BusinessMagazin

Blog

  • Şefa Enayati Medical City: Când mă uit în sistemul medical, am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară

    Pentru a avea performanţă în sistemul medical, adică ca pacientul să primească cel mai bun tratament, trebuie să investim la bază, în medicina primară, care acum este „o temelie şubredă”, consideră Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, oraşul medical al lui Wargha Enayati, fondator al reţelei Regina Maria.

    „Cred că o piaţă medicală sănătoasă trebuie să aibă multe clinici, nu puţini coloşi. Credem în servicii supraspecializate. Cred că este extraordinar să avem robotul Da Vinci, centre care fac oncologie, investiţii în neurologie, dar când mă uit în sistemul medical am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară, în care pacientul intră pe o poartă greşită, pentru că ajunge la medicul de familie, care nu are capacitatea să rezolve problema din varii motive şi devine doar un trimiţător”, a spus Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că nu e important că au un spaţiu mare, de 30.000 mp, ci modelul după care funcţionează. Viziunea Enayati Medical City este de a da acces pacientului, indiferent că este abonat sau nu, la un sistem medical deschis. „Lucrăm într-o reţea cu alte clinici partenere şi în momentul în care pacientul are o problemă îi spunem unde este cel mai bun specialist pentru rezolvarea ei.”

    Astfel, acest consierge medical este un medic de familie ideal, care nu este încărcat de hârti, care este un foarte bun diagnostician şi care coordonează tot traseul pacientului într-un sistem medical, ceea ce înseamnă că serviciile medicale nu se dublează, pacienţii nu fac mai multe investigaţii decât e nevoie şi nu merg la doi specialişti, doar pentru că nu ştie ce să mai facă.

    „Înseamnă că pacientul are un medic care-i urmăreşte traseul medical cap-coadă, iar asta aduce eficienţă. În State, unde consierge medical este împământenit, scade accesarea în camerele de gardă cu 40%. În România, acum avem 5 milioane de pacienţi în camerele de gardă ale spitalelor, iar dacă 40% n-ar mai ajunge acolo, lucrurile ar sta altfel”, a subliniat şefa Enayati Medical City.

    Totodată, a adăugat că pacientul trebuie să fie trimis la medicul care-i rezolvă problema de un alt medic şi nu să meargă de capul lui.

  • Dezvăluire şocantă făcută de Financial Times: Prigozhin a folosit celebrele bănci occidentale JPMorgan şi HSBC pentru a plăti trupele Wagner

    JPMorgan Chase şi HSBC au procesat, fără să ştie, plăţi ale unor companii africane controlate de Yevgeny Prigozhin, în timp ce armata privată a acestuia se extindea pe continent, scrie FT.

    Documente obţinute de Center for Advanced Defense Studies (C4ADS), un think-tank american, au arătat că o companie sudaneză deţinută de Prigozhin a cumpărat echipament industrial din China, plaţile fiind procesate de mari bănci vestice.

    Astfel, Yevgeny Prigozhin, care a murit anul trecut în urma prăbuşirii avionului său, a reuşit să creeze o reţea care a indus în eroare instituţiile financiare globale.

    O factură din august 2017 a Meroe Gold, companie sudaneză folosită de Wagner, arată că a transmis o plată printr-o bancă locală folosind JPMorgan Chase drept intermediar, pentru beneficiarul din China.

    Altă factură din aceeaşi an arată că Meroe Gold a transmis plata pentru nişte generatoare diesel şi parţile de schimb ale acestora în China, folosind Hang Seng Bank, parte a grupului HSBC.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Principalul motiv pentru care România nu are producţie de medicamente este că şefii marilor fabrici au fost prea îngâmfaţi ca să stea la o masă să pună pe hârtie o strategie naţională pe care s-o prezinte Guvernului

    S-o spunem din capul locului, daca nu era pandemia nu mai exista industria farmaceutica in România. Se construiau probabil încă vreo 2-3 malluri pe locul fabricilor de medicamente existente, intenţiile de extindere sau de investiţii care au început după pandemie nu ar fi prins viaţă, facultăţile nu ar fi pregătit resursa umana pentru industria farmaceutica iar comerţul ar fi înflorit din importuri. 10% deficit de balanţă comerciala din medicamente ar fi devenit 15% in scurt timp.

    Desigur, nimeni nu vrea ca in România sa fie fabrici de medicamente astfel încât dependenta de importuri pentru nevoile primare ale unei tari –  mâncare, chimie, energie si apărare  – sa fie completa. Suntem praf la producţia de chimie si energie, avem dependenta completa de importuri la  apărare, ce bine ar fi fost pentru importatori sa avem si dependenta completa de medicamente. Eram cu spatele la perete si cu mana întinsă cerşind la toţi.

