Blog

  • Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat pentru luni Comandamentul Energetic Naţional, având în vedere avertizările de ger ale meteorologilor.

    Comandamentul se va reuni luni de la ora 14.00 la sediul Dispecerului Energetic Naţional, a anunţat Ministerul Energiei.

    Convocarea are loc în contextul avertizărilor de ger emise de meteorologi.

    Astfel, luni, între orele 10.00 şi 20.00, este în vigoare o avertizare Cod galben de temperaturi scăzute. Conform acesteia, în cea mai mare parte a Moldovei, în sudul, centrul şi estul Transilvaniei, precum şi în Dobrogea, sudul, centrul şi estul Munteniei şi în sudul Olteniei se vor înregistra temperaturi deosebit de scăzute, în medie, cu 7-9 grade mai mici decât cele normale datei, cu valori ce se vor încadra în general între -8 şi -4 grade. În nordul Moldovei, precum şi în depresiunile şi văile din Transilvania, gerul va persista şi vor fi temperaturi în jurul a -10 grade.

    De luni seara până marţi dimineaţa, toată ţara se va afla sub avertizare Cod galben. Vremea va fi geroasă, astfel că temperaturile minime se vor încadra în general între -20 şi -10 grade.

    Totodată, până joi dimineaţa, este în vigoare în toată ţara o informare meteorologică de vreme deosebit de rece. Valul de frig va persista în cea mai mare parte a ţării. Va fi ger în timpul nopţilor şi dimineţilor în majoritatea zonelor, astfel că temperaturile minime se vor situa în general între -20 şi -6 grade, iar în nordul şi nord-estul Moldovei şi pe arii restrânse în Transilvania, gerul va persista şi ziua, cu valori în jurul a -10 grade.

    În noaptea de miercuri spre joi (21/22 ianuarie) va mai fi ger în nordul şi centrul ţării, unde valorile termice se vor situa în general între -17 şi -9 grade, iar în regiunile sudice şi sud-estice, local vor fi precipitaţii mixte şi se va depune polei.

    Temporar vor fi intensificări ale vântului în sudul Banatului şi pe arii restrânse în regiunile sud-estice, cu viteze în general de 40…50 km/h, amplificând senzaţia de frig.
     

  • Începe procesul prinţului Harry şi al lui Elton John împotriva trustului care deţine Daily Mail

    Prinţul Harry, alături de alte şase personalităţi publice, printre care artistul Elton John, soţul acestuia, David Furnish, actorii Liz Hurley şi Sadie Frost, activistul Doreen Lawrence şi fostul parlamentar Simon Hughes acuză grupul de presă de încălcări grave ale vieţii private, notează Reuters.

    Reclamanţii acuză că jurnaliştii publicaţiilor Daily Mail şi Mail on Sunday ar fi recurs la practici ilegale, precum interceptarea mesajelor vocale, obţinerea de informaţii medicale sau financiare prin înşelăciune şi utilizarea investigatorilor private. Associated Newspapers a respin acuzaţiile, calificându-le drept calomnii.

    Prinţul Harry urmează să depună mărturie joi. El a obţinut anterior câştig de cauză în procese similare împotriva trustului Mirror Group Newspapers. Deţinut de Rupert Murdoch şi a devenit, în 2023, primul membru al familiei regale britanice care a depus mărturie în instanţă în ultimii 130 de ani.

  • Dacia ar putea fi extinsă pe noi pieţe internaţionale pe măsură ce Renault se repoziţionează tot mai aproape de segmentul premium

    Marca Dacia ar putea fi extinsă dincolo de pieţele actuale din Europa, Turcia şi Maroc, pe măsură ce Renault îşi accelerează strategia de repoziţionare în segmentul premium şi lasă loc pentru brandul său low-cost să ocupe teritoriul entry-level pe pieţele internaţionale, a declarat Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, în cadrul evenimentului Renault Tech Tour de la Seul.

    Întrebat dacă există riscul ca Renault să piardă clienţii din segmentul de intrare pe pieţele internaţionale, pe măsură ce brandul se îndreaptă către modele mai scumpe, Cambolive a explicat că prioritatea imediată pentru Dacia este consolidarea poziţiei în Europa şi tranziţia către motorizările hibride, înainte de o eventuală expansiune geografică.

    „Cred că următorii paşi pentru Dacia sunt, în primul rând, extinderea acoperirii de piaţă prin intrarea pe segmentul C în Europa şi extinderea acoperirii de preţ printr-o creştere masivă a tehnologiei hibride. Doar anul trecut, Dacia a vândut dublul de motoare hibride faţă de anul precedent, trecând de la 50.000 la 100.000 de unităţi. Pentru mine, prima prioritate a Dacia este să se concentreze pe această extindere, dar în cadrul pieţelor actuale, plus Turcia şi Maroc. După aceea, de ce nu? Dar trebuie să terminăm mai întâi această treabă”, a declarat Fabrice Cambolive.

    Executivul francez a subliniat că Renault nu intenţionează să abandoneze segmentele de preţ accesibile pe pieţele internaţionale, menţinând în producţie modelele din gama entry-level bazate pe platformele CMF-A şi CMF-AĂ în India, precum şi consolidând prezenţa pe segmentul B cu modele precum Kardian în toată regiunea.

    „Nu există niciun motiv să ne reducem prezenţa în segmentele de preţ mai accesibile din fiecare ţară. Ceea ce facem pe piaţa internaţională este similar cu ce face Dacia în Europa: ne extindem prezenţa pe segmentul C, pe segmentul pick-up, pe segmentul vehiculelor comerciale uşoare şi pe tranziţia hibridă, care este deja o sarcină uriaşă”, a explicat Cambolive.

    Strategia actuală a grupului francez prevede că Renault să urce în segmentele premium, urmând modelul implementat deja în Europa cu lansările Espace, Rafale şi a viitoarelor modele electrice. Această mişcare creează spaţiu pentru Dacia să preia rolul de brand accesibil pe pieţe unde anterior Renault ocupa această poziţie.

    În paralel, Renault continuă să exporte modele din Europa către pieţele internaţionale capabile să accepte vehicule importate. Coreea de Sud este un exemplu relevant, unde importurile au ajuns să reprezinte 15-25% din piaţă, iar modele precum Scenic sau alte lansări viitoare pot juca acest rol de completare a ofertei locale.

    Grupul francez a anunţat că va dezvălui noi surprize în cadrul planului internaţional în lunile următoare, inclusiv noi modele CBU destinate exportului, pe măsură ce strategia de creştere globală se accelerează.

    Renault realizează în prezent 37% din vânzările globale în afara Europei, echivalentul a peste 616.000 de unităţi în 2025, comparabil cu cele 600.000 de vehicule vândute de Dacia în Europa.

    Expansiunea Dacia pe noi pieţe ar urma un model deja testat de Renault: adaptarea ofertei la specificul local, optimizarea gradului de localizare şi construirea unei familii de produse care să genereze sinergii între regiuni.

    CINE ESTE FABRICE CAMBOLIVE

    Fabrice Cambolive şi-a început cariera la Renault în 1992, ocupând poziţii de conducere în vânzări şi marketing în Europa, Rusia şi America Latină. Între 2009 şi 2011 a condus Renault-Nissan România.

    În 2021 a fost numit Senior Vice President pentru vânzări şi operaţiuni la marca Renault, coordonând implementarea planului strategic Renaulution şi transformarea modelului de afaceri al brandului. În 2023 a devenit CEO al mărcii Renault şi membru al echipei de conducere a grupului, gestionând lansarea a 15 noi modele până în 2025.

    Din septembrie 2025, Fabrice Cambolive ocupă funcţia de Chief Growth Officer, în plus faţă de rolul de CEO al mărcii Renault. În această poziţie, supervizează ambele mărci Renault şi Dacia, coordonează strategia de creştere internaţională pe pieţe prioritare precum India, America Latină şi Coreea de Sud, şi este responsabil de experienţa clienţilor pe toate canalele.

