BusinessMagazin

Blog

  • CE recomandă statelor membre eliminarea controalelor la frontierele interne până la 15 iunie şi restricţia călătoriilor neesenţiale către UE până la 30 iunie

    Comisia Europeană (CE) recomandă statelor membre ale spaţiului Schengen şi statelor asociate spaţiului Schengen să elimine controalele la frontierele interne până la 15 iunie 2020 şi să prelungească restricţia temporară privind călătoriile neesenţiale către UE până la 30 iunie 2020.

    Totodată, CE a stabilit o abordare pentru ridicarea progresivă a restricţiilor după această dată.

    “Având în vedere că situaţia în materie de sănătate din anumite ţări terţe rămâne critică, Comisia nu propune în acest stadiu o ridicare generală a restricţiilor de călătorie. Restricţiile ar trebui eliminate pentru ţările selectate de comun acord de statele membre, pe baza unui set de principii şi criterii obiective – printre care se numără situaţia în materie de sănătate, capacitatea de a aplica măsuri de limitare a răspândirii virusului în timpul călătoriilor şi criteriul reciprocităţii, ţinând cont de date provenite din surse relevante, cum ar fi ECDC şi OMS”, transmit reprezentanţii CE.

    Pentru ţările faţă de care se menţine restricţia, Comisia Europeană propune extinderea categoriilor de călători autorizaţi pentru a-i include, de exemplu, pe studenţii străini. De asemenea, Comisia va emite orientări destinate statelor membre pentru a se asigura că reluarea operaţiunilor legate de vize în străinătate este coordonată în mod corespunzător cu eliminarea treptată a restricţiilor de călătorie.

    „După eliminarea tuturor controalelor la frontierele interne în Uniune, propunem o abordare clară şi flexibilă în vederea eliminării restricţiilor privind călătoriile către UE începând cu 1 iulie. Călătoriile internaţionale sunt esenţiale pentru turism şi afaceri, precum şi pentru reconectarea cu familia şi prietenii. Deşi va trebui să fim cu toţii atenţi în continuare, a venit timpul să facem pregătiri concrete pentru ridicarea restricţiilor faţă de ţările a căror situaţie sanitară este similară cu cea a UE şi pentru reluarea operaţiunilor legate de vize”,explică Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne în cadrul CE.

  • O companie de design în stil scandinav îşi lansează magazin online şi vizează o creştere anuală a vânzărilor de mobilier şi decoraţiuni de 30%

    Scandinavian Design House, companie cu activitate de peste 15 ani în comerţul de mobilier şi accesorii premium în stil scandinav, lansează noua platformă de shopping online sdhouse.ro. „Am reunit peste 10.000 de produse, aparţinând brandurilor Vox, Innovation Living, Cane-Line, Cinas, Frandsen, Flexa, Djeco, Pinio, Lifetime sau Sirius, care acum pot fi adăugate acum cu uşurinţă în coşul de cumpărături online”, spune Diana Staicu, owner & CEO Scandinavian Design House.

    Noua platformă online vine în întâmpinarea pasionaţilor de design interior scandinav, modern, inteligent şi urban, şi a celor care sunt în căutarea unor piese de mobilier şi accesorii premium, de care să se bucure o viaţă întreagă. „Interesul oamenilor pentru achiziţionarea de mobilier şi decoraţiuni în această perioadă de pandemie a crescut vizibil. Dublarea vânzărilor pe zona de mobilier şi accesorii pentru copii ne-a confirmat acest lucru, iar vânzările din showroom-urile noastre Fleximo, Scandinavian Design House şi VOX înainte de perioada de restricţii ne indică şi faptul că oamenii sunt tot mai atenţi la calitatea produselor pe care le adaugă în decorul casei”, a adăugat Diana Staicu.

    Printre categoriile de produse aflate în creştere la nivel de vânzări se numără mobilierul de living, canapelele, paturile şi saltelele, dar şi decoraţiunile (corpurile de iluminat, accesoriile de design precum vazele, covoarele sau textilele decorative).

