BusinessMagazin

Blog

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Cum se vede România de pe bicicletă

    DE ORIGINE BELGIANĂ, JAN GLAS A VENIT ÎN ROMÂNIA PENTRU PRIMA DATĂ ÎN 1997. PLANUL ERA SĂ STEA DOAR DOI-TREI ANI, NU 17, „CA NEBUNUL“, ÎNSĂ A AJUNS SĂ CONDUCĂ TPA HORWATH, O COMPANIE CU O CIFRĂ DE AFACERI DE 3,5 MIL. EURO, PE CARE A RIDICAT-O DE LA ZERO, IAR ROMÂNIA S-A DOVEDIT A FI ţARA CARE I-A OFERIT MULT MAI MULTE POSIBILITĂţI DECÂT AR FI AVUT ÎN VEST. Vine la birou în fiecare dimineaţă pe bicicletă şi tot de pe bicicletă a văzut aproape toată România, preferata sa fiind zona Transilvaniei, pe care o aseamănă cu Toscana şi despre care spune că are un potenţial fantastic, care se va păstra dacă românii nu vor mai pune peste tot termopane.

    Prin ochii belgianului, România a făcut progrese enorme în ultimii 17 ani, deşi crede că românii au uitat lucrurile acestea şi văd doar părţile negative. Sugestia lui este să dezvoltăm o app pe iPhone care să ne ducă în urmă cu 17 ani, iar cine a uitat cum era atunci să se poate întoarce în timp, să vadă cum era viaţa, cum se trăia de fapt. Regretă că nu a făcut poze şi nu şi-a notat mai multe despre cum a găsit România în 1997, când a venit pentru prima dată aici, la un an după alegerile câştigate de Emil Constantinescu, într-o perioadă de euforie, când se credea despre România că va fi noul ”tigru din est„.

    Se afla în Polonia în 1989 şi era obişnuit să vadă o ţară ieşind din comunism, astfel că nu a fost un şoc total când a văzut căruţele şi drumurile proaste. La acea vreme lucra pentru Deloitte în Belgia şi a avut posibilitatea să vină în România pentru a realiza auditul unui program derulat de guvernul flamand. Până la acea dată călătorise în Europa de Est, iar România era de fapt singura ţară din această zonă pe care nu o vizitase. Proiectul a durat câteva luni, pentru ca apoi să aibă o nouă oportunitate, aceea de a veni aici pentru o mică firmă de consultanţă cu capital belgian, Claves, pentru care a lucrat aproximativ un an. La finalul anului 1999 a pus bazele propriei firme de consultanţă în contabilitate, Quintus, o afacere mică, în care de la femeia de serviciu până la şeful cel mare ”nu erau prea mulţi paşi„.

    „Aveam trei posibilităţi deoarece Claves nu era de viitor pentru mine: mă puteam întoarce în Belgia, dar asta era exclus pentru că odată ce am trăit şi am lucrat în străinătate ar fi fost greu să mă mai întorc în ţară. Aveam 29 de ani atunci. Am spus că ar fi frumos să rămân în străinătate şi să mai lucrez pentru câţiva ani. Acesta era planul iniţial, nu să stau aici ca nebunul 17 ani. O variantă era să rămân în România şi să lucrez pentru o firmă mai mare, pentru o multinaţională, şi altă variantă era să încep propria afacere. Am ales propria afacere pentru că se potrivea mai bine cu caracterul meu.„

    Cu avantajele unei experienţe de şase ani în cadrul Deloitte şi a faptului că deja învăţase limba română, nu i-a fost greu să-şi găsească primii clienţi, firme belgiene, care erau în căutarea unor parteneri. În primele şase luni a lucrat singur, iar pentru diferite proiecte subcontracta firme de contabilitate. După şase luni a venit ideea de a se extinde, prima mişcare fiind aceea de a atrage un partener român, un expert contabil. ”Acesta a fost primul mare pas pentru mine. E mult mai bine să ai o parte mai mică din ceva mai mare, decât să rămâi cu 100% din ceva mai mic. În plus şi viitorul este asigurat.„ Al doilea mare pas a fost reprezentat de extinderea portofoliului de servicii, astfel că după contabilitate au apărut auditul, serviciile de legal şi taxele. A treia mişcare a fost mutarea în sediul pe care compania îl foloseşte şi acum, într-o vilă veche.