  • Grupul Renault va produce noul Duster şi în India, iar componentele dezvoltate pentru viitorul model ar putea fi folosite şi pentru modelul european produs la Mioveni, sau invers

    Grupul Renault pregăteşte lansarea SUV-ului Duster în India, unde va fi produs la uzina din Chennai sub emblema Renault, într-o versiune adaptată pieţei locale, dar cu potenţial de a genera sinergii importante cu producţia europeană de la Mioveni, a declarat pentru ZF Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, în cadrul evenimentului Renault Tech Tour organizat la Seul, în Coreea de Sud.

    Executivul francez a explicat că viitorul Duster indian va veni cu elemente diferenţiate faţă de versiunea europeană, inclusiv o consolă centrală înaltă şi alte componente specifice, care ar putea fi ulterior integrate în modelul european pentru a-i extinde ciclul de viaţă la cel mai bun preţ posibil.

    „Ideea nu este să excludem Europa sau să relocăm din Europa, ci să folosim cele mai bune componente din punct de vedere al valorii pentru client, între India şi Europa. Se poate şi invers. Dacă există componente din România sau din Maroc care sunt foarte interesante pentru India, de ce să nu le folosim?”, a declarat Fabrice Cambolive.

    Strategia reflectă noua abordare a grupului francez privind flexibilitatea lanţurilor de aprovizionare şi optimizarea costurilor la nivel global. Un exemplu concret al acestei politici este deja implementat: motoarele hibride produse în Turcia sunt exportate către alte pieţe ale grupului, demonstrând că fluxurile de componente pot circula în ambele sensuri.

    Uzina din Chennai, situată în sudul Indiei, a devenit un pilon strategic pentru Renault după ce grupul francez a preluat controlul complet asupra facilităţii, anterior deţinută în parteneriat cu Nissan. Această independenţă operaţională permite companiei să accelereze planurile de producţie şi să adauge noi modele în portofoliul indian.

    „În India, pentru a fi competitiv, trebuie să ai o localizare de 95%. Dacă nu eşti localizat în India, nu vei fi niciodată competitiv”, a explicat Cambolive, subliniind importanţa adaptării strategiei de producţie la specificul fiecărei pieţe.

    Duster-ul indian va fi lansat ca model Renault, nu Dacia, urmând strategia aplicată deja în Turcia, unde SUV-ul a devenit lider de segment după introducerea unei versiuni adaptate cu motor mai mare şi cutie automată. Această abordare pregăteşte terenul pentru lansarea ulterioară a modelului Bigster în regiune şi creează o familie de SUV-uri care poate genera sinergii între Turcia, India şi America Latină.

    Grupul Renault a anunţat investiţii de 3 miliarde de euro în planul internaţional de dezvoltare, cu obiectivul de a electrifica o treime din vânzările realizate în afara Europei până în 2027. India reprezintă o piaţă prioritară în această strategie, alături de America Latină şi Coreea de Sud.

    Fabrice Cambolive a subliniat că această flexibilitate în utilizarea componentelor între diferite regiuni face parte dintr-o strategie mai amplă de optimizare a costurilor şi de creştere a competitivităţii globale a grupului. Versiunea indiană a lui Duster va beneficia şi de tehnologie hibridă, o parte din componente urmând să fie furnizate din Turcia, marcând prima dată când India primeşte astfel de piese din această ţară.

    Producătorul francez menţine platformele CMF-A şi CMF-AĂ dedicate pieţei indiene, pe care sunt construite modele precum Triber şi Kiger, singurele din lume capabile să ofere şapte locuri într-o lungime de sub patru metri.

     

     
  • UE ia în calcul tarife de retorsiune de 93 de miliarde de euro împotriva SUA

    Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricţionarea accesului companiilor americane pe piaţa comunitară. Opţiunile analizate sunt menite să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuţiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveţia, potrivit Financial Times.
    Evenimentul reuneşte anual la Davos şefi de stat şi de guvern, lideri politici, directori ai instituţiilor internaţionale şi reprezentanţi de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica şi economia mondială. La ediţia din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanţi din 130 de ţări, inclusiv 64 de şefi de stat şi de guvern.

    Donald Trump a anunţat că intenţionează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, precum şi Regatul Unit şi Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda.
    Într-o declaraţie comună, cele opt ţări au transmis că „ameninţările cu tarife subminează relaţiile transatlantice şi riscă o spirală descendentă periculoasă”.
    Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi şantajată”, poziţie susţinută şi de ministrul german de Finanţe, de premierul Suediei şi de ministrul de Externe al Olandei.

    Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunţat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziţie comună a UE în disputa cu Statele Unite.
    Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmiţându-i că impunerea de tarife împotriva aliaţilor pentru apărarea securităţii colective a NATO este greşită. Downing Street a precizat că Starmer şi-a reiterat poziţia privind Groenlanda şi a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toţi aliaţii NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice.

    De partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat ameninţările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-şi asigura propria securitate şi că preşedintele SUA foloseşte pârghii strategice şi prerogative de urgenţă pentru a-şi atinge obiectivele. El a lăsat să se înţeleagă că Donald Trump nu intenţionează să îşi schimbe poziţia, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forţă”.
    Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată şi ca părţile să încerce să ajungă la o soluţie negociată.

  • Înapoi acasă: Soldaţii germani trimişi de Berlin în Groenlanda s-au întors deja înapoi în ţară, după numai 44 de ore. Sâmbătă seară Trump a ameninţat cu tarife de 10% şi respectiv 25% împotriva ţărilor care au trimis soldaţi în Groenlanda

    Echipa de recunoaştere militară a Germaniei care a sosit vineri în Groenlanda se întoarce deja, după o misiune de 44 de ore pe insula arctică, a relatat duminică ziarul Bild.

    Potrivit publicaţiei germane, echipa formată din 15 militari urma să se îmbarce într-un zbor din capitala Nuuk la prânz, deşi iniţial se aştepta ca soldaţii să îşi prelungească şederea planificată de două zile.

    Un purtător de cuvânt al forţelor armate germane nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Bloomberg.

    Germania a preluat conducerea, săptămâna trecută, printre mai multe state europene care au trimis personal militar în Groenlanda într-o misiune de recunoaştere, în contextul în care aceste ţări au încercat să transmită preşedintelui SUA, Donald Trump, că tratează cu seriozitate chestiunile de securitate.

    Franţa, Suedia, Norvegia şi Regatul Unit au participat, de asemenea, înaintea unui exerciţiu militar planificat.

    Eforturile lui Trump de a obţine controlul asupra Groenlandei au cunoscut o nouă turnură sâmbătă, când acesta a anunţat introducerea unui tarif vamal de 10% din februarie, care va creşte la 25% în iunie, pentru opt ţări europene, inclusiv Germania. Măsura vine după ce aceste state au declarat că vor desfăşura exerciţii militare NATO simbolice în Groenlanda, ca reacţie la ameninţările Washingtonului.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care a catalogat ameninţarea lui Trump drept „inacceptabilă”, va solicita activarea instrumentului anti-coerciţie al Uniunii Europene — cel mai puternic mecanism de represalii al blocului comunitar — ca răspuns la noile tarife, a declarat duminică o persoană apropiată preşedintelui.

  • Ne-a trecut glonţul pe la ureche, am scăpat de plutonul de execuţie al pieţelor şi agenţiilor de rating, am devenit alpha al regiunii, dar, în afară de datorie publică cu dobânzi mari, nu prea avem ce vinde investitorilor

    Acum un an, la Viena, la cea mai importantă conferinţă pentru investitorii străini care au expunere pe Europa Centrală şi de Est, în principal la nivelul datoriei guvernamentale, România ajunsese capul de afiş.

