BusinessMagazin

Blog

  • Şefa Spitalului Militar de Urgenţă: Viitorul va fi al chirurgiei robotice. Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci. Costul unei operaţii este în jur de 10.000 de euro

    Viitorul va fi al chirurgiei robotice, dar, în această etapă de dezvoltare şi investiţii a sistemului medical din România, robotul Da Vinci, spre exemplu, trebuie să se adreseze acelor afecţiuni cărora le este adresat, pentru că altfel este foarte scump de folosit. Aşadar, nu putem face numai chirurgie robotică la scară mai mare, pentru că o operaţie cu robotul Da Vinci este în jur de 10.000 de euro, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu, director general – comandant în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă din Bucureşti.

    „Robotica este viitorul, dar nu numai pentru chirurghie, ci şi pentru neurochirurghie. Suntem în dezvoltare şi este un trend pe care ne dorim să-l ţinem. (…) Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci, suntem în achiziţie centralizată pe SEAP, iar această procedură nu este deconectată de CNAS şi cred că dacă nu avem centre de cost pentru serviciile medicale, sistemul medical nu va progresa”, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că îşi doreşte să fie în România centre de cost pentru serviciile medicale.
    „Până nu le avem, vom trăi în statul paralel. Costul actului medical în sistemul de stat este unul şi costul actului medical în sistemul privat este altul. Dacă nu facem acest lucru, vom vorbi despre el până vom ieşi la pensie.”

    Medicul Florentina Ioniţă Radu a menţionat că Spitalul Militar a avut un robot Da Vinci şi l-am scos din uz, pentru că şi-a îndeplinit durata de viaţă. „Acum, sunt trei firme care se bat în costuri pe SEAP şi sperăm să obţinem un preţ bun.”

    Aceasta a mai spus că acum se lucrează la refacerea infrastructurii spitalului, pentru că Spitalul Militar este destul de vechi şi trebuie refăcut. „Avem finanţare din fonduri europene, de la CNAS şi fonduri de la Ministerul Apărării. În acelaşi timp, am investit foarte mult. Suntem singurul spital care are sistemul de iradirere intraoperatorie pentru tumorile cerebrale, un pas înainte. De asemenea, avem o investiţie în radioembolizare cu molecule de itriu 90 şi suntem printre primii care fac asta în ţară.”

    Spitalul Militar încercă să ţină pasul cu investiţiile la fel cum fac şi spitalele din mediul privat, iar general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu consideră că este loc în continuare pentru toată lumea în acest sector. „Însă este important să ne jucăm corect şi să facilităm accesul pacientului la servicii medicale. De ce marile spitale private nu investesc şi în unităţi de primiri urgenţe?”

    În acelaşi timp, vizavi de abonamentele la sistemul privat de sănătate, ea crede că „ţin oamenii sunt capitvi”. „Dacă durează treo luni să te programezi la privat, de ce e mai bun abonamentul de sistemul privat decât să mergi la stat?”, se întreabă medicul.

     

     

  • Invazia produselor chinezeşti în campania prezidenţială din SUA: Cum reuşesc comercianţii online din China să ocolescă tensiunile comerciale şi să afecteaze producătorii americani

    Comercianţii chinezi au invadat pieţele online pentru a vinde produse legate de alegerile prezidenţiale din SUA, în ciuda faptului că ambele tabere promovează produse fabricate local. Conform unei analize realizate de Financial Times, peste 90% dintre cele mai bine vândute steaguri şi pălării Donald Trump şi Kamala Harris pe Amazon provin de la vânzători cu adrese în China. Cu toate acestea, atât Trump, cât şi Harris afirmă pe site-urile lor oficiale că vând doar produse fabricate în SUA, scrie FT.

    Producătorii chinezi intervievaţi de FT au declarat că depind de vânzările directe către susţinătorii celor doi candidaţi, după ce comenzile din partea comercianţilor americani au scăzut pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Beijing.

    Mai mulţi comercianţi chinezi afirmă pe paginile oficiale Amazon că produsele lor sunt fabricate în SUA pentru a atrage cumpărători americani patrioţi, deşi acestea intră în SUA cu etichete „Made in China”. Această situaţie a afectat producătorii americani, care se confruntă cu costuri ridicate ale forţei de muncă şi ale materiilor prime. Mai mulţi fabricanţi americani de steaguri au raportat pierderi de vânzări în faţa produselor chinezeşti mai ieftine.

