Blog

  • Nicolae Petrov este proprietarul Carpatair, singura companie de linie cu capital privat românesc

    Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva. Lupta din ultimii ani de la Timişoara se dovedeşte a fi dificilă, dată fiind presiunea costurilor reduse venită din partea operatorului low-cost Wizz Air. Pierderile “suportabile” invocate de şeful Carpatair ar urma să dispară din 2012 graţie parteneriatului cu Alitalia şi schimbării flotei către avioane de dimensiuni mai mari. Conform estimărilor, 2012 va însemna şi creşterea cifrei de afaceri şi a numărului de pasageri transportaţi cu 15%, iar drumurile Carpatair duc către noi acorduri menite să crească profitabilitatea: “La modul general, ne gândim la o apropiere de Skyteam, din care fac parte TAROM, AirFrance-KLM şi Aeroflot, pe care o vedem foarte benefică atât pentru alianţă, cât şi pentru Carpatair”.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Idei noi la criză veche: bani pentru bănci şi salariu minim unic

    Recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la care contribuie ţările zonei euro în ordinea forţei lor economice, ar urma să se facă prin preluarea de către MES a unor participaţii la băncile îndatorate. Noutatea faţă de reglementările actuale ar fi retroactivitatea mecanismului, ţinând cont că MES a fost conceput ca o plasă de siguranţă pentru probleme posibile şi viitoare, nu pentru probleme vechi.

    Juncker a cerut, oarecum în compensaţie, stabilirea unui salariu minim în toată zona euro, “ca să nu pierdem sprijinul clasei muncitoare din Europa”. Juncker, care deţine mandatul de preşedinte al Eurogroup (grupul miniştrilor de finanţe din zona euro) din 2005, de la crearea acestui organism, a mai propus şi în trecut un salariu minim unitar în toate ţările zonei euro, însă fără succes, iar acum pare cu atât mai puţin plauzibil ca propunerea lui să se aplice, având în vedere că pe piaţa ideilor din UE se impune tot mai mult convingerea că statele trebuie să reducă pe cât posibil mai mult costurile cu forţa de muncă.

    Deşi criza din zona euro e văzută în principal prin prisma deficitelor şi a datoriei, miezul problemei rămâne diferenţa tot mai mare de competitivitate între ţările membre, notează analiştii Crédit Agricole. Bătălia care se va da în 2013 nu va fi în jurul rigorii bugetare, apreciază ei, ci în jurul încercării de a reduce costurile salariale pentru a câştiga competitivitate, iar ţările aflate în procese de ajustare fiscală vor fi nevoite să găsească moduri de a-şi menţine inflaţia sub media europeană, spre a reduce decalajele relative între costuri şi preţuri.

    Reducerea costurilor cu munca inhibă însă cererea internă, iar restrângerea cererii simultan în mai multe pieţe ale zonei euro, atâta vreme cât exporturile lor sunt majoritar intracomunitare, riscă să gâtuie creşterea economică, admit cei de la Crédit Agricole.

  • Marcel Bărbuţ este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii

    AdePlast produce adezivi, polistiren şi vopsele şi are capacităţi de producţie la Ploieşti şi Oradea. Capacitatea de producţie a AdePlast pe segmentul de mortare este de 700.000 de tone anual, în timp ce pentru vopsea, tencuieli decorative şi adezivi speciali în stare umedă cantitatea produsă se ridică la 80.000 de tone pe an. Compania controlată de Marcel Bărbuţ, care este de formaţie tehnician constructor, a fost printre puţinele din industria materialelor de construcţii care nu au renunţat la planurile de extindere în ciuda cererii în scădere de pe piaţă. Astfel, AdePlast şi-a bugetat pentru 2012 investiţii totale de 17 milioane de euro, cea mai mare parte a banilor fiind direcţionată către platforma industrială de la Roman, unde compania va începe producţia de mortare în primăvara anului viitor. Antreprenorul a preluat anul acesta liniile de producţie pentru panouri de polistiren expandat deţinute de compania Zentyss în Buzău şi Arad. Totodată, compania şi-a planificat şi dezvoltarea unei fabrici de vopsele şi tencuieli la Ploieşti în valoare de 6 milioane de euro, în acest moment construcţia halei pentru această unitate de producţie fiind deja terminată.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • METEO. Prognoza pentru urmatoarea saptamana

    BANAT
    In saptamana 14 – 20 ianuarie se estimeaza o usoara racire a vremii ce va determina un regim termic apropiat de cel normal pentru a doua decada a lunii ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii (mixte la inceput, apoi mai ales ninsori) va fi mai mare in intervalul 10 – 15 ianuarie, respectiv 18 – 20 ianuarie.

    CRISANA
    In saptamana 14 – 20 ianuarie se estimeaza o usoara racire a vremii ce va determina un regim termic apropiat de cel normal in a doua decada a lunii ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii (mixte la inceput, apoi mai ales ninsori) va fi ridicata.