    Anul 2007 avea să aducă marea schimbare pentru Jan Glas, când Quintus a fost integrată în grupul austriac TPA Horwath, integrare care a venit cu un flux de clienţi austrieci şi germani, aceştia fiind şi astăzi cei mai mari clienţi ai companiei.

    Consideră că România mai are multe de oferit în ceea ce priveşte businessul. ”Sunt un optimist înnăscut şi văd evoluţia României pozitivă, dar nu de pe azi pe mâine, ci pe termen mai lung, de zece ani. Macroeconomic, cifrele sunt tot mai bune. România este în top creşteri în comparaţie cu celalte ţări din UE. Creşterile de 3-4% vor apărea însă după zece ani. România are un avantaj permanent care niciodată nu va fi distrus dacă ne comportăm normal: încă 20 de ani de acum încolo va fi cea mai potrivită locaţie pentru producţie pentru firmele care vor să-şi pună eticheta made in UE pe produsele lor.„

    Costurile de producţie reduse şi numărul mare de locuitori sunt principalele atuuri ale României, după părerea lui Jan Glas, care ar putea fi folosite mai bine dacă ar creşte numărul celor care muncesc cu acte, iar salariaţii ar ajunge mai mult de 3,2 milioane, cât sunt acum în prezent (fără bugetari), la o populaţie totală de aproximativ 20 de milioane. Ar mai fi nevoie de creşterea numărului de IMM-uri, de fabrici de talie mică, care, odată dezvoltate, ar putea pune în mişcare întregul angrenaj economic.

    ”Ne aducem prea mult aminte de Nokia, producător care a venit, a luat peste 1.500 de oameni, iar când a închis şi a plecat, a izbucnit un scandal mare şi totul s-a transformat într-un dezastru. Economia nu este făcută doar din Nokia. Sunt foarte multe firme care au 10, 20 sau 40 de angajaţi şi România are posibilităţi mari de creştere aici. Avem încă lipsă de forţă de muncă. Punctele negative ale României sunt birocraţia este prea mare, numărul exagerat de bugetari din total angajaţi şi numărul în scădere al copiilor.„ În opinia lui Jan Glas, cel mai îngrijorător aspect pentru România este faptul că populaţia este în diminuare, numărul bătrânilor fiind în creştere, pe fondul unei natalităţi tot mai reduse. În 2013 România a avut pentru prima dată după al doilea război mondial sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ, care a apărut la 25 de ani de la revoluţie şi într-o perioadă de creştere economică.

    Pentru managerul pasionat de ciclism, contabilitatea nu a fost singurul proiect antreprenorial, belgianul cochetând o vreme cu un business legat de timpul liber al bucureştenilor. ”Împreună cu patru alţi prieteni eram cei mai mari vizionari„, glumeşte acum, amintindu-şi cum au investit împreună în Amsterdam Café, pionierul barurilor şi cafenelelor care au inundat centrul vechi al Capitalei zece ani mai târziu. ”La acel moment credeam că zona Lipscani va fi plină de baruri. Din păcate noi am deschis acest proiect în 2000-2001, adică zece ani mai devreme. Era unicul bar pe Covaci, o imensitate de proiect. Din punct de vedere financiar a fost cea mai proastă investiţie din viaţa mea, dar din punct de vedere emoţional a fost cel mai haios şi cel mai interesant.„ Acum un astfel de proiect nu îl mai tentează şi preferă ca în timpul liber să meargă prin ţară cu una din cele cinci biciclete pe care le are sau să ajungă la evenimente precum Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia.

  • Cum ar putea dispărea McDonald`s din România şi cine le fură clienţii

    După doi ani de la intrarea pe piaţa autohtonă, lanţul de restaurante Subway ţinteşte statutul de cel mai mare lanţ de restaurante din România.

    “Oamenii au început să fie mai atenţi la modul cum este preparată mâncarea şi care sunt beneficiile nutriţionale ale ingredientelor folosite. Consumatorii sunt preocupaţi de un stil de viaţă sănătos care să preîntâmpine perioadele aglomerate de la locurile de muncă. Dacă ar fi să compar marile oraşe, precum Bucureşti, cu restul ţării, consumatorii din acestea aleg o masă rapidă în timpul zilei în loc să mănânce la restaurant”, explică Rumen Radev, agent de dezvoltare la Subway România pentru zonele Bucureşti şi Ilfov, unul dintre motivele pentru care piaţa autohtonă vine în susţinerea businessului de tip quick service Subway.

