BusinessMagazin

Blog

  • Alianţă între giganţi. Şeful Deutsche Telekom anunţă o „Fabrică AI” subterană în Munchen, un proiect dezvoltat cu NVIDIA şi SAP

    Germania va avea o fabrică industrială de Inteligenţă Artificială (AI), construită „adânc sub pământ, în inima Munchenului”, un proiect menit să ofere economiei germane infrastructura necesară pentru a fi competitivă în noua eră tehnologică. Anunţul a fost făcut de Tim Höttges, CEO-ul Deutsche Telekom, alături de liderii partenerilor strategici NVIDIA şi SAP.

    Într-o postare de pe platforma LinkedIn, Höttges a numit proiectul „Gigaspeed”, subliniind rapiditatea execuţiei – doar şase luni de la idee până la deschidere. „Aducem puterea de calcul AI în Germania. Sigur. Rapid. Creat pentru Germania”, a declarat Höttges.

    Noua facilitate, descrisă ca un proiect „de suflet” pentru gigantul telecom, va fi alimentată 100% cu energie verde şi va fi deschisă startup-urilor, companiilor mijlocii, industriei şi sectorului de cercetare.

    Conform CEO-ului Deutsche Telekom, infrastructura este una de top: va dispune de o putere de calcul echivalentă cu cea a 2,3 milioane de computere la un loc şi o capacitate de stocare atât de mare încât „fiecare film produs vreodată ar putea fi stocat acolo”.

    Höttges a enumerat şi câteva dintre aplicaţiile economice concrete ale noii fabrici AI. De exemplu, în industria farmaceutică, medicamentele ar putea fi gata de lansare pe piaţă în opt luni, faţă de 14 în prezent, deoarece AI-ul poate calcula reţeta şi temperatura optimă de producţie. De asemenea, în industria auto, liniile de producţie ar putea înregistra cu 70% mai puţine opriri neplanificate, mulţumită mentenanţei predictive bazate pe AI. În plus, în industria aerospaţială, noile aeronave ar putea fi dezvoltate cu 20% mai puţin material, inteligenţa artificială calculând exact cum poate fi redusă frecarea.

    „Aducem laolaltă cei mai mari specialişti pentru acest proiect: Deutsche Telekom, NVIDIA şi SAP. […] Nu ne vom opri aici”, a concluzionat Höttges.

  • Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: Deficitul bugetar poate coborî în 2026 sub nivelul de 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB. Reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal pot juca rol esenţial în scăderea deficitului după 2026, chiar sub 5%

    Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că deficitul bugetar poate coborî în 2026  sub nivelul de 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB, urmând să ajungă chiar sub 5% ulterior, evoluţie ce poate fi susţinută şi prin reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal.

    Daniel Dăianu a participat marţi la conferinţa Curs de Guvernare, organizată în cadrul ASE Bucureşti.

    Printre ideile enunţate de el se numără:

     Fără pachetul de corecţie deficitul în 2025 ar fi fost aproape ca cel din 2024  

    • Salariile şi pensiile nivel nominal vor fi în 2026 ca în 2025

    • Deficitul bugetar în 2026 poate fi sub 6,5%, chiar aproape de 6% din PIB

    • Reducerea evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal (tax avoidance) pot juca rol esenţial în scăderea deficitului bugetar după 2026, chiar sub 5% din PIB

    • Pachetul adoptat în iulie 2025 are natură regresivă

     • Cheltuielile de apărare complică corecţia bugetară

    • Corecţia deficitului de la (9,3% la 3% din PIB) operează pe ambele laturi ale bugetului public

    • Este necesară stabilizarea datoriei publice (cca. 57% din PIB vs 35% din PIB în 2019) altfel creşterea cheltuielilor cu dobânzi va deveni copleşitoare

    • Corecţia deficitului bugetar va reduce şi pe cel de cont curent

    • Fondurile UE au rol cheie în finanţarea investiţiilor şi stabilitatea economică, dar avem o dependenţă structurală de fonduri, ceea ce poate favoriza un middle income trap

    Corecţia: un proces dureros dar inevitabil; un downgrade era iminent în primăvară

