BusinessMagazin

Blog

  • Companiile clujene Winners Holding Investments, controlată de Horia Ciorcilă, şi Finas Group au încheiat un acord cu firma chineză Sieyuan Electric pentru proiecte de stocare a energiei şi parcuri fotovoltaice în România. Planul pe 2 ani prevede investiţii de 400 mil.euro

    Companiile clujene Winners Holding Investments, controlată indirect de Horia Ciorcilă, şi Finas Group, investitori în dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, au semnat miercuri un Memorandum de Înţelegere cu compania chineză Sieyuan Electric Co, furnizor de echipamente electrice şi soluţii energetice, pentru cooperarea pe termen lung în proiecte de stocare a energiei în România.

    Horia Ciorcilă este unul dintre fondatorii Băncii Transilvania şi preşedinte al Consiliului de Administraţie de peste 20 ani. În paralel, el este implicat în investiţii în sectorul hotelier.

    Memorandumul vizează implementarea unor sisteme de tip Battery Energy Storage System (BESS) şi a infrastructurii electrice asociate.

    „Suntem încântaţi să cooperăm cu un furnizor global cu mare anvergură şi expertiză, precum Sieyuan Electric, care susţine obiectivul nostru de a dezvolta infrastructura modernă de stocare, adaptată cerinţelor actuale. Vedem stocarea energiei ca pe o componentă esenţială a dezvoltării pieţei de energie regenerabilă. Acest acord marchează o nouă etapă, venind în continuarea proiectelor dezvoltate până în prezent. După o perioadă în care o parte dintre proiectele noastre au fost valorificate, iar altele au ajuns la maturitate, intrăm într-o fază orientată spre implementare şi construcţie, susţinută de parteneriatul cu Sieyuan Electric”, a declarat Claudiu Şugar, reprezentatul Winners Holding Investments şi Finas Group.

    Cele două companii clujene au început investiţiile în energie în 2025, iar până la sfârşitul acestui an vor avea peste 70 milioane euro investiţi în 4 proiecte de stocare. Portofoliul aflat în dezvoltare depăşeşte, pentru următorii doi ani, o capacitate estimată de peste 2 GWh de sisteme de stocare a energiei şi peste 400 milioane de euro investiţi în baterii şi proiecte solare.

    Cu sediul în Shanghai (China), Sieyuan Electric este specializată în producţia şi furnizarea de echipamente electrice şi soluţii pentru infrastructură energetică, activă în proiecte de transport, distribuţie şi stocare a energiei la nivel global. Conform Memorandumului, Sieyuan Electric va avea statutul de furnizor strategic preferenţial pentru echipamentele utilizate în proiectele dezvoltate sau controlate de investitori.

    „ Winners Holding Investments şi Finas Group sunt pionieri în promovarea dezvoltării energiei regenerabile combinate cu stocarea în România. Această colaborare reprezintă o etapă importantă pentru Sieyuan Electric, permiţându-ne să aducem inovaţia şi expertiza noastră pe piaţa locală şi regională de stocare a energiei, sprijinind totodată partenerii noştri în atingerea obiectivelor lor de dezvoltare durabilă şi comerciale” a spus Larry Zhang, manager general pentru operaţiuni internaţionale al Sieyuan Electric.

    Cooperarea vizează livrarea de sisteme BESS, echipamente de conversie a energiei, transformatoare, instalaţii de medie şi înaltă tensiune, precum şi alte sisteme auxiliare necesare implementării proiectelor energetice. Acordul prevede, totodată, explorarea dezvoltării unor proiecte hibride care combină instalaţii de stocare cu centrale fotovoltaice, inclusiv identificarea unor soluţii de finanţare adaptate acestui tip de investiţii.

    Memorandumul stabileşte şi principii comerciale comune la nivel de portofoliu, mecanisme de garantare a plăţilor, reguli de confidenţialitate şi un model de guvernanţă dedicat coordonării proiectelor, fără a crea obligaţii contractuale directe de achiziţie sau furnizare, acestea urmând să fie definite prin acorduri individuale pentru fiecare proiect

  • Sondă NASA scăpată de sub control a reintrat în atmosferă mai devreme decât se estima

    Majoritatea componentelor ar fi trebuit să se dezintegreze la reintrare, însă agenţia spaţială americană a avertizat că unele fragmente ar fi putut ajunge pe Pământ.