    Acest aflux de produse ieftine şi etichetarea incorectă a provenienţei lor au generat nemulţumiri în rândul producătorilor americani, care acuză concurenţa neloială. Situaţia subliniază dificultăţile cu care se confruntă SUA în eforturile de a-şi reduce dependenţa de importurile din China, pe fondul încercărilor administraţiei Biden de a închide o lacună comercială care permite importurile sub 800 de dolari fără taxe vamale.

    De ani de zile, fabricile din China au furnizat produse pentru campaniile electorale din SUA. Comercianţii din Yiwu, un oraş renumit pentru pieţele sale en-gros, susţin că au putut anticipa victoria lui Trump în 2016 pe baza comenzilor ridicate. Cu toate acestea, tensiunile dintre SUA şi China au îngreunat acest model de afaceri. Potrivit a cinci vânzători din oraşul Yiwu, comenzile pentru alegerile din 2024 au scăzut cu 20-30% faţă de 2020, deoarece cumpărătorii americani se orientează către furnizori din Vietnam şi Cambodgia.

    „Clienţii americani doresc un lanţ de aprovizionare mai diversificat, chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari”, a declarat Jack Zhang, un vânzător de steaguri din Yiwu.

    Conform datelor oficiale ale Comisiei americane pentru comerţ internaţional, importurile americane de steaguri naţionale din China au scăzut cu peste un sfert între 2022 şi 2023, ajungând la 2 miliarde de dolari.

  • Visa se află sub presiune: Departamentul de Justiţie al SUA pregăteşte un proces antitrust major împotriva giganţilor plăţilor electronice

    Departamentul de Justiţie al SUA se pregăteşte să iniţieze un proces antitrust împotriva Visa, acuzând compania de comportament anticoncurenţial, potrivit FT.

    Surse familiare cu situaţia au declarat că procurorii federali intenţionează să depună plângerea încă de marţi, după ce DoJ a desfăşurat o investigaţie de mai mulţi ani asupra practicilor de afaceri ale Visa.

    În 2021, Visa a dezvăluit într-un raport oficial că divizia antitrust a DoJ a solicitat informaţii despre posibilele încălcări ale legilor antitrust, care interzic comportamentele anticoncurenţiale şi monopoliste. Investigaţia s-a concentrat pe activităţile Visa legate de cardurile de debit în SUA, dar şi pe concurenţa cu alte reţele şi metode de plată.

    Anul trecut, Visa a anunţat că procurorii au solicitat documente suplimentare în cadrul acestei anchete. Compania a declarat că s-a angajat să colaboreaze cu DoJ şi a afirmat, în 2021, că practicile sale privind cardurile de debit în SUA respectă legile aplicabile.

    Departamentul de Justiţie şi Visa nu au comentat oficial situaţia. Potenţialul proces a fost raportat iniţial de Bloomberg.

    După această ştire, acţiunile Visa au scăzut cu aproape 2% în tranzacţiile de după închiderea pieţei.

    Nu este încă foarte clar dacă domeniile de interes dezvăluite anterior de Visa vor fi punctul central al viitorului proces intentat de DoJ.

    Autorităţile antitrust au investigat şi concurenţii Visa. Anul trecut, Mastercard a ajuns la un acord cu Comisia Federală pentru Comerţ (FTC) pentru a soluţiona acuzaţiile conform cărora ar fi forţat ilegal comercianţii să utilizeze reţeaua sa de plăţi pentru tranzacţiile cu carduri de debit.

    La începutul acestui an, Visa şi Mastercard au convenit să reducă anumite comisioane percepute comercianţilor în cadrul unei înţelegeri care ar fi permis acestora să economisească 30 de miliarde de dolari în cinci ani. Totuşi, acordul a fost respins de un judecător federal.

    Sub conducerea lui Jonathan Kanter, divizia antitrust a Departamentului de Justiţie a iniţiat o serie de cazuri importante, încercând să limiteze puterea companiilor mari, inclusiv din sectorul Big Tech. DoJ se află într-un proces împotriva Google, acuzând compania de monopolizare a pieţei publicităţii digitale, câştigând un alt proces în care Google a fost considerată monopolistă pe piaţa motoarelor de căutare online.

  • Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias: Raportul dintre spitalele publice şi cele private este de complementaritate. Nu văd o competitie

    Raportul dintre spitalele publice şi private este de complementaritate, iar pentru a functiona acest lucru ar trebui să ne cunoaştem mai bine, să discutăm cu cărtile pe fată, a declarat Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias în cadrul conferintei ZF HEALTH & PHARMA SUMMIT’24. ZIUA II.

    ”Nu văd o competitie. Ambele părti vor să facă bine pacientului, asta e constructiv. Dacă zmucim de pacient să vină la unul sau la altul nu mai e constructiv. Trebuie să vedem ce face zona publică, ce face zona privată, pentru a fi bine pacientului. Cum putem colabora”.

    În afară de investitiile continue în echipamente medicale, care se depreciază repede moral şi trebuie înoite, Spitalul Elias investeşte în infrastructură.

    ”Spitalele publice nu mai au infrastrucura acum, cam toate sunt vechi, depăşite de regulile actuale ale jocului şi este greu să conformezi o casă veche la cerinte noi. La Elias cea mai veche clădire e din 1936. LA Colentina era dinainte de 1900. Ne gândim la o clădire nouă şi suntem în faza de studiu de fezabilitate”.

    Ce a mai declarat Mugur Ardelean:

    ►Avem performantă în sistemul public, iar unul din mijloacele de readucere a încrederii ar fi să facem cunoscute actele medicale de exceptie care se fac în spitalele de stat.

    ►Un alt lucru care tine de noi este o comunicare mai bună cu publicul, o problemă mai veche a noastră. De multe ori nu mai ai disponibilitatea de a avea o comunicare bună cu cel in fată, şi e păcat ca e aşa. Poate la Facultatea de Medicină studentul ar trebui să primească şi informatii despre comunicarea medicală.

     

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Pentru că Rolex nu mai are de vânzare ceasuri de lux originale, a început să vândă modele deja purtate, doar că la preţuri aproape duble faţă de cele la prima mână

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Vremurile când bărbatul era cel care trebuia să meargă la muncă la program zi de zi pentru a întreţine familia au apus. Acum, tot mai mulţi taţi stau cu copiii acasă şi lucrează remote

    Ideea din anii 1950 a familiei americane, în care bărbatul era capul sau nucleul familiei şi se află la birou de la 9 la 5, în timp ce soţia sa avea grijă de copii şi casă, nu mai există. Mai mult decât atât, odată cu ascensiunea muncii remote, asistăm la un fenomen inversat, din ce în ce mai popular în Statele Unite ale Americii: tatăl care alege să lucreze de acasă sau chiar să renunţe la muncă, pentru a-i permite soţiei sale să evolueze pe plan profesional.

    În Costa Mesa, un oraş din Orange County, California, cunoscut pentru bogăţia şi plajele sale, ea lucrează pentru a deveni parteneră la biroul local al unei mari firme de avocatură, iar el este director executiv la un startup tehnologic din zona Bay Area, aflat la mai mult de 400 de mile distanţă. În Cambridge, Massachusetts, el scrie cod în apartamentul lor de lângă campus, în timp ce ea îşi urmează cursurile la Facultatea de Drept de la Harvard. Ea este obstetrician, el lucrează de la distanţă pentru o companie de tehnologie; ea este cadru universitar la o universitate din Ivy League, el lucrează pentru o companie de criptomonede. Peste tot în Statele Unite, în rândul celor educaţi şi cu venituri ridicate, pare să apară un nou trend, scrie un articol amplu publicat de The Economist: când soţiile pleacă dimineaţa la birourile, sălile de clasă sau spitalele unde lucrează, îşi iau la revedere de la soţii lor, care rămân acasă.

    Jurnaliştii publicaţiei americane spun că nu este vorba despre o reeditare inversată a anilor 1950. Până la urmă, bărbaţii încă lucrează, nu se ocupă în principal de gătit, curăţenie şi îngrijirea copiilor. Însă noile obiceiuri reflectă un efect neapreciat suficient al ascensiunii muncii la distanţă: ascensiunea soţului care lucrează de acasă.

    Bărbaţii şi femeile încă se specializează în tipuri diferite de muncă. Locurile de muncă din industrii precum ştiinţa calculatoarelor şi ingineria sunt disproporţionat ocupate de bărbaţi. Predatul şi îngrijirea medicală sunt dominate de femei. Profesii precum avocatura şi medicina pot angaja încă mai mulţi bărbaţi decât femei, dar balanţa începe să se încline invers: mai multe femei decât bărbaţi sunt înscrise la facultăţile de drept şi medicină. Astfel, în rândul cuplurilor tinere, este probabil mai frecvent ca ea să devină avocat sau doctor decât el.