     • O colectare de venituri fiscale mult mai bună şi rapidă este imposibilă, o iluzie, dar esenţială pentru a duce deficitul bugetar sub 6% din PIB, chiar către 4% după 2026

    • Este nevoie de o revoluţie în ANAF (o instituţie capturată de grupuri de interese)

    • Tăierea masivă de cheltuieli bugetare greu de realizat, dar trebuie să fie controlate  

    Vedeţi aici prezentarea integrală a analizei realizată de Daniel Dăianu

  • Starbucks cedează controlul operaţiunilor din China pentru 4 Miliarde de dolari şi păstrează 40%: Gigantul cafelei mizează pe creştere în faţa rivalilor locali care vând latte la doar 1,4 dolari, încearcă să salveze brandul într-o piaţă extrem de competitivă şi în plină expansiune

    Starbucks a anunţat că va cedează controlul operaţiunilor din China către fondul de investiţii Boyu Capital, într-o tranzacţie care evaluează afacerea la 4 miliarde de dolari, una dintre cele mai mari vânzări de unităţi chinezeşti de către o companie globală de consum din ultimii ani, potrivit Reuters.

    Gigantul american cu sediul în Seattle a explicat că fondurile primite de la Boyu vor ajuta la accelerarea creşterii în a doua cea mai mare economie a lumii, unde concurenţa locală este acerbă: lanţuri precum Luckin şi Cotti vând acum lattes pentru doar 9,9 yuan (1,4 $), mai puţin de o treime din preţul Starbucks.

    Starbucks va păstra 40% din noua companie mixtă şi va continua să deţină şi să licenţieze brandul şi proprietatea intelectuală către entitatea rezultată, au anunţat cele două companii.

    În ultimii ani, cota de piaţă a Starbucks în China a scăzut, pe fondul competiţiei acerbe din partea lanţurilor locale care oferă produse mai ieftine. Grupul a trebuit să găsească modalităţi de a rămâne competitiv fără a-şi reduce prea mult preţurile, într-o perioadă în care încetinirea economică a făcut consumatorii mai sensibili la costuri.

    Starbucks estimează că veniturile obţinute din tranzacţie, împreună cu participaţia de 40% şi taxele de licenţă pe următorii 10 ani, vor depăşi 13 miliarde de dolari. Acţiunile companiei au urcat cu aproximativ 3% în tranzacţiile post-market.

    Starbucks a creat practic piaţa de cafea din China după ce a intrat în 1999, însă cota sa de piaţă – unde se află peste 20% din cafenele – a scăzut brusc la 14% anul trecut, de la 34% în 2019, potrivit Euromonitor International.

    Pentru a contracara provocările, Starbucks a redus preţurile la unele băuturi non-coffee şi a accelerat lansarea de produse adaptate gusturilor locale.

    Analistii avertizează că intrarea într-un război al preţurilor cu Luckin ar fi o greşeală, iar compania ar trebui să se concentreze pe punctul său forte tradiţional: cafeneaua ca loc de întâlnire şi relaxare.

    În prezent, Luckin are peste 20.000 de francize în China, comparativ cu 7.800 de cafenele Starbucks, însă accentul său este pus pe take-away şi livrare, nu pe experienţa clasică din cafenea.

  • Polonia porneşte o cursă contra cronometru şi îşi construieşte propriul scut anti-drone, înaintea UE: Varşovia vrea construirea unui sistem operaţional în 3 luni, împinge industria locală în prim-plan şi pregăteşte un „zid invizibil” împotriva ameninţărilor Rusiei, Belarusului şi a noului „război al dronelor” care redesenează securitatea Europei

    Polonia se pregăteşte să lanseze în următoarele luni un scut naţional anti-drone, fără a mai aştepta iniţiativa Uniunii Europene privind crearea aşa-numitului „zid anti-drone”, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, potrivit Bloomberg.

    Acesta a anunţat că ministerul va prezenta chiar în această lună primele investiţii majore în tehnologii capabile să detecteze, bruieze şi neutralizeze drone ostile, parte a unui program extins de consolidare a apărării aeriene. Deşi nu a dezvăluit valoarea totală a investiţiilor, Tomczyk a subliniat că obiectivul este ca firmele poloneze să obţină cel puţin jumătate din contracte.