    Pentru a veni în sprijinul clienţilor, nu doar cu posibilitatea de achiziţionare de produse, noua platformă de shopping online sdhouse.ro pune la dispoziţia utilizatorilor o serie de servicii de design interior, servicii de montaj pentru mobilier, perdele, draperii, tapet, pereţi decorativi şi parchet, serviciul de măsurători şi service post garanţie.

    Sdhouse.ro se adresează de asemenea şi persoanelor indecise şi care nu ştiu încă către ce să se orienteze, punând la dispoziţie o secţiune de camere inspiraţionale, putând astfel descoperi diverse amenajări pentru living, dining, dormitoare matrimoniale sau pentru copii, terasă şi grădină, dar şi pentru zona de business – hoteluri, restaurante, cafenele şi spaţii de birouri. Inspiraţia poate veni de asemenea şi răsfoind numeroasele cataloage ale tuturor furnizorilor, puse la dispoziţie tot pe această platformă online, sau vizitând tururile virtuale ale cele patru magazine Scandinavian Design House, aflate la secţiunea „tur virtual”, spun reprezentanţii companiei.

    „Ne aşteptăm la o creştere anuală de cel puţin 30% pe zona de online faţă de 2019 anul acesta având toate funcţionalităţile, produsele şi serviciile disponibile online. Nişa Home & Deco în eCommerce este cu siguranţă una cu potenţial, aşa cum o arată şi Raportul GPeC eCommerce România pentru 2019”, explică Diana Staicu.
     

  • Băneasa Shopping City se redeschide din 15 iunie, după o perioadă de peste două luni de întrerupere a activităţi, în contextul pandemiei de COVID-19. “Magazinele din cadrul centrului pot opta pentru un program flexibil”

    Băneasa Shopping City, primul mall din România care şi-a întrerupt voluntar activitatea pe 23 martie, în contextul pandemiei de COVID-19, anunţă redeschiderea centrului comercial începând cu data de 15 iunie.

    „Am fost puşi într-o situaţie fără precedent, dar ne-am dorit să inspirăm şi să oferim un exemplu de responsabilitate prin deciziile noastre în această perioadă dificilă. Din 15 iunie ne redeschidem porţile şi ne bucurăm să întâmpinăm clienţii cu o atmosferă relaxată şi plăcută. Astăzi continuăm în siguranţă şi suntem responsabili împreună, în egală măsură. De aceea, îi rugăm pe toţi cei care ne vor trece pragul să se informeze şi să respecte toate măsurile impuse de autorităţi”, explică Răzvan Marcu, CCO al Băneasa Shopping City.

    În perioada 15 iunie – 15 iulie, programul de funcţionare al centrului comercial va fi 10:00 – 22:00. Totuşi, magazinele au posibilitatea să opteze pentru un program flexibil, mai redus, transmit reprezentanţii Băneasa Shopping City.

    Centrul comercial numără peste 350 de magazine, dintre care majoritatea sunt branduri internaţionale, iar 50 se află în Baneasa Shopping City în exclusivitate la nivel naţional.

  • Consiliul Fiscal: Datoria publică a României îşi va accelera creşterea, depăşind nivelul de 50% din PIB la finalul lui 2021

    Reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) apreciază că datoria publică a României este proiectată să crească abrupt în perioada 2020-2021, depăşind nivelul de 50% din PIB într-o ipoteză optimistă, în timp ce scenariile pesimiste anticipează depăşirea nivelului de 55% din PIB, evoluţie determinată în parte de creşterea deficitului bugetar şi de deprecierea leului în raport cu euro, în contextul crizei cauzate de pandemia COVID-19.

    Potrivit CF, deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea curentă a Guvernului, de 6,7% din PIB.

    “Raportarea la aceste valori este relevantă în contextul în care Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare (LRFB) a fost amendată la finalul anului 2013, una dintre modificări fiind reprezentată de introducerea unor praguri pentru datoria publică care declanşează acţiuni din partea Guvernului”, explică reprezentanţii CF în raportul anual al instituţiei.

    Astfel, dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice redactează un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Dacă gradul de îndatorare depăşeşte 50% din PIB, Guvernul procedează la îngheţarea salariilor din sectorul public şi, eventual, adoptă măsuri suplimentare de reducere a datoriei, iar dacă indicatorul este mai mare de 55%, se îngheaţă automat şi cheltuielile cu asistenţa socială din sistemul public.