    Nimeni nu ştia ce se întâmplase la Bucureşti, cine e şi de unde a apărut Călin Georgescu, de ce s-au anulat alegerile prezidenţiale, nimeni nu înţelegea cum România, care era o ţară proeuropeană, a ajuns dintr-odată să voteze cu curentul suveranist, cine este George Simion – liderul suveraniştilor, cine ar putea să fie noul preşedinte, şansele mergând mai degrabă împotriva unui candidat proeuropean. Guvernul Ciolacu, de fapt premierul Ciolacu nu mai era credibil, iar preşedintele Klaus Iohannis era pe nicăieri.

    România nu avea bani să treacă strada/anul 2025 în condiţiile în care guvernul avea nevoie să împrumute peste 230 de miliarde de lei, adică aproape 50 de miliarde de euro. Dobânzile la titlurile de stat crescuseră imediat pe pieţele financiare – cea de la Bucureşti, în lei, şi cele în euro de pe piaţa internaţională -, investitorii străini nu prea se mai înghesuiau să împrumute România pentru că nu ştiau ce se întâmplă la Bucureşti în urma rezultatului alegerilor, Ministerul Finanţelor încerca să rezolve cu băncile locale, şi cele româneşti şi cele străine, necesarul de finanţare de la săptămână la săptămână, deficitul bugetar era sărit în aer, fără niciun plan credibil de reducere, iar analiştii considerau că era doar o chestiune de timp până când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, adică de neinvestit, cel puţin la nivelul datoriei publice. Oricum Guvernul era deja în categoria “junk” la nivelul dobânzilor mari pe care era nevoit să le plătească ca să se împrumute.

    La fel, era doar o chestiune de timp până când cursul valutar urma să fie lăsat să crească de către BNR, pentru că presiunea era prea mare.

    Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei statului şi principalul interlocutor cu băncile internaţionale, cu investitorii străini, cu pieţele financiare, era întrebat ce face România, încotro se duce, dar şi el avea mai multe întrebări decât răspunsuri.

    România trebuia să iasă pe pieţele internaţionale ca să se împrumute imediat după conferinţa de la Viena, dar pentru că nu ştia ce să răspundă investitorilor despre viitor – cât de stabil este guvernul, când se vor relua alegerile prezidenţiale, cât va fi deficitul bugetar, cine va avea curajul să impună şi să implementeze un plan de restructurare bugetară -, amâna această operaţiune, încercând să se finanţeze doar de pe piaţa internă – bănci locale, fonduri de pensii, populaţie, companii de stat.

    Ca să nu mai vorbim de faptul că fondurile europene erau în pericol să fie suspendate din cauza derapajului bugetar şi a neîndeplinirii condiţiilor din programe, ceea ce ar fi fost o catastrofă pentru România având în vedere că fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru finanţarea investiţiilor şi chiar a deficitului bugetar.

    După un an, în ianuarie 2026, la Viena, la acelaşi forum – FT Live The Central & Eastern European Forum. Where CEE markets thrive – , în faţa aceloraşi investitori, în faţa aceloraşi pieţe financiare, România este privită total diferit.

    Unul dintre directorii de la JP Morgan consideră chiar că România este un fel de alpha în regiune, adică locul unde poţi să obţii în continuare randamente mai mari decât în altă parte, de data asta la un risc mult mai scăzut. De fapt este un îndemn pentru toţi investitorii care urmăresc regiunea să se uite, să investească, să pună banii pe România. 

    Ministerul Finanţelor are un necesar de finanţare în acest an de 265-275 de miliarde de lei, adică 53-55 de miliarde de euro, o sumă destul de mare, România ajungând unul dintre cei mai mari emitenţi de datorie în regiune.

    Aici trebuie să facem o precizare că discuţia este legată de investiţii în datoria României, în obligaţiunile în lei, euro sau dolari pe care le vinde România, în obligaţiunile corporative ale companiilor şi băncilor din România care ies să se împrumute pe pieţele internaţionale. De exemplu Romgaz, Petrom, Banca Transilvania. Aici nu vorbim de investiţii directe în economie, în producţie, ci doar de investiţii în datorie. Sau, în cel mai bun caz, în acţiuni, în acţiunile companiilor româneşti listate la Bursă.

    Spre surprinderea analiştilor şi investitorilor, România a traversat cu bine episodul alegerilor prezidenţiale, are un preşedinte şi un guvern proeuropeni, aşa cum este văzută scena politică de către analiştii care urmăresc România.

    Mulţi se întreabă cum a reuşit România să rămână stabilă din punct de vedere economic şi chiar să aibă o creştere economică de peste 1%, în condiţiile în care au crescut taxele şi impozitele, s-a liberalizat piaţa energiei, ceea ce a dus la o explozie a preţului energiei (plus 60%), inflaţia s-a dublat, salariile şi pensiile au îngheţat, totul sub presiunea ajustării bugetare.

    Să reduci deficitul bugetar cu 2-3% din PIB, să nu cadă economia, să nu ai criză politică şi socială este o mare realizare, cel puţin aşa consideră investitorii străini.

    Ca să nu mai vorbim că BNR a reuşit să-şi refacă rezervele valutare cheltuite în decembrie 2024 şi în mai 2025 (peste 8 miliarde de euro) pentru a stabiliza creşterea cursului valutar leu/euro, aflat sub presiune ca urmare a alegerilor prezidenţiale.

    România intră în anul 2026 având o poziţie financiară mai bună şi o percepţie în ochii investitorilor total diferită faţă de acum un an: inflaţia este în scădere, deficitul bugetar este în scădere, guvernul pare stabil, urmează intrări mai mari de fonduri europene, ceea ce înseamnă că investiţiile în infrastructură vor continua, iar creşterea economică este aşteptată să fie mai bună decât în 2025.

    Ca să nu mai vorbim de faptul că ameninţarea agenţiilor cu retrogradarea ratingului României la categoria “junk” a fost depăşită.

    Dar problema României este că în afară de datorie guvernamentală mare – şi care va fi din ce în ce mai mare pentru că nu poate fi redusă peste noapte (Programul cnvenit cu Comisia Europeană de reducere a deficitului bugetar indică faptul că în 2030 datoria publică va ajunge la 70% din PIB) -, plus gazele din Marea Neagră (dar la export), nu mai are altceva important de oferit.

    Guvernul nu are un plan concret de listări a altor companii de stat la Bursă, nu are niciun plan legat de acţiunile pe care le deţine la marile companii de stat listate la Bursă – Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz -, nu are un program de relansare a investiţiilor, nu are un plan de creştere economică mai susţinută, nu are nimic nou să ofere investitorilor la cumpărare.

    Pieţele şi investitorii sunt plini de bani, toată lumea caută poveşti noi, idei şi proiecte de investiţii unde să bage banii, toată lumea caută creştere.

    După cum spunea Ştefan Dopfer, directorul financiar al Erste: Sperăm ca România să revină în fruntea ţărilor cu cea mai mare creştere economică din regiune, aşa cum era acum câţiva ani.

    Dar pentru asta România, guvernul Bolojan, că el este la putere, preşedintele Nicuşor Dan, companiile de stat şi companiile private româneşti trebuie să pună ceva pe masă, să vândă ceva.

    Iar aici nu stăm chiar atât de bine, ci chiar prost. Cel puţin la nivelul statului. Nimeni nu mai aşteaptă şi nu mai cumpără un plan de ţară fără ceva concret, unde să pună banii mâine.

    P.S. Nu ştiu unde vor duce noile tensiuni dintre Trump şi Uniunea Europeană, Franţa, Germania, Bruxelles, nu ştiu dacă, ca şi represalii, Uniunea Europeană se va retrage din acordul comercial cu SUA, nu ştiu dacă ţările din UE care cumpără titluri de stat americane, adică datorie americană, au intenţia de a se retrage de pe piaţa americană, dar dacă începe un război comercial şi financiar între cele două blocuri iar americanii îşi vor retrage banii de pe pieţele europene, nu va fi bine.

  • Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026 (II)

    Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.