    Procentul părinţilor care nu lucrează pentru salariu a rămas constant la 18% în ultimii aproximativ 30 de ani, conform studiului Pew. Însă, ponderea părinţilor care stau acasă şi sunt taţi a crescut, de la 11% în 1989 la 18% în 2021.

    Diferitele ocupaţii au trebuit, de asemenea, să adopte abordări diferite faţă de munca la distanţă. O minoritate a profesioniştilor din domeniul medical pot lucra de la distanţă, prin telemedicină, dar majoritatea trebuie să îşi trateze pacienţii faţă în faţă. Avocaţii pot fi legaţi de un anumit stat sau zonă din Statele Unite prin licenţa şi specializarea lor. Între timp, industriile care au raportat cel mai înalt nivel de flexibilitate în munca la distanţă sunt cele de programare şi tehnologie, arhitectură, inginerie şi afaceri. Aproximativ jumătate dintre persoanele care lucrează în domenii precum informatica sau matematică lucrează exclusiv de la distanţă. Consecinţa este că, în ansamblu, bărbaţii pot lucra mai uşor de oriunde doresc. Un sondaj realizat de McKinsey, o firmă de consultanţă, a constatat că 38% dintre bărbaţi aveau opţiunea de a lucra complet de la distanţă, comparativ cu 30% dintre femei. Aproximativ jumătate dintre femei au raportat că nu pot lucra deloc de la distanţă, comparativ cu 39% dintre bărbaţi.

    Acest lucru poate suna ca încă un mod în care femeile par să aibă de pierdut. Dar această viziune este mioapă. Cuplurile fac compromisuri de multe feluri pentru ca vieţile lor să funcţioneze împreună. Dacă ei i se oferă o mare promovare, condiţionată de mutarea în Chicago, s-ar putea să fie nevoită să o refuze dacă locul de muncă al lui este legat de New York. Libertatea geografică a oricăruia dintre parteneri face posibilă avansarea celuilalt în carieră. Cuplul din Costa Mesa citat la începutul articolului a ales acea zonă deoarece era convenabilă pentru locul ei de muncă şi pentru accesul la bunicii copiilor lor, care acum îi distrează regulat pe cei mici, scrie The Economist.

    Claudia Goldin, laureată a Premiului Nobel, a scris despre cum munca la distanţă poate fi un avantaj pentru femei. În ultimii 200 de ani, participarea femeilor pe piaţa muncii a fost cea mai ridicată atunci când a fost posibil să desfăşoare munca plătită de acasă. De asemenea, a descoperit că diferenţele salariale între genuri sunt cele mai mici în domeniile în care munca flexibilă este norma.

    În ansamblu, bărbaţii pot lucra mai uşor de oriunde doresc. Un sondaj realizat de McKinsey, o firmă de consultanţă, a constatat că 38% dintre bărbaţi aveau opţiunea de a lucra complet de la distanţă, comparativ cu 30% dintre femei. Aproximativ jumătate dintre femei au raportat că nu pot lucra deloc de la distanţă, comparativ cu 39% dintre bărbaţi.

    Publicaţia The Hill citează un studiu realizat de Pew Research Center în 2023 din care reieşea că unul din cinci părinţi care stau acasă în Statele Unite este acum tată. Procentul părinţilor care nu lucrează pentru salariu a rămas constant la 18% în ultimii aproximativ 30 de ani, conform studiului Pew. Însă, ponderea părinţilor care stau acasă şi sunt taţi a crescut, de la 11% în 1989 la 18% în 2021. Experţii atribuie creşterea numărului de taţi care stau acasă schimbărilor din condiţiile economice ale familiilor. „Potenţialul de câştig al femeilor a crescut considerabil în această perioadă, pe măsură ce nivelul lor de educaţie a crescut constant”, a declarat Jocelyn Wikle, profesor asistent la Şcoala de Viaţă de Familie de la Universitatea Brigham Young. Femeile au depăşit constant bărbaţii în ceea ce priveşte nivelul de educaţie de-a lungul anilor. Biroul de Recensământ al SUA a constatat că, în 2021, 53,1% dintre adulţii cu vârsta de 25 de ani sau mai mult care aveau o diplomă de licenţă sau mai mult erau femei, în timp ce 46,9% erau bărbaţi.