    Sonda care a reintrat în atmosferă este Van Allen Probe A. Ea a fost lansată de NASA în 2012 pentru a studia centurile de radiaţii Van Allen. Acestea sunt două regiuni de particule energetice capturate de câmpul magnetic al Pământului. Potrivit datelor prezentate de NASA şi de Forţa Spaţială a SUA, sonda a reintrat în atmosferă la ora 6:37 ET deasupra Pacificului ecuatorial, într-o zonă situată la sud de Mexic şi la vest de Ecuador, scrie CNN.

    Nu este clar dacă fragmente ale vehiculului au supravieţuit reintrării. Până acum nu au fost raportate victime sau martori ai unor resturi căzute pe Pământ.

    NASA a estimat că probabilitatea ca o bucată de resturi spaţiale să lovească o persoană era de aproximativ 1 la 4.200. Specialiştii spun că riscul rămâne redus, chiar dacă este mai mare decât în alte cazuri de reintrare a unor obiecte spaţiale. „Au existat reintrări cu probabilitate de 1 la 1.000 şi nu s-a întâmplat nimic. Dacă avem unele de 1 la 4.000 sau 5.000, nu este o zi rea pentru omenire”, a declarat Darren McKnight, expert în monitorizarea obiectelor spaţiale.

    Van Allen Probe A a fost lansată împreună cu o sondă geamănă pentru a analiza centurile de radiaţii care protejează planeta de radiaţiile cosmice, furtunile solare şi vântul solar. Misiunea a realizat mai multe descoperiri importante, inclusiv identificarea unei a treia centuri temporare de radiaţii. Aceasta apare doar în perioadele de activitate solară intensă.

    Deşi misiunea era planificată iniţial pentru doi ani, sondele au funcţionat mult mai mult. Ele şi-au încheiat activitatea abia în 2019, după ce au rămas fără combustibil.

    Iniţial, NASA estima că sonda va reintra în atmosferă abia în 2034. Însă activitatea solară mai intensă decât se anticipase a crescut frecarea atmosferică asupra vehiculului, accelerând coborârea acestuia din orbită. În 2024, Soarele a atins maximumul ciclului solar, ceea ce a generat fenomene de „vreme spaţială” mai intense. A contribuit astfel la reintrarea prematură a sondei. Sonda geamănă, Van Allen Probe B, ar urma la rândul ei să iasă din orbită înainte de 2030.

    Experţii avertizează că problema resturilor spaţiale devine tot mai importantă pe măsură ce numărul sateliţilor şi al lansărilor creşte. Potrivit specialiştilor, aproximativ un obiect spaţial reintră în atmosferă în fiecare săptămână, iar uneori fragmente pot ajunge pe Pământ.

    Un caz recent a avut loc în 2024, când o bucată de echipament de pe Staţia Spaţială Internaţională a supravieţuit reintrării în atmosferă şi a străpuns acoperişul unei case din Florida.

     

  • Leguminoasele, superalimentul antic recomandat de ştiinţă.De câte ori pe săptămână trebuie consumate

    Nu este o tendinţă recentă. Romanii le cunoşteau şi le consumau. Horaţiu le celebra în Satirile sale. Apicius le descria în cartea de bucate De Re Coquinaria. Pliniu cel Bătrân le analiza proprietăţile nutriţionale în Naturalis Historia.

    Astăzi, ştiinţa confirmă ceea ce anticii intuiau. Italia este liderul european al consumului, cu aproximativ 9,2 kg pe cap de locuitor anual, potrivit Il Messaggero.

    Leguminoasele sunt o sursă importantă de proteine vegetale. Conţin fier, zinc, vitamine din grupul B şi acid folic. Sunt bogate în fibre, esenţiale pentru sănătatea digestivă. Consumul regulat contribuie la reducerea riscului de boli cronice şi cardiovasculare. Comunitatea ştiinţifică recomandă includerea lor în dietă de cel puţin 3-4 ori pe săptămână. Scopul este reducerea consumului de carne şi înlocuirea proteinelor animale cu surse vegetale de calitate.

