BusinessMagazin

Blog

  • Ministerul Agriculturii numără pagubele: nimic nu mai corespunde cu estimările iniţiale, se schimbă de la o oră la alta

    În timp ce soarele arde porumbul şi floarea-soarelui pe câmp, deja lipsite de precipitaţii, iar în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova există puţine speranţe de recoltă sau chiar deloc, Ministerul Agriculturii nu are încă o imagine a situaţiei din teren. Ministerul numără pagubele şi susţine că acestea sunt „în continuă dinamică”. Chiar şi premierul Marcel Ciolacu a anunţat că, împreună cu ministriul Agriculturii, va evalua în teren situaţia pagubelor produse de secetă. Analiştii şi fermierii spun că am putea avea cele mai mici recolte de porumb şi floarea-soarelui din ultimii 15 ani.

    „În ceea ce priveşte suprafeţele recoltate si producţiile obţinute, la acest moment este prematur să vă oferim valori exacte având în vedere faptul că încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă, iar estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”, au răspuns reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF după mai bine de o săptămână.

    ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu/ rapiţă/ orz/ orzoaică a fost recoltată şi care este producţia medie/hectar? Aveţi estimări privind producţia totală?”, în contextul în care grâul, orzul şi rapiţa sunt aproape recoltate, iar fermierii români estimează producţii medii spre bune, în linie cu previziunile Comisiei Europene. Totuşi, Ministerul Agriculturii refuză să dea cifre, susţinând că este „prematur să ofere valori exacte”. ZF nu a cerut valori exacte privind producţia totată pentru culturile respective, ci date la zi, pentru că în anii anteriori, când nu era Florin Barbu ministru al Agriculturii, astfel de date erau disponibile chiar în această etapă a recoltării, fiind strânse de Direcţiile Agricole Judeţene. În plus, având în vedere că recoltarea este aproape de final, datele actuale nu ar trebui să difere semnificativ faţă de cele disponibile în acest moment.

    De asemenea, ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu, rapiţă şi orz/ orzoaică a fost afectată de secetă, arşiţă, inundaţii sau grindină (ori alte fenomene naturale)? Ce despăgubiri vor fi acordate pentru ele?”, iar Ministerul spune că „încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă”. Răspunsul este evaziv, fără a specifica care culturi sunt afectate şi excluzând alte fenomene naturale. Cum este posibil ca Ministerul Agriculturii să nu ştie pagubele din teren pentru culturile de toamnă, cel puţin, în condiţiile în care campania de recoltare este aproape finalizată? Mai mult, Florin Barbu a declarat recent pentru Agerpres, agenţia naţională de presă aflată sub controlul Parlamentului, că sunt afectate de secetă 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă şi că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro, cu despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar.

    ZF a mai cerut informaţii despre cererile de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui: „Aţi primit cereri de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui, având în vedere lipsa precipitaţiilor? Dacă da, ce suprafaţă este afectată?”, iar Ministerul Agriculturii spune că „estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”. Din nou, a evitat să ofere date concrete, deşi ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent într-o emisiune la Televiziunea Română că 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, adică peste 50% din suprafaţa totală cultivată, sunt afectate. De ce nu se pot oferi aceste cifre oficial şi către ZF, în mod punctual, care reflectă situaţia prezentă şi nu posibilele scenarii din viitor?

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Măriuca Talpeş, Bitdefender şi Intuitext: „Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale”

    Cifră de afaceri (2022): 1,458 mld. lei*

    Profit net 2022: 292,3 mil. lei*

    Număr de angajaţi 2024: > 1.600

    *conform datelor publice disponibile la ministerul de finanţe (Bitdefender)

    Biografie:
    Măriuca Talpeş este una dintre cele mai cunoscute femei din businessul local, după ce a construit alături de soţul său compania de soluţii de securitate informatică Bitdefender, un brand românesc cunoscut şi în afara graniţelor. În prezent, activează ca CEO al Intuitext, companie cu activitate în domeniul digitalizării educaţiei şi manualelor şcolare. Este o voce activă pe teme legate de educaţie şi unul dintre autorii iniţiativei Edu Networks, proiect lansat în 2019 care îşi propune să ducă România în top zece sisteme educaţionale din Europa până în 2030.

    ► Acum 20 de ani, împreună cu echipa noastră, visam şi, de fapt, lucram la primele „cărţi electronice”, ceva mai portabile decât laptopurile de pe vremea aceea, de pe care să citim cărţi, numai că ele cântăreau atunci câteva kilograme. Lucram la lecţii digitale ca să ajutăm copiii să descopere pe calculator fenomene greu de înţeles, care se produc în laboratoare sau în natură – la nivel de celulă sau la nivel planetar –, să îi ajutăm să simuleze singuri aceste fenomene şi să înţeleagă cum funcţionează aceste lucruri.