    După doi ani de la intrarea în România, brandul american a ajuns la o reţea de 20 de restaurante şi se apropie de ţinta de 40 propusă la început, cu un ritm de deschidere de aproape un restaurant lunar. Spre deosebire de celelalte lanţuri de restaurante aduse în franciză, modelul de business presupune că fiecare restaurant are în spate un francizat, fiecare local fiind operat de o companie diferită, iar responsabilii de susţinerea ritmului fiind agenţii de dezvoltare. Rumen Radev este principalul responsabil de dezvoltare a reţelei în zona Bucureşit şi Ilfov, după ce a acumulat o o experienţă de mai bine de 18 ani în dezvoltarea şi implementarea de produse noi şi şase ani de experienţă în domeniul francizelor.

    “Am descoperit potenţialul de business al Subway în perioada în care lucram în SUA. Am decis atunci să aduc businessul în ţara mea natală, în Bulgaria“, explică el modul cum a luat contact cu brandul american. Împreună cu partenerul său, Ivan Todorov, a obţinut licenţa de franciză pentru primul restaurant Subway din Bulgaria, iar ulterior a primit drepturile de dezvoltare a reţelei în ţara natală. După ce au extins reţeaua la 30 de restaurante în aproape patru ani, cei doi au primit aprobarea de a se extinde cu businessul în afara ţării. Astfel, anul 2012 a marcat mutarea lui Rumen Radev în România şi începutul dezvoltării pe piaţa locală.

    Din experienţa de până acum pe piaţa autohtonă, a observat că investiţia iniţială pentru deschiderea unui restaurant variază între 100.000 de euro şi 150.000 de euro, depinzând de locaţie şi de statutul acesteia. „Mecanismul Subway este simplu şi, odată ce ai înţeles modul în care funcţionează franciza, este doar o chestiune de timp, investiţii şi găsirea locaţiei potrivite pentru continuarea extinderii businessului. Cu alte cuvinte, Subway poate fi un business profitabil dacă sunt respectaţi şi înţeleşi câţiva paşi de bază”, spune Radev, care evită totuşi să ofere date concrete referitoare la amortizarea investiţiei.

    Unul dintre principalii paşi în ce priveşte dezvoltarea reţelei şi alegerea francizaţilor îl reprezintă, ca pentru toate businessurile din alimentaţie, locaţia viitorului restaurant. “Avem puncte strategice pe care vrem să le acoperim; este important pentru noi să avem restaurante deschise cât mai aproape cu putinţă de locurile prevăzute în planul de dezvoltare”, explică Radev.

    Înainte de deschiderea unui restaurant, reprezentanţii companiei analizează aspecte precum traficul şi celelalte restaurante aflate în zonă, specificul cartierului şi profilul persoanelor care circulă în acesta, criterii care să asigure un flux mare de clienţi. În Bucureşti au fost deschise restaurante care acoperă zonele-cheie, într-un cerc care înconjoară zona centrală a oraşului. În ce priveşte spaţiile mai puţin convenţionale, Radev oferă exemplul unităţii deschise recent la Sibiu, în cadrul staţiei Vestem Petrom, primul Subway drive thru din ţară.

    Până acum, restaurantele tip tranzit au fost cele mai profitabile, drive thru-ul deschis recent fiind cel care aduce cele mai mari încasări şi cele mai mari valori medii pe bon, fiind urmat de restaurantul din incinta Gării de Nord, din Bucureşti.

    Dacă locaţia este potrivită, francizaţii intră într-o selecţie riguroasă. “Căutăm oameni pasionaţi de brand şi care au încredere că vor avea succes. Ar trebui să aibă cunoştinţe importante despre piaţa în care activează. Apreciem persoanele care sunt bune motivatoare, au cunoştinţe de business şi awareness. Rapoartele ne oferă o privire generală asupra modului în care funcţionează afacerea şi aspectele care au nevoie de îmbunătăţiri, acesta este motivul pentru care un francizat trebuie să fie un bun comunicator şi să aibă abilităţi de management al afacerii“, descrie Radev profilul partenerilor ideali. După acceptarea cererii de francizare, antreprenorii intră într-un program de training de două săptămâni în SUA în care învaţă concepte de afaceri, metode de operare şi cunoştinţe de management de bază, atât prin cursuri teoretice, cât şi practice. La finalul celor două săptămâni, fiecare potenţial francizat trebuie să treacă un examen pentru a deveni proprietarul unei francize Subway.

