebuie să depăşească un anumit prag, peste care recuperarea banilor ar deveni imposibilă.

    Calculele care se fac vizează nu numai preţul terenului, al construcţiei, dar şi încasările aşteptate de-a lungul anilor. Iar studiile derulate pentru Coresi arată că traficul estimat se plasează la circa 10 milioane de vizitatori pe an, vizând deopotrivă locuitorii oraşului, pe cei din vecinătate, dar şi turişti străini şi români. La baza acestei estimări, adaugă directorul Immochan România, se află atracţia pe care o poate genera zona, potenţialul ei turistic, dar şi accesul facilitat de mijloacele de transport în comun şi infrastructura rutieră. Conform estimărilor Immochan, Coresi va atrage zilnic 25.000 de vizitatori; venitul mediu pe cap de locuitor în Braşov este de 575 de euro, în vreme ce turiştii au venituri medii de aproape două ori mai mari. Immochan este singurul dezvoltator care s-a încumetat să demareze contrucţia unui centru comercial la Braşov, deşi îşi declaraseră anterior interesul şi NEPI, compania poloneză Echo Investments şi Cora.

    În vreme ce concurenţa a preferat să mai aştepte, francezii au demarat un proiect a cărui construcţie este realizată în proporţie de două treimi şi care ar urma să fie inaugurat în primăvara anului viitor. Ei vor beneficia de avantajul primului venit, chiar şi în cazul în care vreun concurent va decide să-şi pună în aplicare planurile. Cum, de regulă, retailerii îşi fac calcule în ce priveşte numărul de clienţi pe care îi pot atrage într-un oraş, cel mai probabil majoritatea vor prefera să fie prezenţi în Coresi. |n plus, Tatian Diaconu mizează şi pe dezvoltarea zonei ca un centru de atracţie pentru întreaga familie, pentru a genera astfel trafic; cumpărăturile pot fi făcute şi de acasă, din faţa calculatorului, spune el, dar odată ajunşi într-un astfel de centru comercial oamenii pot cheltui sub îndemnul impulsului.

    Tot în construcţie se află şi ParkLake Plaza, pe un teren aflat în apropierea parcului Titan din Bucureşti, care este programat să fie deschis în 2016. Cu o suprafaţă de 70.000 mp, centrul comercial are nevoie de investiţii de circa 180 de milioane de euro, iar pentru finanţarea acestei investiţii dezvoltatorii Sonae Sierra şi Caelum Development negociază şi atragerea unui împrumut bancar de 80-90 de milioane de euro. ParkLake Plaza este construit în partea de est a Capitalei şi va concura direct cu Mega Mall, care este plasat la o distanţă de circa 4 km, dar are însă avantajul că va fi inaugurat mai devreme, în toamna acestui an.

  • Hiroshima comemorează 69 de ani de la lansarea primei bombe atomice din istorie – FOTO

    Câţiva supravieţuitori, rude ale victimelor, oficiali guvernamentali şi delegaţii străine au respectat un moment de reculegere la ora 08.15 (02.15 ora României), ora la care, la 6 august 1945, bombardierul american Enola Gay a lansat bomba ce a transformat oraşul într-un infern nuclear.

    Cel puţin 140.000 de persoane au murit fie imediat, fie din cauza expunerii la radiaţii, între momentul largării bombei şi luna decembrie.

    Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki (sud-vest) la 9 august, soldat cu peste 70.000 de morţi. Aceste atacuri au grăbit capitularea Japoniei şi încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, la 15 august 1945.

    Militant neobosit împotriva armamentului nuclear, primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, le-a cerut preşedintelui Barack Obama şi tuturor liderilor naţiunilor ce deţin arma nucleară “să vină să vitizeze oraşele bombei A cât mai repede posibil”.

    “Dacă faceţi acest lucru, veţi fi convinşi că armele nucleare sunt răul absolut şi că nu trebuie să se mai permită existenţa lor”, a continuat edilul.

    Primarul a profitat pentru a-l critica pe premierul japonez Shinzo Abe care la începutul lui iulie a “reinterpretat” Constituţia pacifistă a ţării pentru a le permite forţelor nipone să participa la operaţiuni militare externe.

    Articolul 9 al Constituţiei din 1947 consacră pacifismul Japoniei şi renunţarea “pentru totdeauna” la război.

    “Guvernul nostru trebuie să accepte faptul că timp de 69 de ani am evitat războiul tocmai graţie pacifismului nobil al Constituţiei”, a pledat Mazuo Matsui.

    Totodată, într-un hazard al istoriei, ultimul membru al echipajului Enola Gay, Theodore van Kirk, a decedat la vârsta de 93 de ani şi a fost înhumat la 5 august.