    ► Odată cu noul val recent de inteligenţă artificială, conţinuturile pot fi create mult mai uşor. Focusul s-a mutat astăzi pe motivarea copiilor pentru învăţare, folosirea ştiinţelor cognitive şi ale educaţiei pentru a crea parcursuri de învăţare personalizată şi cu mare eficienţă, pentru o învăţare mai profundă şi mai rapidă. Acum avem tablete, dispozitive precum Kindle, specializate pentru cărţi şi documente, cu ecrane gândite pentru lectură îndelungată, care ne ajută să purtăm cu noi oricâte cărţi în ghiozdan – zeci, sute sau mii – dar care cântăresc doar câteva sute de grame. Există şi ochelari de realitate virtuală, sau/şi cu realitate augmentată, simulări de fenomene reale de orice natură pe internet – de fapt poţi plonja într-un mediu creat pentru a învăţa repede şi bine. Problema încă este de a crea conţinuturi care să susţină învăţarea elementelor din programa şcolară şi integrarea lor cât mai eficientă în procesul de 

    ► Focusul meu şi al echipelor cu care lucrez este educaţia preuniversitară. Dacă ne gândim la următorii 20 de ani, asta înseamnă 2025-2044. Un eveniment cu potenţial uriaş de schimbare a vieţilor noastre, inclusiv asupra educaţiei, este apariţia treptată a inteligenţei generale artificiale sau AGI (High Level Machine Intelligence/Artificial General Intelligence), adică acea inteligenţă care va fi cel puţin la nivelul experţilor în toate domeniile cu valoare economică. Shane Legg, cofondator al Deep Mind/Google, estima în noiembrie 2023 că AGI poate fi atinsă până în 2028, cu o probabilitate de 50%. Alte studii vorbesc de atingerea de către AI a nivelului de AGI undeva între 2027 şi 2041. În acelaşi timp, unele studii estimează un deficit de aproximativ 55 de milioane de profesori pentru a ajunge la o educaţie centrată pe elev, în care să putem vorbi cu adevărat de o educaţie personalizată fiecărui copil. Iar criza de profesori în România se va adânci în anii următori odată cu pensionarea multor profesori formaţi în ultima parte a secolului al XX-lea. (…) După ani de încercări cu tehnologiile de AI şi înainte de apariţia noului val de AI, specialiştii ajunseseră la concluzia că acele tehnologii pot fi de ajutor, dar limitate în educaţia copiilor, şi mai ales că nu pot contribui mult în procesul de învăţare al copiilor. Or, odată cu apariţia noului val de AI, devenit clar prin lansarea ChatGPT 3.5 în noiembrie 2022, a renăscut ideea de asistenţi bazaţi pe inteligenţa artificială, care ar putea ajuta cu mare succes copiii în învăţare, profesorii în procesul de educare a copiilor şi profesorii în dezvoltarea lor profesională.

  • Experţii în copiat idei de business sau cum poate antreprenoriatul de succes să fie opusul originalităţii

    În antreprenoriat nu este mereu vorba despre idei originale, ci şi despre împrumutarea celor mai bune practici şi executarea lor. Acesta este modelul aplicat de peste 20 de ani, deci de la începutul erei dot-com, de fraţii germani Samwer, cunoscuţi în rândul oamenilor de afaceri drept „regii clonării”. Cum au ajuns să obţină o astfel de poreclă şi în ce au constat iniţiativele lor de business?

    Fraţii Samwer – Oliver, Marc şi Alexander –  sunt renumiţi pentru demersurile lor antreprenoriale din timpul perioadei de boom a internetului (finele anilor 1990 – începutul anilor 2000), dar şi pentru obişnuinţa cu care au clonat de-a lungul timpului companii de succes. Călătoria lor a început în 1999, când au pus bazele Alando, o versiune germană copiată după eBay, care a fost achiziţionată de gigantul american pentru 43 de milioane de dolari în doar patru luni de la înfiinţare. Acest succes iniţial a stabilit tonul pentru strategia lor de business: identificarea companiilor cu creştere rapidă şi replicarea modelelor lor de afaceri. De-a lungul anilor, fraţii Samwer şi-au dezvoltat o reputaţie pentru tacticile lor neconvenţionale, câştigându-şi astfel porecla de „regii clonării”. Ei au replicat cu succes diverse companii proeminente, vânzând adesea aceste clone înapoi creatorilor originali sau altor cumpărători interesaţi de profituri substanţiale.