     

    La început de 2026, liderii din businessul românesc vorbesc mai puţin despre „a cuceri” şi mai mult despre „a consolida”. Din agricultură până în sănătate, din tehnologie şi real estate până în banking, avocatură sau comunicare, direcţiile sunt diferite, dar tonul pare să indice faptul că creşterea nu mai este un scop în sine, ci rezultatul unor alegeri calculate. În sectoare productive, rezoluţiile se leagă de investiţii pe termen lung. Cercetarea, inovarea şi validarea practică devin priorităţi, nu doar diferenţiatori de marketing. Accentul cade pe dezvoltarea de soluţii testate, pe capacitatea de a livra rezultate măsurabile şi pe consolidarea pieţelor unde businessurile sunt deja prezente. Mai degrabă decât o expansiune agresivă, liderii vorbesc despre adâncirea poziţiei existente, despre parteneriate locale solide şi despre pieţe externe care pot deveni motoare stabile de creştere în următorii ani. În industriile cu expunere la capital, 2026 este privit ca un an al disciplinei. Investiţiile continuă, dar sunt atent calibrate. Execuţia predictibilă, responsabilitatea faţă de investitori şi guvernanţa devin teme recurente. Piaţa de capital este văzută mai degrabă ca un instrument de stabilitate decât ca o sursă de accelerare rapidă, iar deciziile sunt filtrate printr-o întrebare simplă: contribuie această mişcare la valoare durabilă? Tehnologia rămâne prezentă în aproape toate rezoluţiile, dar cu o schimbare de nuanţă. Inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea nu mai sunt obiective în sine, ci instrumente pragmatice. Liderii vorbesc despre AI folosit acolo unde chiar aduce claritate, viteză şi acurateţe. Investiţiile în infrastructură, AI, date medicale sau testare avansată sunt privite ca fundaţie pentru medicina viitorului, nu ca simple upgrade-uri tehnologice. În acelaşi timp, contextul economic dificil temperează ritmul, iar disciplina financiară devine esenţială pentru a susţine o creştere sustenabilă. Accentul se mută de la volum la calitate, de la expansiune rapidă la consolidarea performanţelor deja obţinute. În real estate, logistică şi infrastructură, 2026 este descris ca un an de „aşezare”. După perioade de dezvoltare accelerată, rezoluţiile vorbesc despre finalizarea proiectelor începute, eficientizarea operaţiunilor, optimizarea costurilor şi investiţii punctuale în zone-cheie. Se caută rezilienţa, în procese care funcţionează şi sub presiune, infrastructuri care consumă mai puţin şi produc mai mult, modele operaţionale capabile să absoarbă volatilitatea. Poate cea mai interesantă schimbare este apariţia rezoluţiilor personale în discursul de business. Tot mai mulţi lideri vorbesc despre echilibru, claritate, ritm şi sănătate. Despre nevoia de a încetini după ani de expansiune, de a filtra zgomotul şi de a lua decizii cu bătaie lungă. Nu ca retragere, ci ca formă de maturitate. Dincolo de boardroom, aceste rezoluţii spun aceeaşi poveste: 2026 nu este despre promisiuni spectaculoase, ci despre execuţie, disciplină şi construcţii care rezistă în timp. Iată ce îşi propun liderii de business din România pentru anul care începe:   

    *Directorii generali şi/sau fondatorii companiilor citaţi în acest material au răspuns la invitaţia de a comunica trei obiective pentru 2026 – personale şi/sau profesionale, care i-au ghidat sau îi vor ghida în noul an.

     

    Sever Savanciuc, CEO, Lowe Group

    „Ne uităm înainte cu gândul la creştere, chiar dacă piaţa va fi în dificultate. În 2026, ne aşteptăm ca investiţiile şi deciziile luate în 2025 să se vadă în relaţii mai puternice cu clienţii. Lucrăm cu parteneri care vor să îşi crească activităţile de comunicare alături de noi şi care rămân implicaţi pe termen lung.

    Ne propunem să câştigăm cotă de piaţă într-un an în care multe agenţii vor încerca doar să nu scadă. Ne dorim o digitalizare cu sens, nu „de vitrină”. Vrem să folosim tehnologia acolo unde chiar ne ajută, să lucrăm mai bine, mai repede şi mai clar. Nu ne interesează să urmăm un trend doar de dragul de a fi „digitali”.

    Ne dorim procese mai simple, decizii bazate pe informaţii bune şi mai mult timp pentru lucrurile care contează cu adevărat: strategie, idei şi relaţia cu oamenii. În acelaşi timp, credem în investiţia consecventă în oameni. Vrem să punem şi mai mult accent pe învăţare continuă, pe abilităţi digitale şi pe feedback sincer, în ambele sensuri.”

     

     

    Fady Chreih, CEO, Regina Maria

    „La Regina Maria, privim dincolo de anul 2026, iar direcţiile în care investim astăzi susţin o transformare mai amplă, pe care ne-o propunem pentru orizontul anului 2030. Dublarea dimensiunii businessului şi depăşirea pragului de un miliard de euro rămân reperele majore după care ne ghidăm în construirea unui sistem de sănătate mai flexibil, mai competitiv şi adaptat unei populaţii diverse şi numeroase.

    Creşterea dincolo de graniţe şi explorarea oportunităţilor în pieţele din regiune reprezintă o altă ancoră importantă pentru următorii ani. Pe plan personal, rezoluţiile sunt tot cu bătaie lungă.

    Îmi doresc să fiu martor, în 2026 şi în anii care vor urma, la un acces tot mai bun la servicii medicale de calitate, care pun în centru grija pentru pacient, precum şi la o claritate a costurilor, cu impact pozitiv asupra comunităţilor din care facem cu toţii parte.”

     

    Irinel Gheorghe, CEO, SIPEX

    „Strategia SIPEX este concentrată în jurul a trei direcţii care vor consolida poziţia SIPEX în topul distribuitorilor de materiale de construcţii.

    Ne propunem extinderea portofoliului de produse prin parteneriate noi, dezvoltarea infrastructurii logistice în zonele neacoperite şi avansarea proiectului privind fabrica de materiale de construcţii din Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

    Suntem încrezători în potenţialul acestei investiţii, însă vom menţine un ritm prudent de implementare, în funcţie de impactul măsurilor economice şi fiscale care vor fi anunţate.”

     

    Bogdan Badea, CEO, eJobs

    „Principalul obiectiv pe care îl avem este să ne consolidăm ecosistemul complet de recrutare, care, în acest moment, pe lângă eJobs, include şi iajob.ro, platforma de recrutare dedicată candidaţilor care nu au studii superioare, precum şi Skilld, agenţia de recrutare rapidă cu expertiză pe segmentul de specialişti şi manageri.”

     

    Silvia Sticlea, Country Manager, Nestlé România

    „2026 va fi un an aniversar pentru Nestlé România, sărbătorind 30 de ani de când mărcile şi produsele noastre se află în inimile şi casele românilor. De 30 de ani suntem alături de consumatori în fiecare moment al zilei şi în diverse etape ale vieţii. Ne dorim să rămânem în topul preferinţelor consumatorilor pentru mult timp de acum înainte. Vom continua să îi delectăm cu produse de calitate şi inovatoare, să contribuim cu proiecte şi programe puse în slujba comunităţii şi să ne aducem aportul la dezvoltarea societăţii româneşti, ca o forţă a binelui.”

     

    Marius Pandel, CEO, AnimaWings

    „Pentru 2026, ne propunem extinderea reţelei de rute şi conectarea României cu destinaţii-cheie turistice şi de business. Vom continua investiţiile în flotă modernă, cu accent pe aeronave eficiente şi mai prietenoase cu mediul.

    Un alt obiectiv este creşterea calităţii serviciilor, prin proceduri simple, confort mai bun, punctualitate şi o ofertă la bord adaptată aşteptărilor pasagerilor, fără costuri ascunse.”

     

    Mădălin Mihailovici, CEO, Veolia România

    „2026 va fi un an de consolidare, de aşezare a businessului după doi ani foarte dinamici. Ne vom continua angajamentele asumate faţă de comunitate, prin investiţii în infrastructura esenţială, cu un accent clar pe eficientizare, digitalizare şi energie produsă local.