    Un alt studiu Pew din 2022 a arătat că femeile câştigă teren şi în rândul celor mai bine plătite profesii din SUA. Conform studiului, femeile reprezintă 35% dintre angajaţii în cele mai bine plătite 10 profesii din SUA, precum cele de medici, avocaţi şi farmacişti. Această cifră este cu 22 de puncte procentuale mai mare decât în 1980. „Aceste realităţi economice înseamnă că pentru unele familii este mai bine ca tatăl să stea acasă, iar mama să fie cea care câştigă banii”, a adăugat Wikle. Spre exemplu, diferenţa de potenţial de câştig datorată educaţiei a jucat un rol important în decizia lui Chris Braaten, un tată de 40 de ani din Bakersfield, California, de a fi părinte care stă acasă. Înainte de a se căsători, Braaten şi soţia sa au fost de acord că unul dintre ei va rămâne acasă pentru a avea grijă de copiii lor. După ce s-a născut prima lor fiică, soţia lui Braaten a rămas iniţial acasă, lucrând la un colegiu local. Dar soţiei îi lipsea munca din sectorul nonprofit, iar având în vedere diferenţa dintre nivelurile lor de educaţie – cei doi ştiau că ea va putea câştiga mai mult atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În plus, Braaten nu era mulţumit de munca sa şi era mai interesat să se ocupe de copilul lor. Astfel, când soţia sa a rămas însărcinată din nou, Braaten s-a oferit să stea acasă. „Părea o decizie evidentă”, a spus el. The Hill a discutat cu mai mulţi taţi care stau acasă cu normă întreagă şi care, ca şi Braaten, au spus că soţiile lor aveau un potenţial mai mare de câştig datorită diferenţei de educaţie. Mulţi dintre aceşti taţi au spus că dorinţa ca unul dintre părinţi să rămână acasă pentru a avea grijă de copii a fost o decizie comună. De asemenea, mulţi dintre aceşti bărbaţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de locurile lor de muncă şi au spus că a sta acasă cu copiii le-a oferit o satisfacţie mai mare decât munca lor.

    Publicaţia americană Forbes sesizează şi cum, similar cu perioada crizei financiare, mulţi bărbaţi au părăsit forţa de muncă în timpul pandemiei şi nu s-au mai întors. Conform datelor publicate la finalul anului 2022, peste 7 milioane de bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani nu lucrau şi nu îşi căutau un loc de muncă. Economia şi piaţa muncii s-au schimbat. Puţine locuri de muncă mai sunt disponibile în industrii tradiţionale considerate orientate către bărbaţi, precum producţia, munca în fabrici şi construcţiile. Drept urmare, având mai puţine opţiuni şi incapacitatea de a găsi un loc de muncă adecvat în domeniul lor, mulţi aleg să părăsească piaţa muncii. O provocare majoră cu care se confruntă bărbaţii pe piaţa muncii este discriminarea legată de lipsa educaţiei formale. De exemplu, bărbaţii care nu au o diplomă universitară pot întâmpina dificultăţi în obţinerea unor locuri de muncă bine plătite în domenii administrative. Simţindu-se descurajaţi, unii bărbaţi preferă să renunţe la piaţa muncii decât să accepte locuri de muncă prost plătite şi instabile.   

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • (P) Optimismul toamnei: care sunt părţile bune ale finalului verii

    Pe măsură ce zilele devin mai scurte şi temperaturile încep să scadă, mulţi oameni se confruntă cu o uşoară nostalgie, simţind că vara se termină. Cu toate acestea, finalul verii aduce cu sine numeroase oportunităţi de a ne bucura de schimbările sezoniere şi de a descoperi frumuseţea unică a toamnei. În loc să ne concentrăm pe ceea ce lăsăm în urmă, putem privi cu optimism către noile experienţe şi beneficii pe care acest anotimp le oferă.

    Una dintre cele mai evidente bucurii ale toamnei este transformarea spectaculoasă a peisajului natural. Pe măsură ce frunzele copacilor încep să se schimbe în nuanţe calde de roşu, galben şi portocaliu, toamna devine un anotimp deosebit din punct de vedere vizual. Această paletă vibrantă aduce un sentiment de linişte şi frumuseţe, fiind o sursă constantă de inspiraţie pentru plimbările în natură sau drumeţii.