    Unul dintre proiectele lor semnificative a fost StudiVZ, o clonă a Facebook cu o interfaţă roşie în loc de albastră. Lansată în Germania, StudiVZ a câştigat rapid tracţiune în ţările vorbitoare de germană şi a fost vândută pentru 100 de milioane de dolari în 2007. În ciuda faptului că Facebook a dat în judecată StudiVZ pentru copierea platformei sale, fraţii Samwer au trecut repede la noi proiecte.

    O altă clonă notabilă a fost CityDeal, modelată după grupul de e-commerce Groupon. CityDeal a devenit lider de piaţă în Europa în mai puţin de şase luni şi a fost achiziţionată de compania americană pentru 170 de milioane de dolari la scurt timp de la înfiinţare. Modelul fraţilor Samwer de scalare rapidă şi vânzare a continuat cu Wimdu, o clonă a Airbnb. Cu toate acestea, Airbnb a refuzat să achiziţioneze compania, recunoscând că fraţii Samwer erau interesaţi în principal de clonare şi vânzarea ulterioară a firmei şi mai puţin de scalare şi creştere organică.

    De asemenea, cei trei fraţi au clonat şi companii după modelele Amazon şi Pinterest. În 2007, au fondat Rocket Internet, o companie cu sediul în Berlin axată pe susţinerea startup-urilor, prin intermediul căreia au replicat businessuri globale de succes, lansându-le însă pe pieţe locale. În pofida întrebărilor etice legate de practicile lor de afaceri, fraţii Samwer au acumulat o avere semnificativă, Forbes estimând valoarea netă a fiecărui frate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari. De asemenea, au investit în diverse proiecte de succes, precum reţelele de socializare Facebook (acum Meta) şi Linkedln, cât şi şi dezvoltatorul de jocuri video Zynga, conform Investopedia.

    Deşi succesul fraţilor Samwer ca antreprenori este incontestabil, abordarea lor a stârnit intense dezbateri în rândul mediului de afaceri. Practica lor de a imita inovaţia mai degrabă decât de a o încuraja a fost uneori criticată pentru potenţiala suprimare a creării de noi idei.

    1. Marc, Oliver şi Alexander Samwer s-au născut în 1970, 1972, respectiv 1975 în Köln, în ceea ce era atunci Republica Federală Germană (RFG). S-au remarcat ca oameni de afaceri în timpul erei dot-com prin replicarea unor companii deja consacrate, precum eBay;

    2. La începutul anilor 2000 au creat Jamba!, un furnizor de conţinut pentru telefoane mobile, vândut în scurt timp operatorului american de telecomunicaţii Verisign pentru o sumă de aproape şapte ori mai mare decât au încasat pentru compania bazată pe eBay (43 de milioane vs. 273 de milioane de dolari);

    3. Au investit ulterior în reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn, în versiunile germane ale Twitter (Frazr) şi YouTube (MyVideo), cât şi în alte proprietăţi tehnologice bazate pe modele americane;

    4. În condiţiile în care nu toate investiţiile s-au dovedit un succes, au decis în 2007 să pună bazele Rocket Internet, o companie prin care au urmărit să-şi faciliteze iniţiativele de replicare;

    5. Acţiunile grupului au debutat pe Bursa de Valori de la Frankfurt în octombrie 2014, urmând însă să se delisteze în 2020 şi să devină din nou companie privată. Cei trei fraţi deţin împreună 50% din capitalul social al firmei.  

  • Cum a devenit un borcan de murături o atracţie turistică

    Nu puţine localităţi îşi doresc să se poată lăuda cu ceva numai al lor: un monument, un loc istoric ori o destinaţie pentru turişti, dar o suburbie a oraşului american St. Louis are ca notă distinctivă nici mai mult, nici mai puţin decât un borcan de murături, scrie Wall Street Journal. Acesta nu a intrat în atenţia publicului pentru vreo reţetă secretă care asigură o savoare aparte, ci pentru locul în care poate fi găsit. Mai precis, în urmă cu mai bine de zece ani, pe un separator de sens din beton aflat la o ieşire de pe autostradă în suburbia Des Peres din St. Louis, a apărut un borcan cu murături pe care nu se ştie nici până azi cine l-a pus acolo. Murăturile de pe autostradă au devenit cunoscute datorită reţelelor de socializare online, mulţi dintre cei care trec cu maşina prin zonă fiind atenţi la ele şi semnalând orice schimbări. Borcanul iniţial a dispărut, dar a fost înlocuit, din când în când apărând chiar şi mai multe borcane, care rezistă acolo până se strică sau consumă trecători curioşi conţinutul.