    Un obiectiv central este integrarea expertizei General Me. El Electric în proiecte ample de producţie locală de energie, soluţii de stocare şi tehnologii cu aplicabilitate directă în industriile şi oraşele din România. Implementăm soluţii energetice avansate, care combină resursele regenerabile cu sisteme de control, monitorizare şi optimizare în timp real.

    Miza este clară: infrastructuri care consumă mai puţin, produc mai mult local şi funcţionează integrat. Astfel, ne consolidăm rolul de partener strategic pentru municipalităţi, dar şi pentru clienţi comerciali şi industriali, şi accelerăm tranziţia către un model urban sustenabil.”

     

    Belgin Bactali, CEO, Cargus

    „În 2026, ne dorim să consolidăm un model logistic modern, construit pe proximitate, eficienţă şi tehnologie. Primul obiectiv este accelerarea digitalizării, astfel încât experienţa clienţilor – de la plasarea comenzii la livrare – să fie cât mai intuitivă, rapidă şi transparentă.

    Al doilea obiectiv este extinderea accelerată a reţelei out-of-home, prin parteneriate strategice care să asigure accesibilitate în orice punct al ţării. Un al treilea obiectiv este întărirea culturii organizaţionale orientate spre agilitate, cu echipe capabile să reacţioneze rapid la schimbare şi să transforme contextul volatil într-un avantaj competitiv.

    În plus, ne propunem să continuăm optimizarea rutelor şi infrastructurii logistice, pentru a menţine timpi de livrare competitivi chiar şi în perioade de presiune ridicată. În esenţă, 2026 este anul în care ne consolidăm rezilienţa operaţională pentru a putea oferi o experienţă stabilă şi predictibilă clienţilor, indiferent de evoluţiile economice sau geopolitice.”

     

    Laurenţiu Lazăr, Managing Partner, Colliers România

    „Obiectivele Colliers pentru 2026 se conturează în jurul unor direcţii esenţiale pentru evoluţia noastră pe termen lung. Ne propunem să continuăm dezvoltarea echipei şi a culturii organizaţionale, pentru a consolida un mediu agil, adaptabil şi orientat spre performanţă.

    Vom investi în aprofundarea relaţiilor cu clienţii şi partenerii noştri, cu dorinţa ca fiecare colaborare să fie durabilă şi cu impact real asupra proiectelor pe care le construim împreună. Un alt pilon important îl reprezintă optimizarea şi diversificarea serviciilor, în concordanţă cu direcţiile pieţei şi cu nevoia tot mai prezentă de eficienţă.

    Integrarea inteligenţei artificiale în activitatea de zi cu zi va juca un rol-cheie, ajutându-ne să îmbunătăţim calitatea proceselor interne, să câştigăm viteză şi să rămânem relevanţi într-un context profesional tot mai dinamic. La nivel personal, îmi doresc să îmi prioritizez sănătatea şi familia şi să reiau activitatea sportivă, transformând-o într-un obicei constant.”

     

    Mihai Stănescu, fondator RoCoach

    „Pentru 2026 am în vedere trei direcţii importante, atât pentru mine, cât şi pentru RoCoach. Prima este să dezvolt şi mai mult utilizarea ORQ în companiile mari, astfel încât liderii să poată înţelege mai bine momentele de tranziţie şi să ia decizii mai sigure în perioade instabile.

    A doua direcţie este crearea unor cadre de lucru mai clare pentru echipele de top management, astfel încât acestea să poată reacţiona mai rapid, cu mai puţină fricţiune şi cu o orientare mai puternică spre obiectivele reale ale organizaţiei.

    Al treilea obiectiv este unul personal: să simplific modul în care lucrăm cu liderii şi cu echipele lor. Mai puţin zgomot, mai multă claritate. Mai puţină reacţie impulsivă, mai mult discernământ.”

     

    Francisc Peli, Managing Partner, PeliPartners

    „Primul obiectiv rămâne consolidarea şi creşterea cotei de piaţă în ariile de practică în care suntem deja puternic prezenţi. Într-un context economic incert, diferenţierea nu poate veni decât din calitatea serviciilor oferite, care reflectă experienţa echipei, capacitatea de a livra rapid şi riguros şi expertiza în gestionarea unor proiecte complexe.

    Al doilea obiectiv vizează menţinerea unui standard ridicat de excelenţă profesională într-o piaţă extrem de competitivă.

    Al treilea obiectiv este consolidarea unei viziuni pe termen lung, bazată pe parteneriate durabile cu clienţii şi pe un comportament profesional care reflectă această perspectivă zi de zi.”

     

    Ionel Purice, CEO, Genesis Property

    „În 2026, ne propunem să aprofundăm direcţiile strategice care au susţinut evoluţia Genesis Property în ultimii ani. Primul obiectiv este finalizarea şi extinderea facilităţilor YUNITY Park, pentru a întări rolul campusului ca ecosistem integrat de lucru şi wellbeing.

    Al doilea obiectiv este creşterea valorii oferite chiriaşilor prin servicii personalizate, comunităţi active şi o experienţă operaţională fluidă. Al treilea obiectiv este consolidarea performanţei ESG, prin accelerarea investiţiilor în energie regenerabilă, eficienţă operaţională şi raportare transparentă.

    În paralel, ne dorim să continuăm să cultivăm o cultură internă orientată spre inovaţie, agilitate şi ospitalitate, care să ne susţină în a anticipa schimbările din industrie şi a rămâne un reper pentru calitatea experienţei la birou.”

     

    Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard România şi Croaţia

    „Într-un context economic şi social aflat în continuă schimbare, 2026 este pentru mine şi pentru Mastercard un an al responsabilităţii. Rezoluţiile pe care ni le asumăm reflectă dorinţa de a contribui la o Românie mai digitală, mai sigură şi mai sustenabilă.

    Prima rezoluţie este să continuăm să fim un arhitect al digitalizării în România, prin extinderea soluţiilor de plată digitale şi prin parteneriate cu autorităţile şi mediul privat. A doua rezoluţie este să accelerăm implementarea soluţiilor de identitate digitală, inclusiv digital identity wallets, care vor permite acces rapid şi sigur la servicii financiare, guvernamentale şi comerciale.

    A treia rezoluţie este să sprijinim tranziţia către consum sustenabil, prin plăţi care facilitează modele circulare, de la programe de returnare şi reutilizare până la microtranzacţii pentru produse refolosibile.”

  • Ce (îşi) promit liderii din businessul românesc. Rezoluţii care pot schimba direcţia lui 2026 (I)

    Ideea de a scrie rezoluţii la început de an vine dintr-o nevoie veche, aceea de a pune ordine în incertitudine şi de a trasa câteva speranţe. În business, rezoluţiile la început de 2026 arată, mai degrabă, ca un exerciţiu de realism. Viitorul nu se mai proiectează clar, iar planificarea presupune prudenţă, flexibilitate şi capacitate de adaptare. Iar cuvântul cheie al anului ce urmează pare să fie „consolidare”, potrivit liderilor de companii intervievaţi de noi.

