BusinessMagazin

Blog

  • Pe viaţă şi pe moarte: ori noi, ori şeriful (VIDEO)

    Cei trei, deşi greu încercaţi de viaţă, reuşesc să pună pe picioare o afacere înfloritoare, cu producţie de băuturi alcoolice în mod ilegal. Dar se pare că zilele de contrabandă cu băutură din ţinutulul Franklin ajung să fie pe sfârşite, atunci când în oraş soseşte un nou şerif, Charlie Rakes (Guy Pearce), tocmai de la Chicago.

    Legea adusă de acesta va pune în pericol tot ce au reuşit să construiască fraţii Bondurant, precum şi tot ce reprezintă ei. Numai că în timp ce restul lumii cedează sub presiunea exercitată de Rakes, cei trei fraţi nu sunt gata să se predea.

  • Sonia Năstase este prima româncă ce vine la conducerea unui hotel de cinci stele din România

    Anterior Năstase a fost director de vânzări la Athénée Palace Hilton. A absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi un MBA Româno-Canadian. Grand Plaza Hotel, care deţine hotelul Howard Johnson şi alte active, este deţinut cu un pachet de acţiuni de 97,8% de compania International Business and Trading, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Acţionarul acestei companii apare şi în structura acţionariatului firmelor Practic şi Băneasa Investments, companii controlate de oamenii de afaceri Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Codul bunelor maniere pentru viitorii cheflii

    Conducerea restaurantului s-a oferit să organizeze o dată pe săptămână seri pentru familii cu scopul de a-i instrui pe copii, scrie New York Times. Copiii pot participa “dacă sunt cuminţi”, lucru de care se asigură unul dintre patroni ce trece printre mese ca să-i verifice.

    Iniţiativa de a-i disciplina pe cei mici au preluat-o deja şi alte restaurante sau hoteluri scumpe, iar părinţii au la dispoziţie separat şi cursuri ţinute de consilieri în materie de bune maniere, care încearcă să-i înveţe pe copii să se poarte frumos, explicându-le inclusiv că aşa îşi construiesc brandul personal.

  • Povestea lui Adrian Porumboiu, fotbalistul ajuns unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din România

    Grupul Racova Pan din Vaslui exploatează peste 30.000 de hectare de teren arabil în acest moment. “Grâul din acest an este de calitate, glutenul este mare (elementul care face diferenţa dintre grâul de panificaţie şi cel furajer – n. red.), dar cantitatea este mai mică pentru că au fost călduri anormale în această vară”, declara Porumboiu despre situaţia de pe piaţa agricolă locală. Până în 1976 a jucat fotbal mai întâi în echipa de juniori şi tineret a FC Argeş Piteşti şi apoi în echipa mare a Viitorului Vaslui. Apoi a fost arbitru, mai întâi în diviziile C, B şi A, iar în 1986 a devenit arbitru internaţional FIFA. Ca arbitru internaţional a condus la centru două partide de fotbal la meciuri din turnee finale ale Campionatului European de juniori. În 1998 a preluat conducerea Comisiei de disciplină şi judecată a arbitrilor din Federaţia Română de Fotbal. Din 1999 s-a dedicat afacerilor şi ulterior a devenit finanţator al echipei de fotbal din Vaslui. Grupul de firme pe care îl conduce acum exploatează teren agricol în judeţele Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Neamţ. Grupul dezvoltat de Porumboiu este format din firmele Racova Vaslui (cu activităţi în turism), Comcereal Vaslui, R-Agro, Asociaţia Agricolă Munteni, Agrocomplex Bârlad (cu activităţi în cultura cerealelor), Mopan Suceava (morărit şi panificaţie), Ulerom Vaslui (fabricarea uleiurilor vegetale), Ilvas Vaslui (prelucrarea laptelui), Comprest Vaslui (construcţii) şi Comguard Vaslui (servicii de pază şi protecţie).

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Orange România mizează pe 4G

    “În 2012, investiţiile operatorului au însumat peste 100 milioane de euro. Şi în 2013 sumele alocate vor fi similare sau chiar vor depăşi nivelul celor din anul anterior. Banii vor merge către reţeaua 3G, către îmbunătăţirea calităţii acestei infrastructuri, dar şi spre reţelele 2G şi 4G”, a spus Suceveanu.

    Reprezentantul Orange România a afirmat că investiţiile realizate anul trecut au permis operatorului să extindă la nivel naţional reţeaua 3G, care permite transferuri de date la viteze de până la 21,6 Mbps de la 14,4 Mbps anterior. “De asemenea, fondurile alocate pentru dezvoltarea reţelei 3G au permis creşterea vitezei de transfer a datelor până la 43,2 Mbps în 500 de localităţi”, a mai spus directorul tehnic al operatorului.

    În prima parte a lunii decembrie 2012, Orange România a lansat propria reţea bazată pe tehnologia LTE (4G), care va permite clienţilor din zona centrală şi de nord a Capitalei, din staţiunile de pe Valea Prahovei şi zona Bran-Moeciu, precum şi din Poiana Braşov, transferuri de date la viteze de până la 75 Mbps.

    Orange România este liderul pieţei locale de telefonie mobilă, cu 10,05 milioane de clienţi la 30 iunie. În 2011, afacerile Orange România au scăzut cu 4,3%, la 3,98 miliarde de lei, iar profitul net a coborât cu 13,7%, la 805,6 milioane de lei.