    Parcurile şi pădurile devin locuri ideale pentru a ne conecta cu natura şi a ne bucura de aerul proaspăt. Această schimbare de peisaj poate, de asemenea, să inspire o mai mare apreciere pentru trecerea timpului şi ciclicitatea vieţii. Pe măsură ce natura se pregăteşte pentru iarnă, putem şi noi să ne gândim la moduri de a ne pregăti pentru o perioadă de introspecţie şi reflecţie.

    Un aspect remarcabil al sosirii toamnei este eliberarea de rutina obositoare a pornirii ventilatorului de fiecare dată când ajungem acasă. După zilele toride ale verii, în care fiecare intrare în casă necesita răcorirea imediată a aerului cu ajutorul unui ventilator, venirea sezonului mai răcoros aduce o schimbare plăcută. În loc să ne simţim obligaţi să pornim ventilatorul pentru a combate căldura sufocantă, acum putem savura confortul natural al unui climat mai blând şi mai proaspăt. Această simplă schimbare nu doar că reduce consumul de energie şi cheltuielile, dar ne oferă şi un sentiment de relaxare şi răcoare binevenită, permiţându-ne să ne bucurăm de casa noastră fără zgomotul produs de ventilatoare sau de purificatoare de aer.

    Pentru mulţi, finalul verii marchează şi reîntoarcerea la şcoală sau la locul de muncă, aducând o restructurare a rutinei zilnice. Deşi acest lucru poate părea descurajant la început, reprezintă, de fapt, o oportunitate pentru noi începuturi. Toamna este un moment excelent pentru a stabili noi obiective, pentru a ne organiza mai bine şi pentru a ne redobândi concentrarea asupra lucrurilor care contează. Această schimbare de ritm poate oferi un sentiment de stabilitate şi structură, ajutându-ne să ne adaptăm mai bine la provocările zilnice.

    Toamna vine cu o abundenţă de fructe şi legume proaspete, aducând o gamă variată de arome şi preparate delicioase. Dovleacul, merele, perele, strugurii şi nucile sunt doar câteva dintre ingredientele de sezon care îşi fac loc în bucătăria noastră în această perioadă. Reţetele de plăcinte cu mere, supe de dovleac, sau chiar cidrul cald devin favoritele acestui sezon.

    Toamna este, de asemenea, un sezon bogat în festivaluri şi evenimente culturale. De la târgurile de toamnă şi sărbătorile de recoltă, până la festivaluri de film sau evenimente muzicale, această perioadă oferă multe ocazii de socializare şi de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut. Festivalurile de recoltă sunt o tradiţie îndrăgită în multe comunităţi din întreaga lume, oferind ocazia de a celebra roadele muncii de peste an şi de a se bucura de produsele locale.

    Pe măsură ce natura încetineşte ritmul şi ne oferă un spectacol vizual calmant, toamna poate fi şi un sezon al reflecţiei şi al introspecţiei. Spre deosebire de ritmul alert al verii, toamna ne invită să ne aplecăm asupra noastră, să analizăm realizările şi lecţiile învăţate în primele luni ale anului şi să ne stabilim obiectivele pentru perioada următoare.

    Această perioadă de tranziţie poate deveni un moment de autocunoaştere şi de evaluare personală. Fie că este vorba despre meditaţie, scrierea unui jurnal sau simpla contemplare a peisajelor de toamnă, sezonul acesta poate oferi un cadru perfect pentru reconectarea cu sinele şi pentru planificarea unor noi începuturi.

     

  • De la succesul în România la oportunităţi în Emiratele Arabe Unite. Cine este Cecilia Radu, recent numită director general al Novo Nordisk în EAU

    Cecilia Radu a fost recent numită Vicepreşedinte şi Director General al Novo Nordisk Emiratele Arabe Unite, devenind astfel prima româncă care ocupă o astfel de poziţie de leadership în cadrul companiei daneze pe o piaţă internaţională. Această numire reprezintă un moment de cotitură pentru cariera sa, după un mandat de succes în fruntea Novo Nordisk România, unde a condus organizaţia către o creştere de la 282 de milioane de lei, la aproximativ 1 miliard de lei.