    Unul dintre cei care au trecut un astfel de examen este Andrei Trifan, agent de dezvoltare pentru zona Vest a ţării şi proprietarul francizei Subway din Cluj-Napoca, pe care a deschis-o în urmă cu doi ani în cadrul Iulius Mall. După ce a studiat cursurile Facultăţii de Automatică din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca şi cele ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, specializarea marketing, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a hotărât să se lanseze în aventura antreprenorială. Astfel, în 2007, când avea 23 de ani,  şi-a deschis prima cofetărie. La scurt timp a pus bazele celei de a doua afaceri, în mediul online, prin intermediul căreia vindea jocuri pentru console. A ales să dezvolte businessul de franciză după ce a observat că reţeaua de restaurante se dezvoltase în afara ţării în perioada crizei. Contextul economic imprevizibil, evoluţia incertă a pieţei, precum şi perspectiva de amortizare a investiţiei au fost printre argumentele pentru care a ales franciza.

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Aripa armată a mişcării Hamas a revendicat efectuarea unui tir de rachetă asupra Ierusalimului

    Un purtător de cuvânt din cadrul poliţiei israeliene, Micky Rosenfeld, a anunţat pentru AFP că nu deţine informaţii cu privire la o rachetă care ar fi căzut în oraş.

    Potrivit lui, o rachetă probabil a fost interceptată de sistemul de apărare antirachete în afara zonei urbane.

     

  • Israelul este responsabil de reluarea violenţelor şi nu va mai fi “în siguranţă” – membru Hamas

    La puţin timp după expirarea armistiţiului, întrerupt în cursul zilei cu tiruri de rachete palestiniene asupra teritoriului statului evreu şi raiduri aeriene israeliene asupra Fâşiei Gaza, Ezzat el-Rishq, un lider al mişcării islamiste palestiniene Hamas, a declarat că “Israelul nu va mai fi în siguranţă atâta timp cât nici poporul palestinian nu va fi”.

    “Israelul este cel care început” noile violenţe, a acuzat el.

    Un alt membru al delegaţiei palestiniene prezent la Cairo pentru negocierile indirecte cu israelienii a anunţat că negociatorii palestinieni vor părăsi capitala Egiptului miercuri dimineaţa. Israelul şi-a chemat deja emisarii trimişi la Cairo pentru a negocia cu palestinienii.

    Întreruperea armistiţiului a stopat negocierile de la Cairo dintre israelieni şi palestinieni, lansate cu scopul de a transforma această pauză a ostilităţilor într-o încetare de durată a focului.

    Negocierile de la Cairo nu au înregistrat progrese, iar “şansele de a se ajunge la un acord se evaporă”, a scris pe Twitter Ezzat el-Rishq, prezent în cadrul delegaţiei mişcării islamiste.

    La rândul său, şeful delegaţiei palestiniene, Azzam al-Ahmed, a declarat că “încetarea focului a murit”.

    “Israelul este responsabil” de eşuarea negocierilor, a declarat oficialul palestinian.

     

  • Preşedintele turc în exerciţiu: Ahmet Davutoglu va fi viitorul premier al Turciei

    “Din ce am înţeles, Ahmed Davutoglu va fi viitorul şef al Guvernului”, a spus preşedintele turc în exerciţiu pentru presă, în cursul unei ultime recepţii la palatul prezidenţial.

    “Eu sunt cel care l-a convins să intre în politică. Îl voi susţine”, a spus Gül.

    Numele lui Davutoglu, deputat de Konya (centru) şi ministru de Externe din 2009, a fost menţionat tot mai frecvent în ultimele zile în culisele politice ale capitalei turce pentru preluarea ştafetei de la Erdogan, ales în cursul unui prim scrutin cu sufragiu universal, desfăşurat la 10 august.