    Leguminoasele nu sunt o descoperire recentă. Horaţiu le menţionează în Satirile sale, alături de bob, cicoare şi năut prăjit în ulei. Apicius descrie moduri variate de preparare în De Re Coquinaria. Cato oferă instrucţiuni de cultivare şi conservare în De Agri Cultura. Pliniu cel Bătrân analizează proprietăţile lor nutriţionale şi medicinale în Naturalis Historia. Lupinul era numit „carnea săracilor” datorită conţinutului ridicat de proteine.

    În primele decenii ale secolului al XVI-lea, spaniolii au adus fasolea în Europa. Originea sa: America Centrală şi de Sud. În Italia, cultivarea pe scară largă este documentată încă din 1569. Şi aici a primit porecla „carnea săracilor”, pentru acelaşi motiv: proteina accesibilă şi hrănitoare.

    Consumul de leguminoase a crescut lent, dar constant. Mişcările vegetariene şi reducerea generală a consumului de carne au accelerat această tendinţă.

    Fenomenul, numit „legumania”, afectează peste 90% dintre consumatori. Italia conduce în Europa, cu 9,2 kg pe cap de locuitor pe an. Pastele din făină de leguminoase – obţinute din mazăre, linte roşie, năut sau lupin – contribuie semnificativ la acest consum. În 2025, vegetarienii reprezentau 6,6% din populaţie, iar veganii 2,9%.

  • Finlanda se apără singură de decenii. De ce Europa nu a copiat încă modelul

    Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu scepticismul său faţă de NATO, au transformat Finlanda dintr-o curiozitate geopolitică într-un reper obligatoriu pentru Occident.

    Rovajärvi, cel mai mare poligon de tragere din Europa de Vest, situat în inima Laponiei, găzduieşte acum trupe NATO din mai multe ţări. Rovaniemi va deveni sediul multinaţional al Forţelor Terestre Avansate NATO în nordul Finlandei. Recruţii finlandezi născuţi după 11 septembrie trag cu tancuri germane în carcasele îngheţate ale tancurilor sovietice. Istoria şi prezentul se suprapun, iar miza nu ar putea fi mai mare.

    La 20 de minute nord-est de satul Salla din Laponia, ruta 82 se opreşte la o poartă cu lanţuri. Dincolo se întinde Rusia. Trecerea, folosită cândva pentru benzină ieftină, a fost închisă în 2023.

    Motivul: Moscova a transformat migraţia într-o armă de război hibrid. Finlanda nu a uitat lecţia. Oraşul original Salla se afla chiar dincolo de acea poartă. Stalin l-a luat după invazia sovietică din al Doilea Război Mondial. O viaţă mai târziu, Rusia presează din nou un vecin mai mic.

    Abandonată de Marea Britanie şi Franţa în 1939, Finlanda a supravieţuit cultivând autosuficienţa. Această mentalitate nu a dispărut nici după apropierea de Occident. Fostul şef al serviciilor de informaţii militare, Pekka Toveri, descrie o naţiune care „a privit spre est timp de 109 ani fără să clipească”. Aderarea la NATO în aprilie 2023 nu a schimbat această filosofie. A confirmat-o.

    Serviciul militar obligatoriu şi adăposturile de apărare civilă nu sunt relicve istorice în Finlanda. Sunt realităţi funcţionale. „Du-te într-un bar şi strigă: cine ştie să tragă cu o armă antitanc? Toţi bărbaţii se vor ridica în picioare”, spune Oskari Jaakkola, rezervist şi director executiv al unui startup finlandez. Companiile locale formează rezerve industriale proprii. Preşcolarii sunt instruiţi să identifice dezinformarea online. Finlanda apărare înseamnă o societate întreagă, nu doar o armată.