  • Ţara balcanică ce are un iz mediteranean şi atrage tot mai mulţi turişti, inclusiv români. Este o alternativă pentru Croaţia sau chiar şi pentru Grecia şi oferă atât munte, cât şi mare, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele

    Albania, ţară balcanică cu iz mediteranean, devine tot mai mult o alternativă la destinaţiile din Grecia sau Croaţia pentru turiştii europeni doritori să descopere noi locuri. Cu o paletă diversă de tipuri de turism, Albania oferă destinaţii de plajă, de munte, experienţe culturale şi gastronomice, pentru toate gusturile şi buzunarele. Cu o istorie comunistă care şi-a lăsat amprenta până în ziua de azi, Albania se aseamănă pe alocuri cu România, însă câştigă la capitolul turism, reuşind să atragă mult mai mulţi străini faţă de destinaţiile româneşti.

     

    La doar o oră şi jumătate cu avionul de Bucureşti se află Tirana, capitala Albaniei, o ţară aflată în Balcani, mai puţin cunoscută pe lista destinaţiilor  de vacanţă a românilor. Pe lângă spaţiul geografic, cel balcanic, pe care Albania îl împarte inclusiv cu România, cele două ţări împart şi o istorie similară, regimul comunist al secolului trecut punându-şi amprenta asupra ambelor ţări, cu urmări chiar şi în ziua de azi. Astăzi însă România câştigă la capitolul economie, iar aderarea la Uniunea Europeană a fost principalul motorul de creştere, pe când Albania, cu o economie mult mai puţin dezvoltată decât cea a României, cu salarii mai mici şi un nivel de trai mai scăzut, câştigă totuşi la capitolul turism, fiind o destinaţie aleasă de mulţi europeni pentru vacanţe. Albania nu este o destinaţie atât de cunoscută în rândul turiştilor români, ale căror destinaţii tradiţionale sunt Bulgaria, Grecia şi Turcia. Totuşi, tot mai mulţi români au început să descopere Albania. În 2023, peste 67.000 de români şi-au petrecut vacanţele în Albania, ceea ce a reprezentat o creştere de 60% a numărului de români ajunşi în această ţară faţă de anul anterior, potrivit datelor ministerului turismului din Albania. Această creştere se datorează şi introducerii cursei directe dintre Bucureşti şi Tirana, unul dintre operatorii aerieni care zboară între cele două capitale fiind Wizz Air. În rândul călătorilor europeni, Albania este cunoscută drept o destinaţie la plajă, având o deschidere de 362 kilometri la Marea Adriatică. Mai mult, clima pe litoral este una mediteraneană, astfel că destinaţia poate fi o alternativă pentru ţările cu o tradiţie în acest tip de turism. Cele mai populare staţiuni de pe litoralul albanez se află în sudul ţării, unde concurenţa este mult mai mare, iar preţurile, pe măsură, având în vedere vecinătatea cu Grecia. Din staţiunile sudice ale Albaniei se fac chiar excursii către Grecia şi invers.  Ksamil şi Saranda sunt unele dintre cele mai populare destinaţii de plajă din Albania. Datorită sudului, Albania a fost denumită Maldivele Europei, cu plaje care amintesc de destinaţia din Oceanul Indian. Totuşi, Albania oferă mai multe şi nu doar staţiunile cu iz mediteranean. Cu o aterizare pe aeroportul din Tirana, capitala Albaniei poate fi în sine o destinaţie de city break, pentru cei care vor să descopere cultura şi istoria Albaniei.

    În 2023, peste 67.000 de români şi-au petrecut vacanţele în Albania, ceea ce a reprezentat o creştere de 60% a numărului de români ajunşi în această ţară faţă de anul anterior, potrivit datelor ministerului turismului din Albania.

     