    Toate aceste noi prevederi au ca scop prevenirea situaţiei în care datoria publică ar depăşi pragul de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht.

    (Sursa: Raportul anual al Consiliului Fiscal – 2019)

    În viziunea Consiliului Fiscal, o constrângere suplimentară este legată de dimensiunea deja ridicată a datoriei publice comparativ cu cea a sectorului financiar intern şi de capacitatea limitată de absorbţie a unui stoc suplimentar de datorie publică la nivelul actual de intermediere financiară.

    Astfel, la finalul anului 2019, ponderea datoriei publice a României în total active bancare era de circa 75% (faţă de aproape 68% în 2018), iar expunerea faţă de sectorul guvernamental raportată la activele băncilor locale (acestea fiind principalul deţinător de datorie publică pe piaţa internă) s-a menţinut în apropierea valorii de 20%, nivelurile acestor indicatori fiind printre cele mai ridicate înregistrate la nivelul statelor membre UE.

    “Menţinerea acestei situaţii poate conduce, cel mai probabil, la o dependenţă crescută faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe pieţele financiare globale, precum şi la o eventuală modificare de rating suveran”, susţin reprezentanţii CF.

    Ei apreciază totodată că este de aşteptat ca avansul abrupt al datoriei publice să conducă la o creştere rapidă a necesarului de finanţare, ridicând o serie de provocări importante referitoare la capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudinile privind disponibilitatea finanţării pe pieţele externe şi evoluţia viitoare a costului de finanţare.

    În acest context, posibilitatea de obţinere de fonduri pentru finanţarea deficitelor bugetare şi a datoriei publice scadente va reprezenta o constrângere importantă a politicii fiscal-bugetare pe parcursul acestei perioade, problema finanţării având potenţialul de a suferi complicaţii suplimentare în condiţiile creşterii aversiunii la risc a investitorilor, precum şi în ipoteza deteriorării ratingului suveran al României.

    Totodată, având în vedere nivelul ridicat al necesarului de finanţare, o conduită prudentă recomandă analiza tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare, publice şi private.

    “În acest context, o resursă importantă de finanţare a economiei, începând din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaş ocupat până acum în clasamentul absorbţiei fondurilor europene pune în evidenţă capacitatea instituţională redusă a ţării noastre care poate constitui un impediment în accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică”, concluzionează reprezentanţii CF.

    Agenţia de evaluare financiară S&P a decis recent menţinerea ratingului de ţară pentru România la BBB- şi perspectiva negativă pentru datoria ţării.

    Consiliul Fiscal este autoritatea independentă care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

  • Cum vor arăta spaţiile de muncă după pandemia de COVID-19: Spaţiile de muncă sunt mai importante decât oricând în timp ce intrăm în cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă

    „După luni de zile în care am trăit prin canale online, circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou.“

    Spaţiile de muncă de după pan­demia de COVID-19 sunt foarte importante în această perioadă când companiile intră în cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă, crede Ilinca Popescu, regional sales manager Central Europe în cadrul Steelcase Inc, jucător din industria mobilierului de birou.

    „Este important să ne amintim de ce am construit spaţiile de muncă. Astfel, motivul a fost pentru a sprijini metode noi de a munci, de a avea acces la un nivel înalt de interacţiune pentru a fi mai creativi, inovativi şi agili, dar şi pentru a crea culturi şi a atrage talente. Aceste lucruri sunt mai importante decât oricând în timp ce intrăm într-un cel mai competitiv mediu de business din istoria recentă“, a declarat Ilinca Popescu în cadrul conferinţei „Designing the Post-COVID Workplace (Our opportunity to make the office even better)“, organizată de Asociaţia Business Service Leaders.

    Ilinca Popescu spune că circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou în această perioadă.

    „Realitatea este că putem munci de acasă cu un anumit nivel de eficienţă. Ne putem întâlni prin platforme precum Zoom, putem rămâne în legătură cu colegii şi putem să ne îndeplinim sarcinile pentru a putea munci. Putem, dar nu este cea mai bună idee. După luni de zile în care am trăit prin canale online, conform mai multor studii, circa 80% dintre angajaţi vor să aibă opţiunea de a se întoarce la birou“, spune ea.