    Decizia vine după incidentul din septembrie, când NATO a fost nevoit să ridice avioane de luptă pentru a intercepta aproximativ 20 de drone care au pătruns în spaţiul aerian polonez în timpul unui atac de proporţii asupra Ucrainei. A fost prima reacţie de acest fel din 2022 încoace şi a scos la iveală slăbiciuni ale sistemului de apărare, deoarece Polonia a fost nevoită să folosească rachete scumpe pentru a doborî aparate fără pilot ieftine.

    „Susţinem întărirea apărării aeriene la nivelul întregii Uniuni Europene şi suntem deschişi la soluţii externe”, a declarat Tomczyk pentru Bloomberg. „Dar prioritatea o au proiectele naţionale.”

    Oficialul a precizat că „zidul anti-drone” al UE ar putea, pe viitor, completa sistemul polonez, nu să-l înlocuiască. „Dacă există resurse externe, le vom valorifica la maximum”, a adăugat el.

    Finanţarea proiectului ar urma să fie asigurată prin noul program european de împrumuturi pentru apărare, SAFE, din care Polonia beneficiază de cel mai mare pachet iniţial, având acces la 43,7 miliarde de euro. Statul se află în prima linie a securităţii europene, având graniţe cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

    Planul guvernului este ca primele capabilităţi ale scutului anti-drone să devină operaţionale în cel mult trei luni de la anunţ, iar sistemul complet să fie finalizat într-un interval de doi ani.

    „Un sistem anti-drone trebuie să fie integrat”, a subliniat Tomczyk. „Trebuie să includă senzori şi dispozitive de intervenţie care să funcţioneze simultan; mai întâi detectează şi identifică, apoi neutralizează ţinta.”

    Acest nou scut va constitui un strat suplimentar al reţelei de apărare aeriană a Poloniei, alături de sistemele cu rază lungă şi medie deja în funcţiune. Împreună, acestea trebuie să protejeze ţara de o gamă largă de ameninţări aeriene, de la aeronave şi elicoptere, la drone şi rachete de croazieră.

    În paralel, Ministerul Apărării de la Varşovia a anunţat achiziţii accelerate de drone pentru antrenament şi luptă, cu o alocare de 200 milioane zloţi doar pentru acest an.

    „Modul în care sunt folosite sistemele fără pilot în actualele conflicte arată clar că dezvoltarea capacităţilor noastre în acest domeniu trebuie să devină o prioritate absolută, în aer, pe uscat şi pe mare”, a conchis Tomczyk.

  • Un politician american care a susţinut România: Fostul vicepreşedinte american Dick Cheney din perioada când România a intrat în NATO a murit la vârsta de 84 de ani

    Dick Cheney, fost vicepreşedinte republican al Statelor Unite în timpul administraţiei George W. Bush (2001–2009), a murit la vârsta de 84 de ani, potrivit unui comunicat transmis de familia sa, scrie FT. 

    Familia a precizat că decesul a survenit din cauza complicaţiilor provocate de pneumonie şi afecţiuni cardiace şi vasculare.

    ”Timp de decenii, Dick Cheney a servit naţiunea noastră, inclusiv ca şef al personalului de la Casa Albă, congresman al statului Wyoming, secretar al apărării şi vicepreşedinte al Statelor Unite. Suntem profund recunoscători pentru tot ceea ce a făcut Dick Cheney pentru ţara noastră”, se arată în declaraţie.

    Cheney a fost o figură influentă a Partidului Republican, jucând un rol esenţial în deciziile de invadare a Afganistanului şi Irakului după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

    În timpul mandatului său, România a intrat în NATO. 

    Considerat de mulţi drept unul dintre cei mai puternici vicepreşedinţi din istoria SUA, Cheney a fost o voce centrală a politicii externe americane în perioada post-9/11, susţinând o linie dură împotriva terorismului şi extinderea prerogativelor executive în numele securităţii naţionale.