     

    La început de 2026, liderii din businessul românesc vorbesc mai puţin despre „a cuceri” şi mai mult despre „a consolida”. Din agricultură până în sănătate, din tehnologie şi real estate până în banking, avocatură sau comunicare, direcţiile sunt diferite, dar tonul pare să indice faptul că creşterea nu mai este un scop în sine, ci rezultatul unor alegeri calculate. În sectoare productive, rezoluţiile se leagă de investiţii pe termen lung. Cercetarea, inovarea şi validarea practică devin priorităţi, nu doar diferenţiatori de marketing. Accentul cade pe dezvoltarea de soluţii testate, pe capacitatea de a livra rezultate măsurabile şi pe consolidarea pieţelor unde businessurile sunt deja prezente. Mai degrabă decât o expansiune agresivă, liderii vorbesc despre adâncirea poziţiei existente, despre parteneriate locale solide şi despre pieţe externe care pot deveni motoare stabile de creştere în următorii ani. În industriile cu expunere la capital, 2026 este privit ca un an al disciplinei. Investiţiile continuă, dar sunt atent calibrate. Execuţia predictibilă, responsabilitatea faţă de investitori şi guvernanţa devin teme recurente. Piaţa de capital este văzută mai degrabă ca un instrument de stabilitate decât ca o sursă de accelerare rapidă, iar deciziile sunt filtrate printr-o întrebare simplă: contribuie această mişcare la valoare durabilă? Tehnologia rămâne prezentă în aproape toate rezoluţiile, dar cu o schimbare de nuanţă. Inteligenţa artificială, digitalizarea şi automatizarea nu mai sunt obiective în sine, ci instrumente pragmatice. Liderii vorbesc despre AI folosit acolo unde chiar aduce claritate, viteză şi acurateţe. Investiţiile în infrastructură, AI, date medicale sau testare avansată sunt privite ca fundaţie pentru medicina viitorului, nu ca simple upgrade-uri tehnologice. În acelaşi timp, contextul economic dificil temperează ritmul, iar disciplina financiară devine esenţială pentru a susţine o creştere sustenabilă. Accentul se mută de la volum la calitate, de la expansiune rapidă la consolidarea performanţelor deja obţinute. În real estate, logistică şi infrastructură, 2026 este descris ca un an de „aşezare”. După perioade de dezvoltare accelerată, rezoluţiile vorbesc despre finalizarea proiectelor începute, eficientizarea operaţiunilor, optimizarea costurilor şi investiţii punctuale în zone-cheie. Se caută rezilienţa, în procese care funcţionează şi sub presiune, infrastructuri care consumă mai puţin şi produc mai mult, modele operaţionale capabile să absoarbă volatilitatea. Poate cea mai interesantă schimbare este apariţia rezoluţiilor personale în discursul de business. Tot mai mulţi lideri vorbesc despre echilibru, claritate, ritm şi sănătate. Despre nevoia de a încetini după ani de expansiune, de a filtra zgomotul şi de a lua decizii cu bătaie lungă. Nu ca retragere, ci ca formă de maturitate. Dincolo de boardroom, aceste rezoluţii spun aceeaşi poveste: 2026 nu este despre promisiuni spectaculoase, ci despre execuţie, disciplină şi construcţii care rezistă în timp. Iată ce îşi propun liderii de business din România pentru anul care începe:   

    *Directorii generali şi/sau fondatorii companiilor citaţi în acest material au răspuns la invitaţia de a comunica trei obiective pentru 2026 – personale şi/sau profesionale, care i-au ghidat sau îi vor ghida în noul an.

     

     

    Vlad Popescu, Preşedinte CA, Norofert

    „În 2026, Norofert îşi continuă strategia de dezvoltare
    printr-un accent clar pe cercetare şi inovare. Vom investi constant în dezvoltarea şi lansarea de soluţii biotehnologice noi, cu rezultate validate în câmp şi beneficii directe pentru fermieri. Cercetarea rămâne baza pe care construim diferenţierea şi creşterea pe termen lung.

    În paralel, ne concentrăm pe consolidarea pieţelor externe unde suntem deja prezenţi. SUA şi Brazilia sunt prioritare, iar obiectivul este extinderea capacităţii comerciale şi creşterea vânzărilor prin parteneriate locale solide. Nu urmărim intrarea pe pieţe noi, ci dezvoltarea celor existente, cu ţinta ca pieţele externe să ajungă să genereze până la 40% din cifra de afaceri a grupului în următorii ani.

    Norofert urmăreşte o creştere sustenabilă şi utilizarea pieţei de capital ca instrument de stabilitate şi dezvoltare. Prin aceste direcţii, Norofert urmăreşte să îşi consolideze poziţia şi să devină un reper al inovaţiei româneşti în agricultura internaţională.”

     

     

    Irina Ciocan Stănescu, CEO, Graffiti Plus

    „Când am decis listarea la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRo, ne-am asumat un obiectiv ambiţios: să deschidem piaţa de capital către o industrie nouă, cea de comunicare şi PR. Este o premieră în România şi, în acelaşi timp, un demers susţinut prin finanţare PNRR, printr-un apel dedicat, aflat la început de drum. Practic, construim un model de bună practică din ambele perspective, iar procesul pe care îl parcurgem va influenţa atât evoluţia Graffiti Plus, cât şi parcursul companiilor care vor alege să urmeze această direcţie. După 25 de ani pe piaţa locală, ani cu performanţă financiară sustenabilă şi afaceri de 10 milioane de euro, vrem să scriem viitorul Graffiti Plus din perioada 2026–2028 sub semnul creşterii accelerate. De ce acum? Pentru că suntem într-un punct de stabilitate şi maturitate de business care ne permite acest demers strategic. În acelaşi timp, evoluţia tehnologică se suprapune perfect etapei noastre de evoluţie. Suntem o agenţie poziţionată strategic pentru a capitaliza în zonele digitale, influencer marketing şi sponsorship şi putem oferi investitorilor acces la o platformă scalabilă, pregătită pentru captarea valorii. De aceea, ne propunem ca în următorii ani să integrăm transformarea AI şi să scalăm trei zone: pharma & healthcare, sports & sponsorship şi data-driven influencer marketing.

    Din perspectiva leadershipului, liderii de astăzi se confruntă cu un paradox decizional: audienţele şi contextul de piaţă cer reacţii imediate, în timp ce complexitatea creşte exponenţial, iar accesul la date acţionabile, în timp real, rămâne o provocare. Această realitate impune o realiniere strategică.

    Viziunea noastră este validarea modelului Advisory-First ca esenţă a valorii în noua economie a vitezei. Viitorul consultanţilor este centrat pe pregătirea accelerată în AI, nu doar pentru a genera soluţii, ci pentru a furniza perspective analitice, cadrul strategic robust şi agilitatea operaţională necesară companiilor.”

     

     

    Peter de Boer, CEO, DN AGRAR Group

    „Din punct de vedere profesional, 2026 este despre transpunerea strategiei în performanţă măsurabilă. Prioritatea este livrarea etapelor-cheie din programul de investiţii asumat, cu disciplină financiară, execuţie predictibilă şi responsabilitate faţă de investitori.

    Al doilea obiectiv este consolidarea organizaţiei pentru scalare şi credibilitate. Pe măsură ce DN AGRAR intră într-o fază de creştere mai intensivă din perspectiva capitalului, leadershipul solid, guvernanţa şi procesele decizionale devin esenţiale pentru menţinerea încrederii pieţei.

    La nivel personal, 2026 este despre echilibrarea ambiţiei cu disciplina. Accentul este pus pe claritate strategică, decizii pe termen lung în interesul acţionarilor şi asigurarea faptului că ritmul de creştere se traduce constant în creare de valoare durabilă.”

     

    Dragoş Pavăl, preşedinte şi fondator, Dedeman

    „Pentru noi, 2026 este un an în care vom continua să creştem în mod responsabil, cu aceeaşi combinaţie între rigoare, muncă şi curaj care a stat mereu la baza evoluţiei noastre.

    Obiectivele noastre pentru 2026 sunt finalizarea şi extinderea proiectelor majore deja demarate, cu accent pe investiţii care aduc valoare reală comunităţilor, accelerarea digitalizării prin integrarea tehnologiei în procese care pot îmbunătăţi experienţa clienţilor şi optimizarea continuă a operaţiunilor, astfel încât să susţinem un ritm de creştere sănătos şi sustenabil, adaptat evoluţiilor din piaţă.”