    Cecilia Radu şi-a început cariera în cadrul Novo Nordisk în 2016, într-un moment în care compania era deja bine poziţionată pe piaţa românească, dar cu un potenţial semnificativ de creştere. Sub conducerea sa, Novo Nordisk România a cunoscut o expansiune rapidă, ajungând de pe locul 23 în 2020 pe locul 8 în 2023 în clasamentul celor mai mari companii farmaceutice din România. Ea a fost recunoscută pentru abilitatea de a transforma organizaţia nu doar la nivel de cifre, ci şi prin cultura organizaţională pe care a cultivat-o. Într-un interviu recent, a subliniat importanţa „empowerment-ului” în echipă şi a luării deciziilor rapide şi eficiente, factori care au contribuit semnificativ la performanţa organizaţiei. Ea a creat un cadru care le-a permis angajaţilor să-şi dezvolte abilităţile şi să contribuie activ la succesul companiei.

    Novo Nordisk este o companie globală în domeniul sănătăţii, fondată în 1923, cu sediul central în Danemarca şi axată pe învingerea bolilor cronice grave. Compania Novo Nordisk are aproximativ 66.000 de angajaţi în 80 de sedii din întreaga lume şi comercializează produse în aproximativ 170 de ţări.

    Citiţi însă mai multe despre parcursul de leadership al Ceciliei Radu în una dintre ediţiile viitoare ale BUSINESS Magazin, în cadrul rubricii Cine vine/Cine pleacă. 

  • Furnizorul de electricitate Restart Energy a implementat un proiect fotovoltaic pentru compania Tehno Proenergy din SIbiu în valoare de aproximativ 900 000 de euro

    Furnizorul de electricitate Restart Energy a finalizat implementarea unui proiect fotovoltaic pentru compania Tehno Proenergy din SIbiu  în valoare de aproximativ 900 000 de euro, investiţie care va fi amortizată în aproximativ cinci ani.

    Proiectul este format din 1.818 panouri situate pe acoperişul unui imobil din comuna Sona, judeţul Alba.

    Panourile acoperă o suprafaţă de 10.000 mp şi vor produce 1.287 MWh de energie pe an, acoperind integral consumul energetic al Tehno Proenergy.

    „Suntem aici pentru a ne susţine partenerii în procesul de tranziţie energetică, pentru a deveni sustenabili folosind energie verde produsă local şi profitabili prin optimizarea costurilor cu energia. Este responsabilitatea noastră să cunoaştem în detaliu problemele cu care se confruntă aceştia şi să le oferim cele mai bune soluţii. De asemenea, înţelegem, poate mai mult decât companiile multinaţionale, nevoia de flexibilitate specifică pieţei româneşti şi încercăm să minimizăm timpul pierdut cu birocraţia specifică”, spune Armand Domuţa, CEO & Founder Restart Energy.

    În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanţarea dezvoltării a 500 MW de proiecte  regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toţi clienţii finali.

    În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligaţiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori Bucureşti, având codul REO26.

    În iunie 2024, furnizorul de energie a încheiat un contract de racordare cu Transelectrica în valoare de 56 de milioane de lei pentru un parc fotovoltaic de 500 MW, în urma căruia peste 200.000 de gospodării vor fi alimentate cu energie verde. Parcul fotovoltaic va produce anual peste 800.000 MWh şi va ajuta la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 400.000 tone pe an, respectiv 12 milioane de tone de CO2 evitate, pe toată perioada de viaţă a proiectului, însemnând beneficii de mediu în valoare de peste 1 miliard de dolari.

    Portofoliul de proiecte fotovoltaice al Grupului Restart Energy în curs de dezvoltare este de peste 1.000 MWp.

     

  • Veşti bune pentru contribuabili: ANAF organizează seminare online dedicate facilităţilor prevăzute de OUG 107/2024

    ANAF organizează seminare web dedicate facilităţilor fiscale prevăzute de OUG nr. 107/2024 în următoarele date: 30.09.2024, 10.10.2024, 16.10.2024, 22.10.2024 şi 25.10.2024, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul instituţiei.

    Contribuabilii care vor să afle condiţiile ce trebuie întrunite pentru a beneficia de prevederile OUG nr. 107/2024 se pot înscrie la seminarele susţinute de structurile de asistenţă pentru contribuabili, durata acestora fiind de 2 ore.

    Înscrierea este facilă, direct pe portal, şi se poate efectua până la data şi ora începerii seminarelor, în limita locurilor disponibile, de maximum 500 de participanţi.

    De la începutul anului şi până în prezent, la seminarele organizate de ANAF au participat aproape 10.000 de persoane.