    Managerul afirmă că majoritatea companiilor nu erau pregătite pentru munca de acasă la o scară atât de mare în perioada aceasta.

    „Este normal să existe îngrijorări pentru că realitatea este că majoritatea organizaţiilor nu erau pregătite pentru o migrarea la o asemenea scară către munca de acasă. Această criză a împins pe toată lumea într-un experiment în masă de a munci de acasă“.

    Există trei prejudecăţi comune care ne alimentează iluzia că munca de acasă este mai bună pentru toată lumea, adaugă ea.

    „Prima prejudecată este că te costă mai puţin ca angajaţii tăi să muncească de acasă. Este adevărat că eliminarea costului imobiliar ar putea fi o economie importantă, dar sunt şi alte costuri pe care ar trebui să le iei în considerare înainte să îi trimiţi pe toţi să muncească de acasă. Realitatea este că munca de acasă nu este posibilă pentru toată lumea, iar unii ar putea să îşi dea demisia. A doua prejudecată este că oamenii sunt la fel sau mai productivi când muncesc de acasă decât la birou, dar depinde cum defineşti productivitatea. A treia prejudecată este că oamenii care muncesc de acasă au multe beneficii. Realitatea este că întâlnirile virtuale sunt multe mai obositoare decât cele faţă în faţă“, explică managerul.

    Andrei Angelescu, manager of A&D Department în cadrul companiei Corporate Office Solutions, spune că perioada aceasta este una de adaptare pentru toată lumea, angajaţi şi angajatori.

    „Există foarte multe concepţii eronate despre ce se întâmplă în acest moment. Nimeni nu ştie exact ce se întâmplă acum, nu există o reţetă în acest moment, această este o perioadă de adaptare. Ideea nu este să dărâmăm spaţiul de birouri cu totul, ci să intervenim gradual, să oferim spaţii potrivite angajaţilor în această perioadă“, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment.

     

     

  • Mallurile se redeschid, dar nu se aşteaptă nimeni la vânzări comparabile cu anul trecut până în 2021

    Centrele comerciale finalizează în aces­te zile pregătirile pentru redeschidere, anun­ţa­tă pe 15 iunie, pentru a asigura respectarea mă­surilor de siguranţă şi de distanţare socială care sunt în continuare necesare, investiţiile pentru echipamente, consumabile şi angajaţii necesari depăşind 500.000 euro, apreciază consultanţii Colliers International.

    Estimările arată că traficul din centrele co­merciale ar putea reveni la normal în sezo­nul sărbătorilor de Crăciun, pe măsură ce cumpărătorii îşi reiau gradual obiceiurile de dinainte de pandemie.

    Retailerii de produse nealimentare au fost printre cei mai afectaţi de măsurile luate în timpul stării de urgenţă pentru prevenirea răs­pândirii coronavirusului. Închiderea cen­tre­lor comerciale a determinat chiriaşii din re­tail să-şi revizuiască aşteptările privind cifra de afaceri estimată pentru acest an, 45% din­tre ei aşteaptându-se la o scădere de peste 30%, iar 39% la o scădere de până la 30%, după cum a arătat un studiu efectuat în mar­tie de divizia retail a Colliers International.

    Chiriaşii mizează însă pe lunile de vară pentru a începe să recupereze din pierderile acumulate în perioada în care magazinele au fost închise, chiar şi în contextul unui număr de vizitatori estimat la jumătate faţă de o perioadă obişnuită. Traficul este aşteptat să crească în perioada următoare şi ar putea reveni la normal din decembrie.

    „Aproape 70% dintre proprietarii de spaţii de retail şi aproximativ jumătate dintre chiriaşi se aşteaptă să revină la un nivel satis­fă­cător al afacerilor, în raport cu nivelurile de dinainte de epidemia de Covid-19, în decur­sul anului viitor”, spune Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.

    Statisticile de mobilitate publicate de Google, în baza datelor obţinute prin tele­foa­nele mobile ale utilizatorilor, sugerează o revenire graduală, dar destul de consistentă a traficului în zonele comerciale şi de petrecere a timpului liber.