    TRANSILVANIA
    In saptamana 14 – 20 ianuarie temperatura aerului va fi in scadere usoara si se estimeaza un regim termic apropiat de cel normal in a doua decada a lunii ianuarie. Probabilitatea de precipitatii va fi mai mare in zilele de 11 si 12 ianuarie, in jurul datei de 15 si din nou in intervalul 18 – 20 ianuarie, cu mentiunea ca vor predomina ninsorile.

    MARAMURES
    In saptamana 14 – 20 ianuarie se estimeaza o racire usoara si treptata vremii ce va determina un regim termic apropiat de cel normal in a doua decada a lunii ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii (mixte la inceput, apoi mai ales ninsori) va fi mai mare in intervalul 15 – 20 ianuarie.

    MOLDOVA
    Desi va fi in racire usoara, se estimeaza ca regimul termic din saptamana 14 – 20 ianuarie se va caracteriza prin valori de temperatura situate in jurul mediilor climatologice. Probabilitatea de precipitatii sub forma de ninsoare va fi mai mare in zilele de 14 si 15 ianuarie, respectiv 18 -20 ianuarie.

    DOBROGEA
    Valorile de temperatura vor fi in crestere, cele maxime devenind pozitive, iar minimele urmand a se situa usor sub limita de inghet. Probabilitatea pentru precipitatii, mixte, va fi mai mare dupa data de 14 ianuarie.

    MUNTENIA
    Pe parcursul saptamanii 14 – 20 ianuarie nu vor fi variatii termice importante, regimul termic mentinandu-se apropiat de cel mediu multianual pentru luna ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai mare in intervalele 13 – 15 ianuarie, respectiv 17 – 20 ianuarie.

    OLTENIA
    Pe parcursul saptamanii 14 – 20 ianuarie nu vor fi variatii termice importante, regimul termic mentinandu-se apropiat de cel mediu multianual pentru luna ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii (ploaie, lapovita si ninsoare) va fi ridicata, dar mai ales intre 13 si 15 ianuarie.

    LA MUNTE
    Pana la 11-12 ianuarie, temperaturile medii vor fi de aproximativ minus 8 grade noaptea si -3 grade ziua. In perioada 13 – 20 ianuarie nu vor fi variatii termice importante, temperaturile mentinandu-se in jurul mediilor multianuale ale celei de-a doua decade a lunii ianuarie. Probabilitatea pentru precipitatii, mai ales sub forma de ninsoare, va fi ridicata.

  • François Coste conduce compania de asigurări Groupama

    El are experienţă în pieţele emergente, cea mai mare parte a parcursului său profesional derulându-se în afara ţării de origine, când a condus echipe multiculturale din mai multe continente – Europa, Asia, Africa. De-a lungul carierei a ocupat poziţii ca director financiar, director IT şi director regional de operaţiuni. Groupama Asigurări ocupă locul patru în clasamentul general al companiilor de asigurări, raportând la finalul S1 2012 o creştere de 6,45% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011 şi o cotă de piaţă de 9,04%. În segmentul asigurărilor Casco compania se plasează pe locul trei în piaţă. Pe segmentul asigurărilor agricole, compania ocupă prima poziţie, cu o cotă de piaţă de 35,5% şi o creştere de 11,55% faţă de S1 2011. Francezii au intrat pe piaţă în 2007, când au cumpărat cu 100 mil. euro compania BT Asigurări, iar în primăvara lui 2008 au preluat şi Asiban în cadrul unei tranzacţii record de 350 mil. euro. Brandul este însă pe piaţă de trei ani, cele două companii achiziţionate fuzionând de-abia în 2009 sub numele Groupama.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • O bijuterie de ceaşcă

    O apariţie mai recentă o reprezintă însă brăţările rigide confecţionate din nici mai mult, nici mai puţin decât ceşcuţe de ceai reciclate. Ideea de a da o asemenea întrebuinţare vechilor ceşcuţe i-a venit unei britanice, Abigail Maryrose Clark, iar creaţiile ei sunt în prezent disponibile în diverse magazine şi galerii din lume, precum şi online.

    Doritoarele au şi posibilitatea de a lua legătura cu creatoarea, pentru a-i trimite ceşcuţa preferată de ceai ca să le fie transformată în brăţară.

  • Greg Konieczny are pe mână activele de 3,3 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea

    E născut la Gdansk în 1970, exact pe când muncitorii de la şantierul naval şi studenţii protestau contra regimului socialist. “Primul an de facultate, în 1989, ca student la comerţ exterior, l-am petrecut învăţând în primul semestru economie socialistă, iar al doilea semestru economie capitalistă – cu acelaşi profesor”, spune Konieczny. S-a angajat în 1991 ca broker la Bank Gdanski, într-o epocă în care bursa poloneză şi piaţa de capital deja începuseră să funcţioneze, iar în 1994 şi-a luat licenţa de consultant de investiţii din partea Comisiei pentru Titluri de Valoare din Polonia. La Franklin Templeton a ajuns în 1995, recrutat în urma unui interviu unde a recunoscut că nu ştie cine este Mark Mobius. În mod paradoxal, împreună cu acesta avea să ajungă pentru prima oară în România, în 1996-’97, când a avut contact prima dată cu companii scoase la privatizare (ciment, fabrici de bere, industrie chimică). S-a mutat la Bucureşti de aproximativ doi ani, dinainte ca Franklin Templeton să preia administrarea Fondului care a înregistrat pentru primele nouă luni din acest an un profit de 574,55 milioane lei, în creştere cu 7,3% faţă de cel raportat pentru septembrie 2011, de 535,29 milioane lei, potrivit informaţiilor publicate de Ziarul Financiar.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Minarete pe cerul Dobrogei

    Din uriaşul şi incomplet exploatatul nostru patrimoniu arhitectural, năzdrăvanii specialişti de la Igloo au ştiut să extragă esenţe rare, pe care le-au fixat în cadrul unor volume pot face cinste oricărei biblioteci: de la “Haţeg, ţara bisericilor de piatră” la “Bucureştiul ascuns, file de tomografie urbană”.