    Erdogan urmează să îşi anunţe oficial succesorul joi. Iniţial, acesta va fi ales preşedinte al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (PKK), aflat la putere, în marja unui congres extraordinar convocat pentru 27 august, după care va forma noul guvern după ce preşedintele ales va depune jurământul, la 28 august.

    Pe de altă parte, Abdullah Gül a sugerat că pentru moment nu intenţionează să rămână activ în politică, dar a repetat că “este firesc” să se întoarcă în AKP, denunţând, de asemenea, o “lipsă de respect” din partea unor membri ai acestei formaţiuni care s-au opus ferm ca el să ocupe o funcţie de conducere în cadrul partidului.

    Cofondator cu Erdogan al AKP, aflat la putere din 2002, Gül s-a conformat Constituţiei şi a întrerupt toate legăturile cu formaţiunea sa după ce a fost ales preşedinte de către Parlament, în 2007.

    În vârstă de 60 de ani, Erdogan a promis că va consolida prerogativele şefului statului, un post în general protocolar, pentru a păstra frâiele ţării, atrăgându-şi criticile opoziţiei care denunţă o derivă autocratică.

  • Numărul combatanţilor Statului Islamic a depăşit 50.000

    “Numărul combatanţilor islamişti mobilizaţi în Siria a depăşit 50.000, dintre care peste 20.000 nu sunt sirieni”, a afirmat pentru AFP Rami Abdel Rahmane, directorul OSDO.

    “Iulie a fost luna în care s-au făcut cele mai multe recrutări” de la apariţia acestei grupări în Siria, în 2013, cu peste 6.000 de noi combatanţi.

    “Cel puţin 5.000 de combatanţi sirieni s-au alăturat taberelor SI la Rakka şi Alep (nord)”, potrivit lui Abdel Rahmane, care precizează că 800 dintre ei sunt foşti rebeli, în timp ce alţii nu au purtat niciodată arme.

    În războiul care devastează Siria, rebelii luptă atât împotriva regimului lui Bashar al-Assad, cât şi contra SI, care controlează teritorii vaste în Siria şi în Irak.

    Pe lângă cei 5.000 de sirieni, SI a recrutat în iulie “aproape 1.100 străini, printre care ceceni, europeni, arabi, asiatici, dar şi musulmani din China”, majoritatea veniţi prin Turcia, precizează directorul OSDO.

    Acestora li s-au adăugat şi 200 de jihadişti care au părăsit rândurile Frontului al-Nusra, aripa siriană a Al-Qaida.

    SI, gruparea extremistă care provoacă teroare în teritoriile pe care le controlează, este vizată de aproximativ zece zile de atacuri aeriene americane în nordul Irakului.

    De asemenea, gruparea a fost vizată în ultimele zile în Siria de raiduri ale Forţelor Aeriene Siriene.

  • Prăbuşirea unei insule vulcanice în erupţie ar putea provoca un tsunami în Japonia

    Această insulă situată în Pacific la 1.000 de kilometri sud de Tokyo se prezenta în primele zile sub formă aproximativ ovală cu o lungime de 400 de metri şi o lăţime de 200 de metri. Dar ea a sfârşit prin a se lipi de insula nelocuită Nishinoshima aparţinând micului arhipelag Ogasawara şi ansamblul, care continuă să se extindă, acoperă în prezent 1,26 de kilometri pătraţi.

    Craterele insulei erup în prezent 200.000 de metri cubi de lavă pe zi – suficient cât pentru a umple 80 de piscine olimpice – materie care se acumulează pe extremitatea estică a insulei.

    “Dacă lava continuă să urce astfel, o parte din versanţi ar putea să se prăbuşească şi să provoace un tsunami”, a avertizat Fukashi Maeno, profesor la Institutul de seismologie al Universităţii din Tokyo.

    Potrivit lui, o prăbuşire de 12 milioane de metri cubi de lavă ar genera un tsunami de un metru care ar putea ajunge în aproximativ 18 minute pe insula Chichijima, situată la o distanţă de 130 de kilometri.

    Chichijima, unde locuiesc circa 2.000 de persoane, este mai mare insulă a arhipelagului Ogasawara, un grup de insule administrat de Tokyo.

    “Mijlocul ideal de a supraveghea şi evita o catastrofă naturală ar fi de a pune în funcţiune un nou distem de depistare a valurilor seismice şi cutremurelor în apropiere de insulă, dar este imposibil să se ajungă acolo în situaţia actuală”, a explicat Maeno.