     

    Horaţiu Didea, Managing Partner, Workspace Studio

    „În 2026, ergonomia, wellbeingul şi calitatea nu mai sunt zone de diferenţiere, ci standarde. Rezoluţia noastră este să rafinăm şi mai mult mixul de produse şi servicii, astfel încât fiecare proiect să livreze cea mai înaltă calitate posibilă în bugetul dat şi un echilibru real între confort, funcţionalitate şi durabilitate. Un obiectiv central este dezvoltarea echipei, cu accent pe competenţe şi pe consolidarea middle managementului. Investim în oameni nu doar ca specialişti, ci ca lideri de proiect, capabili să menţină standardele de calitate în execuţie.

    Pentru 2026, obiectivul rămâne consolidarea poziţionării Workspace Studio ca reper de excelenţă în amenajări strategice de birouri, prin consistenţă în livrare, disciplină operaţională şi valoare pe termen lung.”

     

    Claudiu Ştefan, CEO, Diversinst

    „Pentru 2026, ne propunem consolidarea poziţiei Diversinst şi finalizarea proiectelor câştigate, cu obiectivul de a avansa, pe termen mediu, către top 5 companii de profil la nivel naţional. Activitatea de proiectare şi execuţie a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale rămâne principalul motor de creştere, urmată de consolidarea prezenţei în sectoare complementare, precum reţelele de apă şi canalizare şi irigaţiile.

    Operaţional, vom dezvolta biroul din Constanţa pentru a putea susţine proiectele câştigate în regiune. O altă direcţie strategică este segmentul de concesiune şi operare a reţelelor de distribuţie de gaze naturale, segment pe care am intrat anul acesta şi în care probabil vom începe operarea în 2026.

    În paralel, urmărim dezvoltarea organică, prin participarea la licitaţii publice şi private.”

     

    Alin Petenciuc, director general, Caress Society

    „Pentru 2026, Caress Society are trei direcţii strategice care vor ghida dezvoltarea companiei. Prima direcţie vizează extinderea şi diversificarea portofoliului, inclusiv dezvoltarea şi pregătirea lansării unui brand propriu de produse cosmetice, care va fi produs în fabrica a cărei inaugurare este planificată în 2027.

    A doua direcţie este extinderea geografică, prin consolidarea poziţiei pe piaţa locală şi iniţierea demersurilor de internaţionalizare a afacerii. Al treilea pilon îl reprezintă accelerarea digitalizării şi eficientizarea proceselor interne, alături de creşterea vânzărilor online, prin platformele proprii de e-commerce, caress.ro şi aivi.ro, precum şi prin marketplace-uri consacrate, susţinute de campanii integrate de marketing şi PR.”

     

     

    Daniel Nazarian, CEO, FIRST

    „În 2026, obiectivul FIRST este să devină un reper de încredere pentru piaţa imobiliară din România, sinonim cu transparenţa, acurateţea datelor şi integritatea informaţiei. Ne propunem ca utilizatorii să asocieze FIRST cu un standard clar de calitate: anunţuri reale, informaţii verificabile şi un cadru corect de luare a deciziilor, indiferent dacă vorbim despre cumpărare sau închiriere. Această abordare presupune şi susţinerea unui acces direct la piaţă, în care persoanele fizice pot vinde sau închiria fără presiunea unor comisioane de agenţie, într-un proces clar şi predictibil.

    Dincolo de listări, FIRST urmăreşte să evolueze într-o platformă care oferă soluţii complete pentru întregul proces imobiliar. În 2026, ne concentrăm pe consolidarea unui ecosistem end-to-end, care conectează căutarea unei proprietăţi cu finanţarea, dezvoltatorii şi partenerii relevanţi, reducând semnificativ timpul, incertitudinea şi fricţiunea din procesul de decizie.

    Un obiectiv esenţial pentru FIRST este contribuţia activă la maturizarea pieţei imobiliare, atât local, cât şi pe termen mediu, în alte pieţe europene. Ne dorim ca primul contact al utilizatorului cu o proprietate online să includă, în mod implicit, informaţii coerente, verificabile şi comparabile, care să susţină o piaţă mai educată, mai predictibilă şi mai sănătoasă.”

     

    Ştefan Pârvu, Managing Partner, eVantage Soft

    „Pentru 2026, obiectivul nostru principal este să valorificăm la maximum modelul construit în ultimii ani, accelerând dezvoltarea Centrelor de Excelenţă, cu specializări clare şi capacitate de scalare.

    Al doilea obiectiv este creşterea prin valoare adăugată: dezvoltarea de noi linii de afaceri, soluţii proprii şi proprietate intelectuală, precum şi consolidarea parteneriatelor tehnologice strategice.

    Rămâne esenţială investiţia în oameni – formarea liderilor, colaborarea cu mediul academic şi construirea unei culturi care susţine învăţarea continuă, responsabilitatea şi performanţa pe termen lung.”

     

    Radu Nemeş, Managing Partner, ONV Law

    „Un obiectiv pentru 2026 este concentrarea fermă pe acele domenii în care ONV Law este cu adevărat relevantă. Suntem recunoscuţi în piaţă pentru expertiza în proiecte de infrastructură şi achiziţii publice. De asemenea, suntem din ce în ce mai solicitaţi de către companii internaţionale care deschid operaţiuni în România sau pentru diferite tranzacţii locale sau transfrontaliere.

    Este esenţială dezvoltarea echipei, nu doar creşterea ei. Asta presupune timp investit în mentorat şi trasee de evoluţie clare, care să ducă la o echipă stabilă şi motivată.

    În 2026, vom continua să investim în transformarea digitală a operaţiunilor interne, consolidând soluţiile existente, optimizând continuu procesele de lucru şi dezvoltând o infrastructură digitală integrată, adaptată nevoilor viitoare ale firmei. Consolidarea disciplinei operaţionale rămâne baza pentru o creştere controlată.”

     

    Daniela Maior şi Daniela Aldescu, fondatoare şi partenere, VERTIK

    „Pentru 2026, obiectivul principal este să consolidăm VERTIK ca partener strategic pentru companii aflate în etape diferite de dezvoltare, de la companii antreprenoriale la companii listate, într-un context în care accesul la capital presupune tot mai multă disciplină, guvernanţă şi claritate strategică.

    În acelaşi timp, 2026 este despre extindere dincolo de graniţe. Continuăm să dezvoltăm conexiunile regionale şi să transformăm dialogul dintre companii, investitori şi instituţii într-un ecosistem funcţional la nivelul Europei Centrale şi de Est, pornind de la experienţa validată a Financing & IPO Summit.

    În paralel, rămâne esenţială investiţia în oameni, cunoaştere şi inovaţie, pentru a integra finanţarea, sustenabilitatea şi strategia într-o abordare coerentă de creştere.”

     

    Virgil Şoncutean, CEO, Allianz-Ţiriac Asigurări

    „În 2026, ne concentrăm pe câteva direcţii esenţiale care credem că pot redefini rolul asigurărilor în viaţa oamenilor. Prima este dezvoltarea accelerată a segmentului de asigurări de viaţă, ca principal motor de creştere, cu potenţialul de a depăşi, în următorii ani, businessul de RCA, pe măsură ce românii vor fi tot mai preocupaţi să-şi asigure stabilitatea şi siguranţa financiară pe termen lung.

    O prioritate importantă pentru 2026 este intensificarea iniţiativelor de educaţie financiară în asigurări de la vârste cât mai mici, cum este cartea de poveşti «Filip şi secretul de Dincolo», lansată în 2025, pentru a ajuta familiile să deschidă conversaţii despre protecţie pentru viitor.

    Nu în ultimul rând, în 2026 vom continua să ne creştem impactul în societate, prin investiţii în cauze sociale relevante şi în programe cu efect pe termen lung, cu ambiţia de a contribui la o cultură a responsabilităţii şi solidarităţii în România.”

     

    Teodora Rădulescu, CEO, Bookster

    „Pentru 2026 ne propunem trei obiective care aliniază direcţiile strategice ale grupului Bookster cu modul în care evoluează industria. Primul obiectiv este să ducem extinderea internaţională într-un punct de stabilitate, prin maturizarea operaţiunilor din Ungaria şi pregătirea intrării în noi pieţe, pe baza unor procese solide şi a unei infrastructuri care poate susţine scalarea.