    Clădirile şi peisajul urban a micii capitale albaneze amintesc încă de amprenta lăsată de era comunistă. Una dintre clădirile simbol a comunismului din Albania este Casa Frunzelor, o clădire acoperită de vegetaţie, unde frunzele aveau urechi. La fel cum în România pereţii aveau urechi, în Albania frunzele aveau urechi, o idee care a indus mereu senzaţia că tot ce se vorbeşte va fi auzit de către cineva, iar acel cineva era chiar Securitatea. Casa Frunzelor, transformată într-un muzeu care spune povestea Securităţii albaneze, a fost în era comunistă sediul Direcţiei Centrale a Serviciului Secret. Astăzi, muzeul  dezvăluie aspecte ale societăţii albaneze în condiţiile unui regim care a vizat controlul total asupra oamenilor, prin interceptări, verificări şi acte de spionaj, care au adus la arestări, internări, torturi şi pedepse severe pentru mulţi oameni nevinovaţi. Un alt muzeu al Tiranei este fostul buncăr al dictatorului Enver Hodja, aflat în centrul oraşului, care dezvăluie un rezumat al istoriei comunismului în Albania. Hodja a condus ţara prin politici de izolare faţă de restul Europei şi şi-a declarat apartenenţa la principiile marxist-leniniste. Ca urmare a politicii sale, Hodja a dezvoltat o paranoia care se traducea prin frica de invadare a Albaniei, motiv pentru care dictatorul a construit atât de multe buncăre la nivel naţional, încât s-a ajuns să existe câte un buncăr la fiecare patru persoane. Pe întreg teritoriul Albaniei încă mai pot fi văzute buncăre amplasate pe dealuri, drumuri şi în oraşe. Un alt loc de vizitat în Tirana este Piaţa Skanderbeg, spaţiul public principal al capitalei albaneze, care poartă numele eroului naţional albanez. Piaţa adună în acelaşi loc întreaga istorie a oraşului, existând clădiri construite în perioada comunistă, o moschee istorică, cea mai veche din Albania care a reuşit să rămână în picioare după regimul secolului trecut, dar şi clădiri în stil italian. Dincolo de amprenta pe care a lăsat-o comunismul, capitalismul şi democraţia au venit să îşi lase şi ele etichetele proprii. Noile construcţii din Tirana vin să suplinească lipsa capitalismului în secolul trecut, astfel că multe dintre clădirile nou construite au o arhitectură modernă, diversă, care ia ochii şi te fac să le studiezi cu atenţie. Tirana însă pare că renaşte, având totuşi o viaţă de noapte exacerbată, cu străzi pline de restaurante, baruri şi cafenele, unde străinii şi localnicii ocupă mesele care se întind până pe trotuare. Pentru cei care îşi doresc să îmbine experienţele oferite de Tirana cu plaja, Durres, al doilea cel mai mare oraş al Albaniei, se află în apropiere de Tirana şi are o varietate de plaje, iar preţurile sunt mult mai mici faţă de sudul litoralului albanez. Pe lângă o destinaţie de plajă şi de city-break, Albania poate fi o destinaţie pentru pasionaţii de gastronomie. În apropierea Tiranei, dar şi în alte zone ale ţării, există multe ferme şi puncte gastronomice, unde turiştii pot mânca bucate tradiţionale cu ingrediente locale, ori din propria fermă, ori de la micii producători din zonă. Restaurantele agroturistice au la bază conceptul de slow food. Cu o diversitate gastronomică impresionantă, cu influenţe italiene sau otomane, mâncarea albaneză poate ajunge la sufletul fiecărui turist. Două dintre restaurantele agroturistice sunt Mrizi i Zanave, în satul Fishte, şi Uka Farm, aflat în apropiere de Tirana. Ambele au un meniu format din mâncare tradiţională albaneză, gătită cu ingrediente naturale provenite din ferma proprie sau de la producătorii locali. De asemenea, în apropiere de Tirana se află şi Gourmet Restaurant Marchesi, un restaurant de fine dining, a cărui meniu este format tot din preparate tradiţionale care se îmbină armonios cu tehnicile moderne ale bucătăriei. Cu bucatele tradiţionale albaneze alături merge un pahar de vin de provenienţă albaneză, pentru că există mulţi producători de vin, crame mai mici sau mai mari care reuşesc să îşi facă un nume la nivel naţional, dar şi european. Mai mult, unele dintre crame nu fac doar degustări de vin, ci servesc şi mâncare tradiţională, astfel încât experienţa culinară să fie una completă. Albania poate fi şi o destinaţie pentru turiştii care vor să descopere cultura şi istoria ţării. Spre deosebire de Grecia, Albania are preţuri mai mici la cazare, mâncare, chiar şi transport, iar europenii deja au făcut din Albania destinaţia de vară, staţiunile de pe litoral fiind pline de nemţi, englezi şi polonezi. 

    Albania poate fi o destinaţie pentru pasionaţii de gastronomie. În apropierea Tiranei, dar şi în alte zone ale ţării, există multe ferme şi puncte gastronomice, unde turiştii pot mânca bucate tradiţionale cu ingrediente locale, ori din propria fermă, ori de la micii producători din zonă. Restaurantele agroturistice au la bază conceptul de slow food.