    Forţele armate finlandeze, inclusiv rezerviştii, le depăşesc numeric pe cele ale Germaniei sau Regatului Unit. Cheltuielile pentru apărare pe cap de locuitor sunt aproape duble faţă de media europeană. În Arctică, unde schimbările climatice deschid noi rute maritime şi resurse strategice, Finlanda are experienţă militară şi prezenţă fizică pe care puţini aliaţi le pot egala. Un maior american vizitând o bază canadiană arctică a rezumat situaţia simplu: „De ce nu mergem în Finlanda să vedem ce fac şi să facem la fel?”

    Costul financiar al reînarmării Europei este enorm, dar realizabil. Mult mai greu de replicat sunt structurile culturale şi instituţionale pe care Finlanda le-a construit în decenii. Europa nu a avut până acum concentrarea necesară. Eşecul de a învăţa aceste lecţii nu riscă doar securitatea unor naţiuni individuale. Riscă sfârşitul proiectului european ca atare, avertizează sursa Bloomberg

     

  • Mioveni, între laude şi avertismente: 1.300 de maşini pe zi, dar costurile s-au dublat în cinci ani, spun şefii Renault. Fabrice Cambolive, CEO, marca Renault: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile la Mioveni“

    ♦ Cum văd Mioveniul trei executivi din Grupul Renault ♦ Katrin Adt, CEO, Dacia: „România este un pilon esenţial. Nu a fost o decizie împotriva României, ci una pentru competitivitate“ ♦ Thierry Charvet, chief industry officer, Renault: „Costurile s-au dublat. Tendinţa este îngrijorătoare“.

    Uzina Dacia de la Mioveni produce constant aproape 1.300 de maşini pe zi, funcţionează la capacitate maximă şi are oameni cu competenţe ridicate – dar inflaţia, energia scumpă şi fiscalitatea din România îi erodează competitivitatea.

    Aceasta este sinteza mesajelor trans­mise de trei directori de top ai grupului Renault la evenimentul futuREady din 10 mar­tie 2026, unde ZF a fost prezent.

    Declaraţiile vin pe fondul confirmării că noul Dacia Striker, primul model de segment C al mărcii – un crossover familial de 4,62 metri –, va fi produs la Bursa, în Turcia, nu la Mioveni.

    Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China.

    Katrin Adt, CEO al Dacia, a ţinut să sublinieze că „România este foarte importantă şi este un pilon esenţial pentru Dacia. Dacia vine din România şi va rămâne un pilon foarte important“. Despre decizia Striker, Katrin Adt a explicat: „Când am decis pentru această maşină, Mioveni atinsese capacitatea maximă. Existau alte locaţii de producţie unde era posibil să includem această maşină. Nu a fost o decizie împotriva României, ci o decizie pentru competitivitate şi o decizie pentru întregul grup de a exploata cât mai mult activele existente“.

    „Sincer, reuşesc să producă peste 1.000 de maşini pe zi, aproape 1.300 pe zi, în mod constant. Este o maşinărie foarte, foarte bună de producţie. Competenţele oamenilor sunt foarte ridicate“, a completat cu date concrete despre performanţa industrială Thierry Charvet, chief industry & quality officer al grupului. 

    Dar el a avertizat că miza reală este inflaţia bazei de cost: „Inflaţia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Costurile s-au dublat – salariul minim, costul energiei, toate au crescut. Poate deveni o problemă. Tendinţa este îngrijorătoare“.

    Întrebat despre roboţii umanoizi CALVIN, Charvet a spus că aceştia vor ajunge mai întâi în Europa de Vest şi Coreea, iar la fabricile Dacia – eventual, într-o a doua fază. Automatizarea avansată nu ameninţă România pe termen scurt, dar nici nu vine să rezolve problema costurilor.

    Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, a fost cel mai direct. Când un jurnalist a sugerat că Mioveni are nevoie de un al treilea proiect pentru a-şi asigura viitorul, răspunsul a fost scurt: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile.“ Cambolive a recunoscut şi că Dacia a avut probleme de producţie în ianuarie-februarie din cauza schimbării tuturor motoarelor din gamă. Industria auto din România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri în scădere, de la 34 la 32 de miliarde de euro, pe fondul energiei aproape triple faţă de 2020 şi al impozitului pe cifra de afaceri care descurajează investiţiile. Cele două uzine – Mioveni şi Craiova – au asamblat 545.510 vehicule în 2025, cu 2,6% sub recordul din 2024, iar în februarie 2026 Ford Otosan a depăşit Dacia la producţia lunară cu doar 299 de maşini. Mesajul de la Paris este că Mioveniul are oameni buni şi o fabrică fiabilă, dar fără costuri competitive, următoarele modele noi se duc în altă parte.

  • UiPath raportează venituri de 481 mil. dolari în trimestrul al patrulea, în creştere cu 14%, şi ARR de 1,85 mld. dolari. Compania lansează un nou program de răscumpărare de acţiuni de 500 mil. dolari

    Compania de software UiPath, fondată de antreprenori români în frunte cu Daniel Dines şi listată la Bursa de la New York, a raportat venituri de 481 milioane de dolari în trimestrul al patrulea al anului fiscal 2026, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Veniturile recurente anuale (ARR), unul dintre principalii indicatori ai companiei, au ajuns la 1,853 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2026, în creştere cu 11% de la an la an, potrivit rezultatelor financiare publicate de companie.

    „Am livrat un trimestru puternic şi am încheiat un an de execuţie disciplinată, cu ARR în creştere cu 11% de la an la an, la 1,853 miliarde de dolari”, a declarat Daniel Dines, fondator şi director general al UiPath. Acţiunile scad cu 3% în tranzacţiile after hours la 12 dolari. 

    El a adăugat că adoptarea inteligenţei artificiale în companii începe să treacă de la faza de testare la implementări la scară largă. „Pe măsură ce adoptarea AI în companii trece de la experimentare la implementare la scară largă, clienţii au tot mai mult nevoie de o platformă care să poată executa procese complexe cu fiabilitate, guvernanţă şi la scară mare”, a spus Dines.

    Compania a raportat un profit operaţional GAAP de 80 milioane de dolari în trimestrul al patrulea şi un profit operaţional ajustat (non-GAAP) de 150 milioane de dolari. Marja brută GAAP a fost de 85%.

    Fluxul net de numerar din operaţiuni a fost de 182 milioane de dolari, iar numerarul şi investiţiile lichide ale companiei se ridicau la 1,69 miliarde de dolari la finalul anului fiscal.

    Pentru întregul an fiscal 2026, compania a raportat pentru prima dată profitabilitate GAAP la nivel anual.

    „Sunt mulţumit de rezultatele din trimestrul al patrulea şi de progresul operaţional realizat pe parcursul anului, inclusiv atingerea profitabilităţii GAAP la nivel anual pentru prima dată în istoria companiei”, a declarat Ashim Gupta, director operaţional şi financiar al UiPath.

    Potrivit acestuia, disciplina operaţională introdusă în ultimul an începe să se reflecte în rezultate. „Disciplina operaţională pe care am construit-o pe parcursul anului se traduce într-o execuţie mai consistentă şi într-o creştere a efectului de levier operaţional”, a spus Gupta.

    UiPath a anunţat totodată că a finalizat programul anterior de răscumpărare de acţiuni în valoare de 1 miliard de dolari şi că boardul companiei a aprobat un nou program de buyback de până la 500 milioane de dolari.

    Pentru primul trimestru al anului fiscal 2027, compania estimează venituri între 395 milioane şi 400 milioane de dolari şi venituri recurente anuale între 1,894 şi 1,899 miliarde de dolari.

    Pentru întregul an fiscal 2027, UiPath prognozează venituri între 1,754 miliarde şi 1,759 miliarde de dolari şi un profit operaţional ajustat de aproximativ 415 milioane de dolari.

  • Ce se mai întâmplă pe piaţa muncii? Retailul şi construcţiile au făcut cele mai multe recrutări, dar salariile au crescut cel mai mult în finanţe şi telecom

    Imaginea de ansamblu a pieţei muncii de anul trecut arată că dinamica angajărilor este alimentată în special de retail, construcţii şi ospitalitate, în timp ce creşterile salariale cele mai rapide apar în domenii precum serviciile financiare, telecomunicaţiile şi logistica.