    Al doilea obiectiv ţine de tehnologie, unde vrem să accelerăm investiţiile în automatizare şi personalizare, astfel încât experienţa utilizatorilor să devină şi mai adaptată modului în care oamenii citesc astăzi.

    Cel de-al treilea obiectiv vizează amplificarea rolului nostru cultural şi educaţional prin Booksprint şi Bookster în Şcoli, două direcţii care pot răspunde nevoii tot mai mari de resurse accesibile şi relevante pentru generaţiile următoare.”

     

    Mihai Marcu, preşedinte şi CEO, Grupul MedLife

    „Vom continua să accelerăm folosirea inteligenţei artificiale în imagistică, laborator şi managementul datelor medicale. Nu este vorba doar de tehnologie «de laborator», ci de un instrument care ajută medicii să ia decizii mai rapide şi mai corecte, să interpreteze mai bine rezultatele şi să reducă riscul de erori. Aceste investiţii nu sunt costuri de moment, ci baza infrastructurii medicinei viitorului, care va face diagnosticul mai precis, intervenţiile mai eficiente şi va transforma modul în care ne raportăm la datele medicale.

    Genomica şi testarea genetică nu mai trebuie să fie doar pentru segmentul premium. Ne propunem să le facem accesibile tuturor celor care vor să prevină problemele de sănătate, să îşi înţeleagă riscurile şi să primească recomandări personalizate.

    Contextul economic rămâne dificil: consumul este mai redus, presiunea fiscală este ridicată, iar mediul privat continuă să suporte cea mai mare parte a ajustărilor. Pe acest fond, sectorul medical privat începe anul cu un ritm de creştere uşor frânat. În acest mediu, MedLife îşi menţine disciplina financiară. Ne propunem să consolidăm performanţele deja obţinute şi anticipăm reluarea unei creşteri sustenabile şi constante, bazată pe investiţii inteligente şi pe orientarea către pacient.”

     

    Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România

    „Ridicarea constantă a standardelor experienţei oferite clienţilor rămâne o prioritate centrală. Ne concentrăm pe anticiparea nevoilor lor şi pe livrarea de soluţii simple, sigure şi relevante, care consolidează încrederea şi diferenţiază banca pe termen lung. Ne dorim ca aceste soluţii să fie nu doar utile, ci şi capabile să surprindă plăcut, prin simplitate şi claritate.

    Transformarea acestei ambiţii în rezultate concrete ţine de viteză şi disciplină în execuţie. Vom continua să accelerăm lansarea de produse, să scurtăm ciclurile de dezvoltare şi să construim modele de interacţiune care permit inovaţiei să ajungă rapid şi coerent la clienţi. Accentul va fi pe livrare constantă şi impact măsurabil.

    Sustenabilitatea rămâne un obiectiv care nu se schimbă. Vom continua să investim în comunităţile din România, să susţinem educaţia financiară şi proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Suntem convinşi că performanţa financiară solidă şi responsabilitatea faţă de societate se consolidează reciproc şi reprezintă împreună fundaţia unei creşteri durabile.”

  • Vrem, nu vrem, vom fi conduşi de algoritmi, mai repede decât credem

    Pentru companii, pentru cei care trebuie să ia decizii într-un mod subiectiv, folosirea algoritmilor pentru a lua decizii în organigramă, pentru a angaja şi a da afară, va ajunge principalul instrument de conducere.

     

    Toate companiile, toţi acţionarii, toţi patronii, toţi directorii vor să lucreze cu cât mai puţini angajaţi şi cu cât mai multe maşini, echipamente, aplicaţii, chat-boţi etc., care nu au suflet, care muncesc mai mult, mai repede, plus că costă mai puţin odată ce intervine amortizarea. În termeni de business, se cheamă productivitate, inovaţie, progres. Este un dat al businessului. Lumea de astăzi, în care inteligenţa artificială câştigă teren, în care aplicaţiile şi soluţiile de automatizare conduc obiectiv un business, este o lume ideală pentru companii, pentru acţionari, pentru directori, pentru cei care câştigă mai mult din acel business decât un angajat. Revoluţia industrială, globalizarea şi acum revoluţia AI au condus şi conduc lumea. Într-un articol din Business Magazin de la finalul anului trecut – Şefii algoritmici sunt aici, sunt în plină ascensiune, dar sunt buni până la un punct. Responsabilitatea nu poate fi automatizată – se vorbeşte despre faptul că algoritmii urcă din ce în ce mai repede pe scara ierarhică, iar jobul angajaţilor începe să devină din ce în ce mai mult dependent de ceea ce spune algoritmul. Algoritmul îţi programează turele, îţi evaluează performanţa, te angajează sau te dă afară, începe să facă, într-un mod obiectiv, pe baza unor parametri stabiliţi iniţial, ceea ce un şef, un manager, făcea în mod subiectiv înainte. Bineînţeles că acum nu toate poziţiile sunt înlocuite de AI, nu toate businessurile sunt conduse de AI. Dar cei care deţin companiile, acţionarii, vor presa continuu pentru a găsi soluţii de înlocuire a angajaţilor cu toate formele de AI. Chiar şi şefii vor fi înlocuiţi de AI. Când se confruntă cu o situaţie în care eşti nevoit să vorbeşti cu un robot/chatbot, când răspunsul este dat impersonal de un chatbot, când ştii că vorbeşti cu Laura, Ana, Alina – aşa cum sunt denumiţi chatboţii – te enervezi. Ai vrea un răspuns uman, pe care însă începi să-l primeşti din ce în ce mai rar. Dar, până la urmă, este o chestiune de obişnuinţă, pentru că discuţia nu este legată de chatbot, ci de produsul pe care îl deserveşte şi de serviciul pe care îl asigură. Când Revolut a intrat pe piaţa românească, niciun bancher clasic, uman, nu paria pe acest serviciu, susţinând că nu ştii cu cine vorbeşti, că vorbeşti cu cineva de la Londra sau cu cineva din Estonia, robot, pentru o problemă din România, că nu ştii unde sunt banii, că nu sunt în România, ci într-o altă ţară, fără jurisdicţie românească. Dar, până la urmă, se uita faptul că Revolut rezolva o problemă a clienţilor, respectiv plăţi şi transferuri mult mai rapide şi la un cost mult mai mic. Service-ul era doar la final. Revolut a câştigat teren, cel puţin în România, pentru că rezolva o problemă bancară şi pentru că era un serviciu care funcţiona simplu, fără să fie nevoie de o interacţiune bancară clasică, adică nu trebuia să te duci într-o sucursală să vezi despre ce este vorba. Noile generaţii preferă mai mult interacţiunea prin aplicaţii şi inteligenţă artificială decât interacţiunea umană. Noile generaţii preferă interacţiunea şi serviciile prin intermediul platformelor sociale, mai degrabă decât faţă în faţă. Vrem. nu vrem, algoritmii încep să ne conducă: algoritmii ne scot în faţă ştirile pe care să le citim, algoritmii caută pentru noi cele mai bune oferte, algoritmii ne scot în faţă servicii de care am avea nevoie. Algoritmii au ajuns să caute şi să scoată în faţă inclusiv „sufletul pereche”. Acum, algoritmii sunt construiţi şi programaţi de oameni, până când algoritmii ajung să construiască şi să programeze alţi algoritmi. Pentru companii, pentru cei care trebuie să ia decizii într-un mod subiectiv, folosirea algoritmilor pentru a lua decizii în organigramă, pentru a angaja şi a da afară, va ajunge principalul instrument de conducere. Aşa cum, la Uber sau la Bolt, comenzile sunt preluate şi apoi distribuite de algoritmi curierilor, pe baza unor parametri, aşa se vor conduce, în viitor, companiile. Exact cum, acum câţiva ani, era titlul unui articol din Financial Times: When your boss is an algorithm.    

    (cristian.hostiuc@zf.ro)