  • Cel mai socialist posibil preşedinte american este milionar în dolari: Kamala Harris are o avere de aproape 8 mil. dolari

    Vicepreşedinta şi soţul ei, Doug Emhoff, sunt investitori destul de conservatori, după cum arată înregistrările federale. Ei îşi păstrează o mare parte din bani în fonduri indexate obişnuite, cu o sumă destul de mare în numerar. În timp ce Harris îşi prezintă argumentele pentru a conduce ţara, alegătorii se pot uita şi la modul în care îşi gestionează finanţele.

    Cuplul a câştigat aproximativ o jumătate de milion de dolari anul trecut şi are active în valoare de undeva între 3,6 milioane şi 7,36 milioane de dolari, plus proprietăţi imobiliare, conform unei analize efectuate de Wall Street Journal. O mare parte din averea lor se află în conturi de pensii, nu spre deosebire de americanul mediu, au declarat consilierii financiari. De asemenea, au o rată a ipotecii de 2,625%, un lucru pe care majoritatea cumpărătorilor actuali de case l-ar invidia.

    „Este un pic plictisitoare din punct de vedere financiar”, a declarat Megan Gorman, un manager de avere din San Francisco. „Este clar că a avut mare grijă să evite orice lucru controversat sau prea riscant”.

    Campania lui Harris a refuzat să comenteze strategia sa financiară.

    Iată o defalcare a veniturilor şi a activelor lor, conform registrelor de proprietate, declaraţiilor fiscale ale cuplului şi formularelor pe care le-au depus la Biroul de etică guvernamentală din SUA, care solicită divulgarea valorilor activelor în intervale largi.

    Harris şi Emhoff au câştigat împreună 450.299 de dolari în 2023, conform declaraţiei fiscale depuse în comun. Această sumă se compune din 218.784 de dolari pe care Harris a declarat că i-a câştigat ca vicepreşedinte şi din 174 994 de dolari câştigaţi de Emhoff ca profesor invitat la Georgetown University Law Center. Aproximativ 6.000 de dolari proveneau din drepturile de autor pe cărţile lui Harris. Cei doi au obţinut 50.603 de dolari din dobânzi impozabile la conturi bancare şi alte investiţii.

    Veniturile cuplului sunt semnificativ mai mici decât erau înainte ca Harris să preia funcţia de vicepreşedinte. Emhoff, care a fost partener la firma de avocatură corporativă DLA Piper, a părăsit cabinetul în august 2020, înainte ca Harris să fie învestit în funcţie. El a obţinut venituri de peste 1,2 milioane de dolari din parteneriatul cu DLA Piper în 2020.

    De asemenea, Harris a câştigat mai mult din cele două cărţi ale sale publicate în 2019. Ea a profitat de un total de 749.484 de dolari din 2020.

    Cuplul are active de pensii şi solduri ale conturilor bancare în valoare de undeva între 3,6 milioane de dolari şi 7,36 milioane de dolari.

    O parte semnificativă din averea netă a lui Harris şi Emhoff este deţinută în conturi de pensii, conform formularelor etice guvernamentale.

    De asemenea, aceştia au între 850 000 şi 1,7 milioane de dolari în patru conturi bancare, inclusiv unul pe care îl deţin împreună, cu un sold cuprins între 50 001 şi 100 000 de dolari.

    Împreună, cei doi au între 1,79 milioane şi 4,4 milioane de dolari în conturi de pensii. Această sumă nu include o valoare estimată a pensiilor pe care Harris le-a câştigat în timp ce lucra în administraţia locală şi de stat din California.

    Emhoff are două conturi individuale de pensii cu un total combinat cuprins între 1,27 milioane şi 3,19 milioane de dolari.

    Vicepreşedinta şi soţul ei deţin o casă de 3.500 de metri pătraţi în Los Angeles, conform înregistrărilor proprietăţilor. Înregistrările arată că ea a deţinut anterior şi alte proprietăţi în California şi în Washington, D.C., de asemenea.

    Emhoff a cumpărat casa din zona Brentwood în 2012 pentru aproximativ 2,7 milioane de dolari. Câţiva ani mai târziu, casa a fost transferată în fondul familiei lui Harris şi Emhoff.

    La fel ca mulţi proprietari de case americani, cuplul a beneficiat de aprecierea preţului locuinţei în ultimii ani. Conform estimărilor Zillow, casa cu patru dormitoare valorează în prezent aproximativ 5 milioane de dolari.

    De asemenea, ei au profitat de ratele dobânzilor scăzute din punct de vedere istoric, care au atras mulţi proprietari de case să refinanţeze în timpul pandemiei.