    După pandemie, când se făceau propuneri ridicole sa fabricam de azi pe mâine vaccinuri si măşti si mânuşi si materiale sanitare, parcă-parcă autorităţile au fost mai destupate la minte, fără a avea însă o foaie de parcurs. Era la nivelul unor ministere o gândire de felul : ”ce bine ar fi sa avem fabrici de medicamente in tara”. Dar nimeni nu ştia de unde sa înceapă.

    Atunci a fost cel mai bun moment ca şefii fabricilor de medicamente sa aibă pregătit un plan de acţiune, câteva direcţii de lucru comune sau o lista de medicamente absolut esenţiale pentru care sa ceara autorizaţii de a fi produse in tara. Sau măcar sa îşi plaseze strategic un secretar de stat la minister care s-o facă pentru ei – este plin de exemple de industrii care după pandemie au primit scutiri, facilitaţi, amnistii si scheme de ajutor. A fost un prim moment pierdut pentru ca şefii de fabrici, prea narcisişti, prea incompetenţi si prea mulţumiţi de câştigurile făcute in pandemie, nu au exploatat momentul pentru a pregăti acţiuni strategice.

    Apoi a venit dusul rece al Uniunii Europene care si-a dat seama ca este la rândul ei victima discontinuităţilor de medicamente pentru ca, dependente de China si India, lanţurile de aprovizionare au devenit lungi, scumpe si nesigure. Ca urmare, guverne din tari precum Austria si Franţa, ca exemple, au primit de la fabricile locale planuri strategice clare si au alocat bani grei pentru investiţii industriale in antibiotice si paracetamol.  Între timp Uniunea Europeana a lansat planuri de finanţare pentru reshoring-ul industriei si fabricarea de produse finite pe teritoriul uniunii –  in plus este in pregătire si o schimbare legislativa radicala a modului in care este privita industria farmaceutica. Din nou, şefii de fabrici din ţară, prea mulţumiţi de valoarea lor, nu au stau jos ca sa pregătească un memorandum pentru ca Romania sa fie cuprinsa in noul plan al uniunii in ceea ce priveşte industria.

    Si, ultima frontiera a arogantei şefilor de fabrici. A trebuit sa vina Guvernul sa creeze un comitet interministerial pentru creşterea competitivităţii industriei farmaceutice – şefii de fabrici nu s-au putut trezi dimineaţa ca sa formuleze un plan de acţiune.

    Nu Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Alexandru Rafila, Radu Oprea, Răzvan Prisada sau predecesorii lor sunt de vina ca România este rău de tot in urma tarilor din Europa de Est, nici nu vorbim de cele din Europa de Vest, la producţia de medicamente. Nu ei trebuiau sa se activeze ca sa aducă soluţii. Sunt de vina şefii marilor fabrici de medicamente care, prea plini de ei, au fost incapabili in ultimii 10 ani sa stea la o masa si să pună in discuţia Guvernului o foaie de parcurs.

  • Stroe (PNL): Nu mai putem avea încredere în PSD. Îşi doreşte prea mult toată puterea

    „PSD este ultimul care să vorbească despre <haos politic> sau despre <minciună>, aşa cum spun reprezentanţii acestui partid. Schimbările de decizie ale PSD, de pe o zi pe alta, făcute cu ochii pe sondaje şi din interes electoral, au devenit o practică care nu duce la consens, ci doar la incoerenţă la guvernare. După ce Marcel Ciolacu şi-a încălcat cuvântul din nou, nu mai putem avea încredere în PSD că îşi respectă angajamentele. A devenit, din păcate, un obicei pentru PSD să spună ceva şi apoi să ia altă decizie”, scrie pe Facebook Ionuţ Stroe.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al liberalilor, subiectul legii care permite preşedinţilor în funcţie să candideze la final de mandat este o propunere asumată de PSD şi Marcel Ciolacu, „care apoi s-au gândit să facă din asta un atac politic şi să răstălmăcească lucrurile”.

    „Atunci când unor înţelegeri din coaliţie li se răspunde cu minciuni şi ridicat din umeri, ne întrebăm, pe drept cuvânt, unde este seriozitatea? Avem mai multe situaţii în care PSD se face că plouă, după ce a promis ceva – iar cazul cel mai dureros este acela al pensiilor militarilor. PSD a promis, iar apoi a uitat să rezolve inechităţile legate de aceste pensii. Din nou, înainte de alegeri, PSD alege să se războiască cu toată lumea, să lovească în parteneri şi în oricine se pune în calea lor spre putere. PSD îşi doreşte prea mult toată puterea şi asta ajunge din nou să-i orbească”, încheie Stroe.

    Liderii social-democraţi au decis, luni, cu unanimitate de voturi, să se opună amendamentului ce i-ar permite preşedintelui României să candideze la alegerile parlamentare ca independent, pe listele unui partid.

    Este clar că nu există o susţinere a demersurilor politice în interiorul coaliţiei, motiv pentru care vom avea o atitudine pe măsură”, spune Nicolae Ciucă, după ce PSD a decis să nu susţină amendamentul „Iohannis”.