  • Michel Lamoot conduce businessul Real România, preluat recent de francezii de la Auchan

    Anterior acestei poziţii el a lucrat în Polonia, tot în cadrul grupului Metro. De-a lungul carierei sale a deţinut poziţii de conducere şi în Franţa, Japonia şi Coreea, dobândind experienţă, până în 2007, în cadrul grupului francez Carrefour. El are un Master în Business Administration, Financial and Retail Management. “În linii mari, pentru anul în curs ne-am atins obiectivele majore, deşi mai sunt încă paşi de făcut ca să fim pe deplin mulţumiţi”, declară Michel Lamoot. Despre anul viitor Lamoot spune că “ne propunem să reluăm extinderea, următorul magazin fiind cel din AFI Bucureştii Noi, a cărui inaugurare depinde de stadiul lucrărilor şi de momentul finalizării lor de către dezvoltator”. Reprezentantul Real România spune că reţeaua pe care o conduce este interesată de inaugurări şi în alte oraşe din ţară “pentru a ne întări poziţia pe piaţa românească”. Lamoot speră că România îşi va valorifica la maxim potenţialul şi va utiliza eficient suportul financiar care vine de la UE.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Melodia zilei: Balthazar – Do Not Claim Them Anymore

    Albumul “Rats”, din care face parte piesa de faţă, este al doilea al trupei şi a apărut toamna trecută, reuşind să câştige imediat titlul de cel mai bun album belgian al anului 2012, cu ocazia Premiilor Industriei Muzicale din această ţară.

  • Nicolae Petrov este proprietarul Carpatair, singura companie de linie cu capital privat românesc

    Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva. Lupta din ultimii ani de la Timişoara se dovedeşte a fi dificilă, dată fiind presiunea costurilor reduse venită din partea operatorului low-cost Wizz Air. Pierderile “suportabile” invocate de şeful Carpatair ar urma să dispară din 2012 graţie parteneriatului cu Alitalia şi schimbării flotei către avioane de dimensiuni mai mari. Conform estimărilor, 2012 va însemna şi creşterea cifrei de afaceri şi a numărului de pasageri transportaţi cu 15%, iar drumurile Carpatair duc către noi acorduri menite să crească profitabilitatea: “La modul general, ne gândim la o apropiere de Skyteam, din care fac parte TAROM, AirFrance-KLM şi Aeroflot, pe care o vedem foarte benefică atât pentru alianţă, cât şi pentru Carpatair”.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Idei noi la criză veche: bani pentru bănci şi salariu minim unic

    Recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la care contribuie ţările zonei euro în ordinea forţei lor economice, ar urma să se facă prin preluarea de către MES a unor participaţii la băncile îndatorate. Noutatea faţă de reglementările actuale ar fi retroactivitatea mecanismului, ţinând cont că MES a fost conceput ca o plasă de siguranţă pentru probleme posibile şi viitoare, nu pentru probleme vechi.

    Juncker a cerut, oarecum în compensaţie, stabilirea unui salariu minim în toată zona euro, “ca să nu pierdem sprijinul clasei muncitoare din Europa”. Juncker, care deţine mandatul de preşedinte al Eurogroup (grupul miniştrilor de finanţe din zona euro) din 2005, de la crearea acestui organism, a mai propus şi în trecut un salariu minim unitar în toate ţările zonei euro, însă fără succes, iar acum pare cu atât mai puţin plauzibil ca propunerea lui să se aplice, având în vedere că pe piaţa ideilor din UE se impune tot mai mult convingerea că statele trebuie să reducă pe cât posibil mai mult costurile cu forţa de muncă.

    Deşi criza din zona euro e văzută în principal prin prisma deficitelor şi a datoriei, miezul problemei rămâne diferenţa tot mai mare de competitivitate între ţările membre, notează analiştii Crédit Agricole. Bătălia care se va da în 2013 nu va fi în jurul rigorii bugetare, apreciază ei, ci în jurul încercării de a reduce costurile salariale pentru a câştiga competitivitate, iar ţările aflate în procese de ajustare fiscală vor fi nevoite să găsească moduri de a-şi menţine inflaţia sub media europeană, spre a reduce decalajele relative între costuri şi preţuri.

    Reducerea costurilor cu munca inhibă însă cererea internă, iar restrângerea cererii simultan în mai multe pieţe ale zonei euro, atâta vreme cât exporturile lor sunt majoritar intracomunitare, riscă să gâtuie creşterea economică, admit cei de la Crédit Agricole.

  • Marcel Bărbuţ este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii

    AdePlast produce adezivi, polistiren şi vopsele şi are capacităţi de producţie la Ploieşti şi Oradea. Capacitatea de producţie a AdePlast pe segmentul de mortare este de 700.000 de tone anual, în timp ce pentru vopsea, tencuieli decorative şi adezivi speciali în stare umedă cantitatea produsă se ridică la 80.000 de tone pe an. Compania controlată de Marcel Bărbuţ, care este de formaţie tehnician constructor, a fost printre puţinele din industria materialelor de construcţii care nu au renunţat la planurile de extindere în ciuda cererii în scădere de pe piaţă. Astfel, AdePlast şi-a bugetat pentru 2012 investiţii totale de 17 milioane de euro, cea mai mare parte a banilor fiind direcţionată către platforma industrială de la Roman, unde compania va începe producţia de mortare în primăvara anului viitor. Antreprenorul a preluat anul acesta liniile de producţie pentru panouri de polistiren expandat deţinute de compania Zentyss în Buzău şi Arad. Totodată, compania şi-a planificat şi dezvoltarea unei fabrici de vopsele şi tencuieli la Ploieşti în valoare de 6 milioane de euro, în acest moment construcţia halei pentru această unitate de producţie fiind deja terminată.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.