    Cuplul a obţinut o ipotecă cu rată ajustabilă (ARM) pe şapte ani, în valoare de 2 milioane de dolari şi 2,625%, de la Wells Fargo, în 2020. Anterior, ei au contractat un ARM pe şapte ani, 2,625% în 2016 pentru aceeaşi proprietate.

  • Reteaua franceză Carrefour inaugurează un nou hipermarket rebranduit şi remodelat dintre cele preluate de la Cora, în centrul comercial Supernova din Şoseaua Alexandriei

    Reteaua franceză Carrefour inaugurează un nou hipermarket rebranduit şi remodelat dintre cele preluate de la Cora, în centrul comercial Supernova din Şoseaua Alexandriei.

    Odată cu achiziţia operaţiunilor Romania Hypermarche SA (Cora), Carrefour ajunge la aproximativ 450 de magazine pe plan local, în 113 oraşe, cu peste 17.000 de angajaţi. Ca urmare a integrării magazinelor Cora, reţeaua de hipermarketuri a Carrefour ajunge la 57 de magazine.

    Hipermarketul reprezintă primul format cu care Carrefour s-a lansat pe piaţa din România, în 2001.  

    „Ne reafirmăm angajamentul de a oferi românilor cel mai bun portofoliu de produse şi servicii, extinzând reţeaua noastră de hipermarketuri prin deschiderea unui nou magazin Carrefour în Bucureşti, un oraş cheie pentru clienţii noştri. Carrefour România îşi propune să fie un partener de încredere pentru comunitatea din Bucureşti, oferindu-le acestora mai mult decât o simplă experienţă de cumpărături. În noul magazin, clienţii noştri vor găsi o selecţie largă de peste 30.000 de produse, inclusiv bine cunoscute produse de la furnizori locali şi produse marcă proprie, precum şi o varietate de delicatese internaţionale.” a declarat Octavian Taralunga, Director de magazin, Carrefour Alexandriei.

    Grupul francez a obţinut anul trecut în Ro­mâ­nia o cifră de afaceri consolidată de 17,6 mld. lei, cu 52% mai mare decât în 2022, arată calculele ZF realizate pe baza datelor oferite de către companie. Avansul este susţinut, cel puţin parţial, şi de pre­lua­rea operaţiunilor Cora în România, mutare care a rotunjit veniturile comerciantului din Hexagon cu aproape 1,4 mld. lei.

    Cea mai mare contribuţie la totalul busi­nessului o are însă firma Carrefour Ro­mânia, care operează hipermarketurile. Aceasta a obţinut în 2023 afaceri de 11,4 mld. lei, aproape cât tot businessul conso­lidat din anul anterior.

    Carrefour România operează în România prin cinci entităţi juridice: Carrefour S.A., Artima S.A., Columbus Operational SRL, Supeco Investment SRL şi, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A


     

     

     

  • Hidroelectrica începe probele pentru punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 de la Stejaru, cea mai mare hidrocentrală din România, cu o capacitate instalată de 210 MW

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie din România, anunţă că hidroagregatul 5 din cadrul Hidrocentralei Stejaru a fost sincronizat cu sistemul energetic naţional, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare şi primirea notificării de punere sub tensiune de la Delgaz Grid.

    Proiectul de retehnologizare a fost iniţiat printr-un contract încheiat între Hidroelectrica şi Asocierea Romelectro – Litostroj Power Doo, lucrările fiind continuate ulterior de S.S.H. Hidroserv S.A., în urma rezilierii contractului iniţial, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, valoarea lucrărilor rămase de executat, realizate de Hidroserv, se ridică la aproximativ 19 milioane de lei.

    “Modernizarea Hidrocentralei Stejaru este esenţială pentru creşterea eficienţei şi asigurarea continuităţii producţiei de energie curată. Ne concentrăm pe core business, iar retehnologizarea şi punerea în funcţiune a hidroagregatului 5 reprezintă un pas important în procesul de securizare a asset-urilor deja existente ale Hidroelectrica”, spune Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica.

    Hidrocentrala Stejaru, situată pe râul Bistriţa, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui, are o capacitate instalată de 210 MW, fiind cea mai mare hidrocentrală din ţară. Proiectul său a început şi a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcţiune în 1960.

    Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălţime de 127 metri şi o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi şi o suprafaţă de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.


     

     

  • Ţara unde doar milionarii îşi mai permit case. Pentru restul oamenilor visul de a avea propria locuinţă a devenit imposibil de atins după ce preţurile au crescut şi ratele au explodat

    Pentru tot mai mulţi americani visul de a avea propria locuinţă devine imposibil de atins după ce preţurile imobiliarelor au crescut, iar creditele ipotecare au devenit prea scumpe. Singurii care îşi mai permit o casă sunt milionarii, scrie Bloomberg.