  • Hidroelectrica a depăşit marţi pragul de 1 milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final, la 5 ani de la momentul în care a intrat pe acest segment

    Producătorul român Hidroelectrica a depăşit marţi pragul de 1 milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final, la 5 ani de la momentul în care a intrat pe acest segment. 

    „Depăşirea pragului de un milion de clienţi reprezintă o confirmare a încrederii pe care românii o au în Hidroelectrica şi în valorile pe care le promovăm: corectitudine, stabilitate, transparenţă şi energie curată. Vom continua cu perseverenţă investiţiile în digitalizare, servicii moderne şi surse regenerabile de producţie, pentru a răspunde aşteptărilor tot mai ridicate ale clienţilor noştri”, a declarat Bogdan Badea, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Hidroelectrica a dezvoltat un portal de contractare online, proiectat să deservească atât clienţii casnici, cât şi pe cei din segmentul business, platforma reducând semnificativ timpul necesar formalităţilor administrative.În plus, platforma IHidro oferă clienţilor acces rapid la informaţii despre consum, facturi şi plăţi.

    Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi.

    Listată în vara anului 2023, Hidroelectrica a devenit rapid cea mai valoroasă companie de pe bursă, cu o capitalizare de 54 mld lei, şi a atras zeci de mii de investitori noi

    Compania a încheiat primul semestru din 2025 cu venituri de 4,3 miliarde lei, în scădere cu 16%, şi un profit net de 1,5 miliarde lei, în scpdere cu 41%

  • ANAF nu renunţă la lupta cu fraţii Micula: a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi poate recupera sumele acordate ilegal grupului din Oradea. Se termină un ”război” de 20 de ani?

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauzǎ ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura cã statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula, se arată într-un comunicat al ANAF.

    European Food şi Transilvania General Import Export sunt cele mai mari două firme din grupul fondat la începutul anilor 90 de către fraţii Micula şi care a ajuns înainte de criza economică din 2008 cel mai mare grup alimentar local.

    Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeanã, punctează reprezentanţii instituţiei.

    ANAF a instituit mãsuri asigurãtorii, în cursul anului 2024, pentru recuperarea ajutorului de stat în cazul Micula, în baza Deciziei Comisiei Europene C (2015)2112 final din 30 martie 2015.

    Practic, războiul dintre statul român şi fraţii Micula a început în 2005. Atunci, proprietarii unuia dintre cele mai mari grupuri româneşti din industria alimentară şi a băuturilor au dat în judecată statul român  pe motiv că ar fi încălcat Tratatul bilateral româno-suedez prin care investiţiile reciproce erau protejate de anumite taxe.

    România se pregătea să intre în Uniunea Europeană şi a fost nevoită să revoce acea schemă de încurajare a investiţiilor de care beneficiau şi cei doi fraţi, cu patru ani înainte de expirarea sa planificată. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru a-şi alinia legislaţia naţională la normele UE privind ajutoarele de stat.

    În 2013, Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii – ICSID de la Washington a dat câştig de cauză fraţilor Ioan şi Viorel Micula într-un proces cu statul român, aprobând plata unor despăgubiri de aproape 400 milioane euro (datorii plus penalităţi), dar în 2015 Comisia Europeană a calificat aceste sume drept ajutor de stat şi a interzis punerea în aplicare a hotărârii.

    Însă, lucrurile nu s-au terminat aici.

    În 2019, Tribunalul UE a anulat însă decizia Comisiei Europene, iar Guvernul condus de Ludovic Orban a plătit sumele datorate către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa şi a altor companii de stat.

    În 2014, fraţii Micula au solicitat recunoaşterea deciziei dată de ICSID în Regatul Unit. Iar în 2022 Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a UE în legătură cu o hotărâre a Curţii Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 în urma căreia România trebuie să plătească despăgubiri fraţilor Ioan şi Viorel Micula, deşi o decizie anterioară a Comisiei decisese că sumele vizate încălcau normele UE privind ajutoarele de stat, conform ultimelor date publice.

    La finalul anului 2019, conform datelor publice la acea vreme, guvernul condus de Ludovic Orban a alocat peste 900 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curţii de Arbitraj Internaţională către fraţii Micula, pentru a rezolva situaţia Romatsa.