    Aşadar, statisticile de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că sectorul comerţului a fost principalul motor al recrutării în economie în 2025, înregistrând cea mai mare creştere a numărului de angajaţi faţă de anul anterior. Comerţul a ajuns la peste 833.000 de salariaţi în de­cembrie 2025, cu aproximativ 6.700 de angajaţi în plus faţă de decembrie 2024.

    „Din perspectiva pieţei de recrutare, 2025 a fost un an mai prudent pentru multe companii. Am observat o temperare a ritmului de angajare în mai multe industrii mari, în special în producţie, retail şi anumite servicii, pe fondul incertitudinilor economice şi al presiunii pe costuri. Multe companii au preferat să îşi optimizeze echipele existente sau să amâne extinderea lor până la o mai bună claritate a contextului economic“, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

  • Cum au ajuns cărucioarele de la Lidl să ascundă unul dintre cele mai mari secrete ale retailerului? Sunt unul dintre motivele pentru care clienţii acestui magazin cumpără mai mult

    Povestea Lidl începe în 1930, când Josef Schwarz devine partener într-o afacere germană de comerţ cu ridicata de fructe exotice, numită Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co.. Afacerea exista încă din 1858, dar odată cu intrarea lui Schwarz este rebotezată Lidl & Schwarz KG, orientându-se treptat spre distribuţia de produse alimentare. Al Doilea Război Mondial distruge sediile companiei, iar reconstrucţia durează aproape un deceniu. Dar încăpăţânarea de a continua va fi o trăsătură definitorie pentru ceea ce urmează să devină Lidl.

    În 1968, Dieter Schwarz, fiul fondatorului, deschide primul magazin sub brandul Handelshof, precursorul actualului Kaufland. Cinci ani mai târziu, în 1973, inspirat de succesul Aldi, decide să testeze un nou format: magazin de tip discounter. Pentru a evita conotaţia negativă a numelui Schwarzmarkt („piaţă neagră”), cumpără pentru 1.000 de mărci germane dreptul de a folosi numele Lidl de la un fost profesor pensionar, Ludwig Lidl. Aşa se naşte primul Lidl din Ludwigshafen.

    Strategia care a schimbat jocul

    De la început, Lidl adoptă o strategie de preţ redus combinată cu eficienţă operaţională maximă: gamă restrânsă de produse (aprox. 1.500–2.000 SKU faţă de 30.000+ într-un hipermarket) pentru a reduce costurile logistice; mărcile proprii devin fundamentul ofertei, aducând marje mai bune şi control total asupra calităţii; formate standardizate de magazine, cu layout aproape identic, pentru optimizarea fluxului de clienţi şi a costurilor de amenajare; achiziţii centralizate şi putere de negociere agresivă cu furnizorii, ceea ce permite menţinerea preţurilor scăzute.

    În 1977, Lidl avea deja 33 de magazine în Germania. În acelaşi an, Dieter Schwarz împarte afacerea familiei în două divizii: Lidl (magazine discounter) şi Kaufland (hipermarketuri).

    La finalul anilor ’80, începe aventura internaţională:

    • 1988: Franţa

    • 1994: Marea Britanie

    • Urmează Spania, Italia, Belgia şi treptat Europa Centrală şi de Est după căderea Cortinei de Fier.

    Succesul pe pieţele externe

    Intrarea Lidl într-o ţară urmează mereu acelaşi scenariu:

    1. Preţuri agresiv de mici la produsele de bază.

    2. Magazine în zone accesibile, adesea mai mici decât supermarketurile tradiţionale, dar cu flux rapid de cumpărători.

    3. Campanii de marketing minimale, mizând pe reputaţia „cel mai mic preţ” şi pe eficienţa vorbelor care circulă de la client la client.