    În Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timiş, traficul pedestru în aceste zone era la începutul lunii iunie cu aproximativ 30-40% sub media normală a acestei perioade, faţă de valori cu 80% sub nivelul normal în martie-aprilie.

    „Redeschiderea centrelor comerciale începând din 15 iunie este privită cu optimism de proprietarii şi chiriaşii centrelor comerciale, care se aşteaptă să înceapă astfel să-şi revină după perioada de inactivitate, chiar dacă într-un ritm nu foarte accelerat, având în vedere că vizitatorii îşi vor relua treptat obiceiurile de dinainte de pandemie”.

    Astfel, printre măsurile luate de marile centre comerciale se numără porţi sau camere speciale prin care poate fi măsurată temperatura corporală a vizitatorilor sau sisteme de monitorizare a numărului total de vizitatori aflat în orice moment în cadrul centrului, astfel încât să poată limita accesul altor vizitatori atunci când este atinsă limita maximă stabilită conform indicaţiilor autorităţilor.

    În acelaşi timp, centrele comerciale vor dezinfecta constant spaţiile comune şi scările rulante cu substanţe specializate sau cu lămpi UV şi vor monta dozatoare cu dezinfectanţi. O măsură suplimentară prevede introducerea de aer proaspăt din exterior în locul procedurilor anterioare de recirculare a aerului din interiorul centrului. 

     

     

  • Inflaţia coboară în mai la 2,3%, de la 2,7% în aprilie şi 3% în martie. Fructele şi cartofii au înregistrat cele mai scumpiri

    Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,3% în mai, după 2,7% în aprilie, susţinută de scumpirea alimentelor cu 5,2%, faţă de 5,7% în aprilie, a serviciilor cu 2,6% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%., în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fructele proaspete (24,65%), şi cartofi (20,8%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 3,9%, iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de aprilie, în mai preţurile de consum s-au majorat cu 0,05%, cu 0,3% la alimente şi 0,1% la servicii, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,18%.

    (Sursa:INS)

     

    BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,8% la finalul lui 2020 şi de 2,5% în 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

  • Câţi bani dă România la OMS şi ce primeşte în schimbul lor?

    Contribuţia României la OMS este 947.360 de dolari pentru 2020-2021. OMS are 194 de state membre de la care vin contribuţii financiare

    Bugetul OMS în 2019 a fost de 4,4 miliarde de dolari.Cel mai mare finanţator al OMS a fost America

    România este unul din cele 194 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cu sediul central în Geneva, OMS este o agenţie specială în cadrul Naţiunilor Unite care are peste 7.000 de angajaţi.

    Banii organizaţiei se consumă pe programe de acces la servicii medicale, dar şi pe proiecte în cazurile de urgenţă medicală. Cei mai mari finanţatori ai organizaţiei sunt Statele Unite, Marea Britanie şi fundaţia finanţată de fondatorul gigantului IT Microsoft, Bill Gates, şi a soţiei sale, Melinda.

    SUA era cel mai mare contributor la bugetul Organizaţiei, valoarea depindea de la an la an şi era între 200 şi 450 de milioane de dolari anual. America şi-a retras finanţarea anul acesta pentru că a acuzat OMS că a gestionat prost criza COVID 19 şi a protejat China, dând informaţii greşite despre virus. China dă în jur de 40 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Multinationala gigant care taie în carne vie şi concediază concediază 22.000 de persoane

    Nemţii de la Lufthansa au anunţat că vor desfiinţa 22.000 de locuri de muncă şi că vor ieşi din criză cu 100 de aeronave mai puţin în flotă, potrivit BBC.

    Compania aeriană estimează o revenire lentă la nivelul cererii, ceea ce i-a determinat pe nemţi să restructureze flota de aproximativ 700 de aeronave şi forţa de muncă la nivel global, care se ridică la peste 135.000 de angajaţi.

    Dintre cele 22.000 de reduceri de personal anunţate, jumătate vor afecta operaţiunile din Germania, în contextul în care Lufthansa speră să încheie negocierile cu sindicatele până în data de 22 iunie. Pentru a reduce numărul de concedieri, nemţii au propus o soluţie bazată pe program mai scurt de muncă şi acorduri de criză.