     

  • Georgescu, despre candidatura Ancăi Alexandrescu: Nu sunt dezamăgit, nu vor fi alegeri libere

    Călin Georgescu, prezent la secţia de poliţie pentru a semna controlul judiciar, spune că nu este dezamăgit sau supărat de decizia Ancăi Alexandrescu de a intra în cursa pentru Primăria Capitalei. Totuşi, el avertizează că „nu mai există siguranţa că aceste alegeri vor fi libere”.

    „Eu nu sunt dezamăgit şi nu sunt supărat pe nimeni. Pentru că ce am spus duminică… Eu mi-am exprimat punctul de vedere şi fiecare face cum crede. De ce? Pentru că este liberul arbitru. Eu în faţa poporului român nu pot să spun altceva decât că el a câştigat”, spune fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, prezent la secţia de poliţie pentru a semna controlul judiciar.

    El afirmă, însă, că „nu mai există siguranţa că aceste alegeri vor fi libere”.

    Partidul AUR a anunţat oficial că o va sprijini pe jurnalista Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Decizia a fost luată luni seara, în cadrul unei şedinţe a conducerii desfăşurate la Parlament, care a început la ora 19:00.

    Într-un mesaj postat duminică seară, pe pagina sa de Facebook, Călin Georgescu a anunţat că boicotează alegerile din Bucureşti: „Un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime. E o farsă organizată sub aparenţa Binelui.”

  • Ţara din Europa unde absolvenţii de la universităţi de top, cu zeci de mii de euro credite de studii, ajung să câştige după facultate cât un vânzător la supermarket

    Salariul minim din Marea Britanie riscă să egaleze veniturile de început ale absolvenţilor din domenii precum contabilitate, avocatură şi servicii financiare, un semnal de alarmă pentru marile companii din City, care se tem că tot mai puţini tineri vor mai vedea studiile superioare ca pe o investiţie rentabilă, informează Financial Times.

    Avertismentul vine în contextul în care ministrul de finanţe, Rachel Reeves, urmează să anunţe în bugetul din această lună o majorare de 4% a salariului minim, până la 12,70 lire pe oră. Pentru un program de 40 de ore săptămânal, venitul anual al unui angajat plătit cu salariul minim ar creşte astfel de la 25.376 la 26.416 lire sterline.

    Prin comparaţie, datele Institutului pentru Angajatori de Studenţi arată că salariul de început pentru absolvenţii din finanţe şi servicii profesionale începe de la 25.726 lire, media fiind de 33.000, iar unele poziţii ajung chiar la 65.000 de lire pe an.

    Tot mai mulţi directori executivi atrag atenţia că, dacă salariul minim se aliniază salariilor entry-level pentru joburile „white-collar”, angajatorii vor avea dificultăţi majore în recrutarea absolvenţilor.

    „De ce ar mai acumula tinerii datorii de 45.000 de lire pentru studii universitare, dacă pot câştiga aproape la fel lucrând într-un supermarket?”, a întrebat unul dintre directorii citaţi. „Ar fi chiar o lovitură pentru mobilitatea socială. Doar cei care îşi permit să se întreţină fără ajutor ar mai fi motivaţi să facă facultate.”

    James O’Dowd, CEO al firmei de recrutare Patrick Morgan, avertizează că în sectoare precum audit, contabilitate şi consultanţă de nivel mediu, presiunea de a creşte salariile pentru a ţine pasul cu salariul minim va accelera automatizarea şi externalizarea serviciilor, pentru reducerea costurilor. Iar asta, spune el, va duce la „şi mai puţine oportunităţi”.

    La rândul său, Steve Rigby, directorul companiei software Rigby Group, recunoaşte că majorarea salariului minim reprezintă „o victorie socială”, dar atrage atenţia asupra unei schimbări periculoase: „Piaţa muncii începe să recompenseze munca necalificată mai mult decât pe cea a tinerilor cu studii universitare şi datorii.”