    4. Testarea şi adaptarea gamei la preferinţele locale (ex.: produse româneşti în Lidl România).

    Iar dacă în primii ani, magazinele Lidl aveau un aer auster — rafturi simple, fără decoraţiuni, produse expuse direct din cutiile de carton. În timp, strategia s-a rafinat:

    • Au fost adăugate secţiuni de panificaţie cu pâine caldă, produse proaspete de patiserie şi mirosul inconfundabil care atrage clienţi.

    • A apărut „Aisle of Middle” (raionul surpriză) cu produse non-alimentare, promoţii săptămânale şi articole inedite, devenit un fenomen cultural în multe ţări.

    • Calitatea mărcilor proprii a fost îmbunătăţită pentru a concura direct cu brandurile consacrate.

    Astăzi, Lidl are peste 12.600 de magazine în 31 de ţări şi peste 230 de centre logistice. Face parte din Schwarz Group, cel mai mare retailer din Europa ca cifră de afaceri, cu peste 175 de miliarde € în 2024.

    Strategia sa rămâne aceeaşi: preţ mic, gamă controlată, eficienţă maximă, dar cu o imagine de brand mai prietenoasă şi adaptată la aşteptările consumatorilor moderni.

    Retailerul s-a confruntat însă şi cu critici de-a lungul existenţei sale. Spre exemplu, potrivit mărturiilor din documentarul „Lidl: The Insiders” difuzat de ZDF, există câteva tactici folosite de Lidl legate de designul şi dimensiunea cărucioarelor, menite să influenţeze comportamentul de cumpărare:

    • Cărucioare mai mari decât necesarul obişnuit – Cu cât spaţiul din cărucior este mai generos, cu atât clientul are tendinţa să îl umple mai mult, chiar dacă iniţial nu intenţiona să cumpere atât de multe produse.

    • Produse mici raportat la dimensiunea coşului – Articolele de dimensiuni mai reduse, plasate în spaţiul generos al căruciorului, creează impresia vizuală că nu ai cumpărat „prea mult”, încurajând astfel adăugarea altor produse.

    • Plasarea strategică a ofertelor – Produsele aflate la promoţie, în special cele de dimensiuni mici sau ambalate atractiv, sunt poziţionate astfel încât să fie uşor adăugate în cărucior pe parcursul cumpărăturilor.

    Unul dintre angajaţii intervievaţi chiar a declarat:

    „Dacă am fi avut cărucioare de cumpărături mai mici, Lidl nu ar fi putut obţine niciodată vânzările pe care le are acum.”

    Aceste tehnici fac parte din strategia de retail psihologic, folosită şi de alte lanţuri de supermarketuri, dar în cazul Lidl au fost scoase în prim-plan de foşti sau actuali angajaţi.

    Deşi modelul Lidl este un exemplu de eficienţă şi expansiune globală, de-a lungul anilor compania a fost implicată în mai multe scandaluri şi acuzaţii: un reportaj al revistei Stern a dezvăluit în 2008, de pildă,  că Lidl ar fi folosit detectivi privaţi şi camere ascunse pentru a monitoriza angajaţii — inclusiv timpul petrecut la toaletă, starea de sănătate sau viaţa personală. Practica a dus la amenzi şi la o pierdere temporară de imagine.


     

     

     

  • Trump revine şi spune că „încă” n-a „terminat” cu Iranul

    Preşedintele SUA, Donald Trump, spune că încă n-a terminat conflictul cu Iranul: „I-am lovit mai tare decât practic orice altă ţară din istorie care a fost lovită. Şi încă nu am terminat”.

    Alte declaraţii făcute de Preşedintele SUA:

    „Liderii lor nu mai sunt. Am putea face mult mai rău. Lăsăm anumite lucruri pe care le putem scoate, pe care le putem rezolva în următoarea oră. Literalmente, nu ar fi niciodată capabili să reconstruiască acea ţară”
    Reporter: Vă asumaţi responsabilitatea pentru greva de la şcoala din Minab? O anchetă militară a descoperit că SUA au atacat şcoala. Trump: Nu ştiu nimic despre asta.
    Le-am distrus aproape toate navele miniere într-o singură noapte.
    Reporter: Au plasat vreo mină în Strâmtoarea Ormuz? Trump: Nu credem.
    Reporter: Puteţi declara victoria în acest război dacă Liderul Suprem rămâne fiul Ayatollahului? Trump: Nu vreau să comentez despre asta…
    „Permiteţi-mi să vă dau vestea bună: poporul spaniol este fantastic, conducerea nu este la fel de bună”
    Iubim poporul din Liban. Trebuie să scăpăm de Hezbollah.