    „Scopul nostru este de a crea premisele pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă în grupul Lufthansa”, a anunţat compania.

    Dintre cei 135.000 de angajaţi ai comapaniei, aproape jumătate sunt localizaţi în Germania.

    „Fără o reducere semnificativă a costurilor cu personalul în timpul crizei, vom rata oportunitatea de a reporni businessul mai bine în criză şi riscăm ca grupul Lufthansa să iasă din criză semnificativ deteriorat”, a declarat Michael Niggemann, director de personal în cadrul Lufthansa.

    Luna trecută, guvernul german a aprobat un ajutor de 9 miliarde euro pentru a salva Lufthansa, întrucât compania era în pragul colapsului.

    Guvernul german va prelua un pachet de 20% din acţiunile Lufthansa, pe care vrea să îl vândă până la finalul anului 2023. Cu toate acestea, tranzacţia încă aşteaptă votul acţionarilor grupului şi aprobarea Comisiei Europene.

    În acelaşi timp, British Airways propune concedierea a 12.000 de oameni dintr-un total de 45.000 de angajaţi la nivel global. Ryanair concediază 15% din forţa de muncă, adică 3.000 de oameni, în contextul în care compania susţine că este minimul necesar pentru a supravieţui încă 12 luni.

    Compania EasyJet va concedia 30% din forţa de muncă, adică 4.500 de persoane, în timp ce Virgin Atlantic va concedia 3.000 dintre cei 10.000 de angajaţi.

  • Revin scăderile pe burse, pe fondul estimărilor negative din SUA: Bursa de la Bucureşti urmează trendul burselor externe şi scade, joi, cu peste 3%: Banca Transilvania, depreciere de 5,2%, BRD, minus 5%, Transgaz şi Nuclearelectrica, scăderi de peste 4%

    Bursa de la Bucureşti înregistra joi la ora 16.40 o scădere de 3%, dinamică reflectată prin prisma indicelui principal BET şi determinată în special de deprecierea acţiunilor bancare, respectiv Banca Transilvania (minus 5,2%) şi BRD SocGen (minus 5%), potrivit datelor agregate de ZF de la BVB.

    Spre comparaţie, indicele londonez FTSE 100 înregistra la ora redactării acestei ştiri o scădere de 3,1%, indicele german DAX avea un minus de 3,3%, indicele francez CAC 40 avea o scădere de 3,3%, indicele italian FTSE MIB scădea cu 4,3%, indicele IBEX 35 al Bursei de la Madrid avea un minus de 4,5%, în timp ce indicele pan european STOXX 600 scădea cu 3,2%, potrivit datelor de la Market Watch.

    Indicii americani Dow Jones şi S&P scădeau şi ei cu 2,8%, respectiv cu 2,5% în deschiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Pieţele globale au intrat pe o pantă descendentă joi după ce Rezerva Federală, banca centrală americană, a estimat că nu va majora dobânzile până în 2022 în contextul în care previziunile arată că rata şomajului va rămâne la un nivel ridicat în continuare.

    Astfel, doar două companii din cele 17 incluse în indicele principal BET înregistrau creşteri la ora redactării acestei ştiri, respectiv Alro Slatina (plus 0,8%) şi Bursa de Valori Bucureşti (plus 0,4%), în timp ce restul înregistrau scăderi.

    Următoarele cele mai abrupte scăderi după cele ale acţiunilor bancare, erau înregistrate de Purcari (minus 4,1%), Transgaz (minus 3,8%), Nuclearelectrica (minus 3,7%) şi Digi Communications (minus 3,2%).

    Rulajul cu acţiuni era cu o oră înainte de închiderea şedinţei în valoare de 36 de milioane de lei, sub media de tranzacţionare a acestui an.

    Indicii bursieri de la Bucureşti înregistrau joi după-amiază scăderi cuprinse între 2,6% pentru indicele companiilor din energie BET-NG şi 3,57% în cazul indicelui BET-FI, care urmăreşte evoluţia celor cinci SIF-uri şi a Fondului Proprietatea.

    Indicele principal BET figurează cu o scădere de 14,15% de la începutul anului.