  • Povestea tânărului care, înainte să împlinească 40 de ani, a organizat peste 1.000 de evenimente, lucrează cu sute de clienţi şi acum îşi construieşte primul spaţiu de evenimente într-o clădire de birouri

    100 Tineri manageri de top. Vlad Mihălăchioiu, the N space

    Fondator, the N space

    39 de ani

    Este un antreprenor care a organizat peste 1.000 de evenimente. Gestionează Romanian Business Club, o organizaţie cu peste 500 de membri, şi construieşte primul spaţiu de evenimente într-o clădire de birouri, the N space.

     

    DECIZII & LECŢII

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne!

    Am dat-o în bară când am oferit încredere totală unei persoane nepotrivite, atât în viaţa personală, cât şi în firmă. A fost o lecţie dură despre putere, bani şi manipulare. Dar m-a forţat să mă reconstruiesc de la zero. Azi, sunt versiunea 10.0 a lui Vlad.

    Greşelile: cărămizi sau capcane?

    Greşelile sunt cărămizile unui antreprenor adevărat. Capcane sunt doar dacă te minţi că e vina altora. Fiecare eşec e o diplomă. Cu cât e mai mare, cu atât diploma e mai valoroasă.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Greşeala e o alegere greşită. Eşecul e atunci când nu mai alegi nimic. Cât timp decizi, lupţi, te ridici, nu ai cum să eşuezi.

    Ce greşeli nu ai ierta niciodată?

    Nu iert trădarea. Fie că vine de la un partener de business sau de viaţă. O greşeală poate fi umană. Trădarea e un program.

     

    AMBIŢIE & STIL

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    Azi construiesc primul spaţiu de evenimente într-o clădire de birouri, the N space., gestionez Romanian Business Club cu peste 500 de membri, şi pregătesc o extindere naţională. Mâine? Vreau un fond de investiţii pentru tineri antreprenori. Şi o echipă de 100 de oameni fericiţi.

    CEO sau antreprenor?

    Nu mă văd angajat niciodată. Antreprenor 100%. Conduc nave, nu mă urc în ele.

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Sunt mândru de felul în care am transformat un spaţiu părăsit într-un reper pentru evenimente. Fără granturi, fără investitori. Doar muncă şi viziune.

    Proiectul care ţi-a pus amprenta.

    Romanian Business Club. 331 de ediţii consecutive, 20.000 de participanţi, un catalog vândut şi citit de antreprenori din toată ţara. A fost construit pe încredere şi autenticitate.

    Trei superputeri profesionale.

    Superputerile mele: viziune pe termen lung, capacitate de mobilizare şi storytelling. Dacă ştii să vinzi povestea, vinzi şi realitatea.

     

    INSPIRAŢIE & EVOLUŢIE

    Un curs care ţi-a schimbat perspectiva profesională.

    Joe Dispenza – Progerssive Retreat

    Care e experienţa care ţi-a dat direcţia în carieră?

    Experienţa de a pierde o firmă şi a reconstrui alta cu mâinile goale, dar cu mintea limpede, a fost pivotul meu. Acolo s-a schimbat tot.

    Un sfat pentru tinerii care sunt acum în facultate.

    Nu vă fie teamă să fiţi ridicoli. E singurul mod prin care învăţaţi să fiţi geniali.

     

    ECHILIBRU & PASIUNI

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Echilibrul e un proiect, nu o stare. Îmi blochez în calendar timp pentru sport, iubire şi reflecţie. Dacă nu-ţi gestionezi energia, nu ai cum să conduci.

    Ce faci când nu lucrezi?

    Înot, alerg, citesc. Fug în natură. Am învăţat că dacă nu îţi încarci tu bateriile, o să ţi le scoată viaţa pe ale ei.

    Ai un hobby care îţi aduce bucurie reală?

    Sportul. Mă pregătesc pentru Ironman 70.3 în Nice. E despre anduranţă, şi viaţa de antreprenor e un sport de anduranţă.

    Ce carte, spectacol sau piesă de teatru ţi-a rămas în minte şi în suflet?

    „Aşteptându-l pe Godot” m-a marcat. Pentru că e despre gol, dar şi despre speranţă. Exact ce simţi uneori în antreprenoriat.