    Doar segmentul locuinţelor high-end, care se vând la preţuri ce depăşesc un milion de dolari, a bifat o creştere a vânzărilor în iunie. În restul pieţei, vânzările de locuinţe au dezamăgit şi s-au situat sub aşteptări. Vânzările de locuinţe vechi au scăzut de asemenea pentru a patra lună la rând.

    Pentru un credit ipotecar luat pe o perioadă de 30 de ani rata se învârte în jurul pragului de 6,9%, însă înainte de pandemie ea se situa la doar 3%. În acest context, tot mai puţini americani sunt gata să bată palma cu băncile pentru bani de casă.

    Milionarii sunt singurii feriţi de problema ratelor, pentru că în tranzacţiile pentru casa de vis ei pot apela oricând la cash.

    Rezultatul este un boom imobiliar al segmentului high-end care aduce cel mai mare constructor american de case de lux, pe noi culmi la bursă. Toll Brothers Inc. a înregistrat comenzi peste aşteptări şi şi-a majorat previziunile privind livrările de locuinţe pe 2024.

    Acţiunile companiei se tranzacţionează aproape de record după o creştere de aproximativ 170% de la începutul anului 2023.  Raliul bursier a transformat compania în cel mai performant dezvoltator american de locuinţe din ultimele şase luni.

    Conform datelor Redfin, la sfârşitul primului trimestru, 45% dintre cumpărătorii de locuinţe de lux din SUA au folosit doar numerar, cea mai mare pondere din ultimul deceniu. Portofoliile de acţiuni, averile moştenite şi tranzacţiile de la bursă, sunt surse solide de finanţare pentru cumpărătorii înstăriţi.

    În schimb, cumpărătorii entry-level depind de economiile personale şi de salariile lor, care n-au ţinut pas cu inflaţia. Din acest motiv, băncile refuză de multe ori să acorde un credit, mai ales dacă clientul mai are şi alte tipuri de împrumuturi, unde pe fondul veniturilor reduse restanţele încep să se adune.

    În final, toţi aceşti factori fac dificil de atins obiectivul de avea propria casă pentru tot mai mulţi americani, iar criza locuinţelor nu pare să aibă vreo soluţie în viitorul apropiat.

     

     

     

  • Descoperă un NOU MENIU de excepţie la KONG Restaurant & Lounge.

    Bucură-te de o experienţă culinară de excepţie la KONG. Noul meniu îmbină cu mare artă influenţe mediteraneene şi asiatice într-o experienţă de fine dining, redefinind conceptul de fusion cuisine.

    În noul meniu KONG, vei descoperi delicatese ce te vor purta pe tărâmuri exotice, precum:

    Beef Tacos & Truffles – o combinaţie surprinzătoare ce te va cuceri instantaneu, în care carnea de vită proaspătă se îmbină perfect cu aroma subtilă a trufelor şi gustul subtil al fisticului. Acest preparat oferă echilibrul perfect între savoarea robustă a cărnii de vită şi aroma subtilă şi distinctă a trufelor.

    A5 Wagyu Striploin – O bucată suculentă de carne de vită japoneză, fragedă şi plină de aromă, gătită cu măiestrie pentru a te răsfăţa cu fiecare muscătură. A5 este cea mai înaltă clasă de vită Wagyu indicând calitatea superioară a cărnii. Fiecare muscătură se topeşte literalmente în gură, oferind o senzaţie de neuitat. Această carne este adesea servită simplu, alături de garnituri subtile, pentru a nu umbri savoarea distinctă a Wagyu-ului.

    Şi pentru momentele dulci, te invităm să încerci Baked Cheesecake, un desert special, preparat cu grijă şi atenţie care îţi va răsfăţa simţurile cu fiecare linguriţă. Este un desert elegant şi versatil, caracterizat printr-o crustă crocantă şi o umplutură catifelată şi bogată. Gustul său echilibrat, cu nuanţe de vanilie şi apă de zmeură infuzată, îl face o alegere perfectă pentru orice ocazie, de la mesele festive până la deserturile de zi cu zi.

    La KONG Restaurant & Lounge, fine dining nu este doar o promisiune, ci un mod de viaţă.

    Fie că vrei să te răsfeţi singur, să împartaseşti această experientă cu cei dragi sau împreună cu echipa de la birou, KONG te aşteaptă să descoperi toate deliciile noului meniu.

    Rezervă-ţi o masă acum pe www.kong.ro şi lasă-te purtat într-o călătorie culinară plină de surprize şi rafinament, unde fiecare preparat este o operă de artă iar fiecare masă este o experienţă unică!