    Preşedintele Trump declarase miercuri pentru Axios într-un scurt interviu telefonic că războiul cu Iranul se va încheia „în curând”, deoarece „practic nu a mai rămas nimic de ţintit” în republica islamică.

  • Revolut mai bifează o ţară. Fintechul primeşte aprobarea şi din partea autorităţilor de reglementare din Regatul Unit pentru a-şi deschide sucursala bancară

    Revolut Bank UK Ltd a primit astăzi aprobarea din partea Autorităţii Prudenţiale de Reglementare (PRA) pentru a ieşi din etapa de mobilizare şi a lansa sucursala din Regatul Unit. Revolut are 13 milioane de clienţi în Regatul Unit care vor beneficia astfel de această lansare ca instituţie bancară cu licenţă completă. 

    Datorită acestei licenţe, Revolut Bank UK Ltd va putea oferi clienţilor conturi personale şi Business în calitate de bancă reglementată complet. De asemenea, Revolut va putea oferi conturi de depozit cu protecţie din partea FSCS pentru conturile eligibile. Această licenţă deschide drumul către o gamă mai largă de produse, inclusiv împrumuturi şi alte servicii.

    În zilele următoare, Revolut va acorda gradual conturi curente noilor clienţi. Iniţial, se vor aloca pentru un grup restrâns, apoi numărul clienţilor se va extinde treptat, pentru a evita eventualele probleme. Pentru moment, conturile clienţilor existenţi nu vor suferi modificări, iar aplicaţia Revolut şi cardurile lor vor funcţiona ca de obicei. În zilele următoare, clienţii vor fi informaţi despre paşii necesari pentru migrarea contului la noua bancă. Acest proces de migrare ar putea dura câteva luni. Detalii despre procesul de tranziţie sunt disponibile aici.

    „Obţinerea licenţei bancare în Regatul Unit a reprezentat o prioritate strategică pentru noi şi marchează un moment important în evoluţia Revolut. Regatul Unit este ţara în care ne-am lansat, deţinând un rol central în creşterea companiei. Suntem bucuroşi să le putem oferi milioanelor de clienţi din Regatul Unit un portofoliu complet de servicii bancare inovative pe care le furnizăm deja în restul Europei. Lansarea sucursalei din Regatul Unit constituie un moment decisiv pentru obiectivul nostru: crearea primei bănci care operează la nivel global”, a declarat Nik Storonsky, cofondator şi CEO Revolut.  

    „Asistăm la un moment important pentru Revolut şi suntem tare bucuroşi că am obţinut licenţă bancară pe piaţa în care ne-am lansat. În spatele acestei realizări se află disciplina, urmărirea neobosită a obiectivelor setate şi încrederea în produsele noastre. Licenţa ne permite să punem bazele următorului capitol: extinderea portofoliului de produse, precum cele de credit, şi introducerea de servicii inovative pentru a uşura viaţa clienţilor noştri. În acest fel, putem să ne ducem mai departe misiunea de a le oferi clienţilor din Regatul Unit servicii bancare sigure, pe care se pot baza şi care corespund nevoilor lor”, a adăugat Francesca Carlesi, CEO Revolut UK. 

    Lansarea sucursalei din Regatul Unit facilitează următorul pas în strategia de creştere a companiei. Revolut a anunţat recent că va investi 13 miliarde de dolari într-o perioadă de 5 ani şi va crea 10.000 de noi locuri de muncă pentru a-şi putea continua expansiunea internaţională. Compania îşi propune să pătrundă pe 30 de pieţe noi până în 2030. În 2025, Revolut a anunţat obţinerea de licenţe în ţări de pe continentul american şi progrese semnificative în alte regiuni.