    Un oficial al Agenţiei de meteorologie din Japonia, care supraveghează seismele şi valurile seismice, a declarat că supraveghează orice semn precursor.

    “Am analizat o simulare în această dimineaţă şi intenţionăm să consultăm experţii în cutremure cu privire la probabilitatea producerii unui astfel de fenomen, pentru a vedea ce măsuri putem lua”, a declarat el.

    Japonia, situată la joncţiunea a patru plăci tectonice, înregistrează în fiecare an peste 20 la sută din seismele cele mai violente de pe planetă. Mai mulţi vulcani sunt activi în această zonă, iar riscul de tsunami ameninţă o mare parte a coastelor arhipelagului.

  • Două medalii de AUR pentru echipajele României de dublu rame fără cârmaci, la Jocurile Olimpice pentru Tineret

    La feminin, echipajul format din Cristina Popescu şi Denisa Tilvescu a încheiat cursa de 1.000 de metri cu timpul de 3:37.32 minute, cucerind medalia de aur. Fetele au fost urmate pe podium de echipajele Chinei (3:37.52) şi Canadei (3:37.75).

    Echipajul format din Gheorghe Dedu şi Ciprian Tudosă a cucerit, de asemenea, medalia de aur, în proba similară masculină, cu timpul de 3:11.37 minute. Pe podium au mai urcat echipajele Cehiei (3:12.13) şi Turciei (3:12.21).

    Prima medalie pentru delegaţia României a fost cucerită, luni, de judoka Ştefania Dobre, argint, la categoria 63 de kilograme.

    Jocurile Olimpice de Tineret (JOT) se dispută între 16 şi 28 august, fiind o competiţie rezervată sportivilor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani.

    România este reprezentată de 41 de sportivi (23 de fete şi 18 băieţi), iar dintre aceştia zece au participat şi la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) de anul trecut, de la Utrecht, de unde opt au revenit în ţară cu cel puţin o medalie.

  • Placido Domingo, diagnosticat cu mai multe infecţii. Tenorul şi-a anulat mai multe concerte

    Domingo, în vârstă de 73 de ani, a fost nevoit să îşi anuleze ultimele trei reprezentaţii ale operei “Il Trovatore” din cadrul Festivalului Salzburg din Austria, aflat în desfăşurare, tocmai din cauza problemelor de sănătate cu care se confruntă de ceva vreme, potrivit contactmusic.com.

    Celebrul tenor se află acum în Statele Unite ale Americii pentru continuarea tratamentului şi speră să îşi revină complet.

    Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, pe 18 august, Placido Domingo le-a mulţumit fanilor pentru interesul şi grija ce i-o poartă. “Vă mulţumesc tuturor pentru grija referitoare la sănătatea mea şi anularea recentă a concertelor. Merg la New York ca să mă odihnesc şi să fac un control medical. Apoi plec la Los Angeles pentru concursul «Operalia» şi pentru repetiţiile pentru «La Traviata»”, a scris tenorul pe platforma de socializare.

    Placido Domingo va fi preşedintele juriului ediţiei din acest an a competiţiei muzicale Operalia, organizată la Los Angeles între 25 şi 30 august, iar în septembrie va apărea pe scena Operei din Los Angeles, în rolul principal din “La Traviata”.

    Placido Domingo este un tenor spaniol renumit pe plan mondial pentru forţa şi versatilitatea vocii sale puternice, capabilă să stăpânească toate notele şi tonurile registrului dramatic. De la debutul său, în rolul Alfredo din opera “La Traviata” de Giuseppe Verdi, în anul 1959, Placido Domingo a avut peste 130 de roluri, devenind astfel tenorul care a interpretat cele mai multe partituri din lume.

    În noiembrie 2013, Placido Domingo a fost numit ambasador al bunăvoinţei pentru Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Placido Domingo a câştigat primul său premiu Grammy în 1971 şi ulterior a mai fost recompensat cu opt astfel de trofee, precum şi cu trei Latin Grammy. În 2002, el a primit titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic. Este deţinător a numeroase alte trofee şi distincţii, printre care titlul de Comandor al Legiunii de onoare, acordat în Franţa, premiul Prinţul Asturiei pentru arte (Spania), Medalia Libertăţii (SUA).