    De această dată, ne aflăm în faţa unei antologii care are ca subiect geamiile din România, adică locaşurile de cult islamic ale comunităţii turco-musulmane, împământenite şi încă active în zona Dobrogei. Obiectivul nu mai este, ca în alte cazuri, insolitul (precum în volumul “Kombinat” – dedicat ruinelor industriale) sau extravaganţa (ca în albumul “Kastello”, menit să înfăţişeze palatele rromilor care au vrâstat, cu ameţitorul lor kitsch, faţa scumpei noastre patrii), ci o realitate etno-culturală puternică, reverberantă, dar cu poziţionare într-un areal restrâns şi, de aceea, cu vizibilitate redusă.

    Tratarea monografică a moscheilor din România (care nu a constituit, până acum, obiectul niciunei cărţi apărute la noi) a fost realizată cu profesionalismul, minuţia şi atenţia cuvenite unei întreprinderi durabile, iar nu cu vioiciunea frivolă pe care o antrenează, îndeobşte, contemplarea exoticului. Dispunem, prin urmare, de un studiu introductiv temeinic, care trasează istoricul comunităţii musulmane din Dobrogea, dar şi de o privire generală, ţesută din consideraţii legate de arhitectonică, asupra celor 67 de geamii şi moschei din România (amândouă contribuţiile îi aparţin lui Cristian Brăcăcescu).

    Urmează o hartă a amplasamentului locaşurilor dobrogene (asupra cărora este focalizat volumul, deşi astfel de monumente există şi în alte zone ale ţării) şi, apoi, câte un capitol (texte şi imagini) dedicat unora dintre cele mai izbutite artistic şi mai semnificative cultural geamii de la noi. Pentru că nu doar ele au înfrumuseţat peisajul şi spiritualitatea românească, autorii au considerat util să închidă volumul printr-un glosar de termeni de origine turcă, tătară şi arabă care au sporit vocabularul limbii române. Un omagiu foşnitor şi cald ca un văl de tafta.

    “Geamii”, colecţia IglooPatrimoniu, Editura Igloomedia, Bucureşti, 2012

  • Cezar Rapotan deţine Arabesque, una dintre puţinele companii româneşti care s-au extins pe pieţe ca Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ucraina

    Voia de fapt să construiască o hală mică pentru o activitate productivă când a constatat că era o lipsă acută de materiale de construcţii. El povestea anterior că a avut ideea de a face reclamă depozitului, amplasat într-o zonă cu mult trafic, dar la două străzi de bulevard, cu o reclamă imensă, cu laturi de 3 şi 5 m. Rapotan a deschis în ’98-’99 primele filiale în ţară, în magazine închiriate, cu finanţare din surse proprii şi cu creditele obţinute foarte greu în acea perioadă de la bănci. Compania, specializată pe distribuţia de materiale de construcţii şi finisaje către companii, s-a dez¬voltat puternic pe vremea creşterii economice, crescând de la 60 mil. euro în 2002 la 450 mil. euro în 2007. De altfel, Arabesque este şi una dintre puţinele companii româneşti care s-au extins peste hotare, pe pieţe ca Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ucraina. Reprezentanţii Arabesque au declarat anterior că în 2010 firma a realizat venituri totale de 415 milioane de euro; conform ZF circa 60 mil. euro reprezintă încasările companiei de pe pieţele externe, în special din Ucraina, unde compania deţine mai multe centre de distribuţie. În 2009 compania Arabesque avea 22 de filiale în Moldova, Ucraina, Serbia şi Bulgaria, în care lucrau 1.500 de oameni, în timp ce cifra de afaceri s-a ridicat la 80 mil. euro.


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Nokia revine pe profit

    Compania a arătat, într-un comunicat, că divizia de telefoane mobile a înregistrat, potrivit datelor preliminare, primul profit din ultimele 12 luni. În octombrie, Nokia estima că va înregistra în trimestrul al patrulea din 2012 o pierdere de aproximativ 10% din vânzări.

    Nokia a acumulat pierderi de 4,8 miliarde de dolari de la începutul anului 2011, când a pariat totul pe dezvoltarea de smartphone-uri în parteneriat cu Microsoft, folosind sistemul de operare Windows Phone. Compania a livrat în trimestrul al patrulea 86,3 milioane de telefoane mobile, dintre care 4,4 milioane de smartphone-uri Lumia şi 9,3 milioane de unităţi Asha.