  • Japonia aprobă un nou medicament pentru Alzheimer

    Ministerul Sănătăţii din Japonia a aprobat marţi un nou medicament, dezvoltat de Eli Lilly pentru tratarea bolii Alzheimer, ceea ce le dă pacienţilor o alternativă, scrie Reuters.

    Aceasta este a doua piaţă majoră care aprobă medicamentul celor de la Eli Lilly, după Statele Unite, unde este comercializat sub numele de Kisunla.

    În Japonia, peste 4,6 milioane de persoane suferă de demenţă, număr ce se aşteaptă să crească pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, conform Asociaţiei Alzheimer.

    Kisunla este conceput pentru a elimina proteina beta-amiloid asociată cu Alzheimer din creier, la fel ca Leqembi, un alt tratament aprobat în Japonia anul trecut.

    În cadrul unui studiu clinic de fază avansată, Kisunla a demonstrat o încetinire a progresiei problemelor de memorie şi de gândire cu 29% faţă de placebo.

    Cu toate acestea, tratamentul a cauzat umflături cerebrale la aproape un sfert dintre pacienţi şi hemoragii cerebrale la o treime, deşi cele mai multe cazuri au fost uşoare.

    Un avantaj al Kisunla faţă de Leqembi este dozarea finită, permiţând pacienţilor să oprească tratamentul odată ce scanările cerebrale nu mai arată plăci amiloide.

    Aprobat cu un avertisment de siguranţă din partea FDA, medicamentul ridică riscuri similare cu cele asociate Leqembi, dar oferă speranţă în faţa celei mai comune forme de demenţă, Alzheimer, care reprezintă 60%-70% din cazuri la nivel mondial.

  • Acţiunile europene, aproape de un nou maxim istoric după ce China a anunţat noi măsuri de stimulare a economiei. Companiile de lux, în prim-plan, cu plus 3-4% pe LMVH şi Dior

    Indicele paneuropean Stoxx 600, din care fac parte companii din economii precum Germania, Belgia, Austria, Norvegia şi Regatul Unit, se aprecia cu 0,5% în după-amiaza de marţi, 24 septembrie şi se apropia astfel de un nou maxim istoric, în vreme ce măsurile ample de stimulare a economiei chineze susţin evoluţiile acţiunilor de lux şi miniere.

    Principalele autorităţi de reglementare financiară din China au prezentat cel mai mare stimulent de la pandemie încoace, declarând că vor reduce dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, scăzând în acelaşi timp ratele ipotecare, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Companiile de lux, care se bazează masiv pe cheltuielile consumatorilor chinezi, reprezentau sectorul cu cele mai mari creşteri din Stoxx 600. De exemplu, acţiunile LVMH, Hermes, Kering, Dior şi Burberry se apreciau cu 3-4% la ora redactării ştirii.

    „Consumatorii chinezi reprezintă de departe cea mai mare piaţă pentru vânzările europene de produse de lux. Aceasta este legătura pe care o fac investitorii, care sunt de părere că stimulentele monetare se vor reflecta în puterea de cumpărare a oamenilor”, spune Ben Laidler, strateg în cadrul băncii Bradesco BBI.

    Banca centrală a Chinei a declanşat o serie de măsuri fără precedent de sprijinire a economiei, în timp ce autorităţile au făcut cea mai îndrăzneaţă mişcare de până acum pentru a atinge obiectivul de creştere economică de aproximativ 5% pentru acest an. Printre măsurile adoptate de instituţie se află reducerea cantităţii de bani pe care băncile trebuie să o păstreze în rezerve la cel mai scăzut nivel din 2020.

    Un alt factor care influenţează sentimentul general al investitorilor constă în decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale, prin care ratele dobânzilor din Statele Unite au fost reduse pentru prima dată în ultimii patru ani.

    În prezent, pieţele sunt împărţite în mod egal între varianta în care SUA vor opta din nou pentru o reducere de 50 de puncte de bază sau pentru una de 25 de puncte în cadrul şedinţei din luna noiembrie a băncii centrale americane, scrie Reuters.

    Laidler notează că un Fed mai agresiv ar putea declanşa un ciclu mai amplu de reducere a dobânzilor din partea Băncii Centrale Europene: „Stelele se pot alinia pentru Europa. Faptul că Fed-ul ia în considerare o nouă reducere majoră reprezintă este un semn bun”.

    Aproape toate bursele dezvoltate din vestul Europei afişau creşteri la ora publicării ştirii: FTSE 100 se aprecia cu 0,2% la Londra, în timp ce indicele german DAX urca cu 0,4%, iar CAC 40 creştea cu 1,1% la Paris. De partea cealaltă a oceanului, contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq se apreciau cu 0,1%-0,2%.

    Acţiuni din Republica Populară Chineză, precum producătorul de maşini electrice Nio şi compania de comerţ virtual Alibaba, au crescut marţi cu 6-7% ca urmare a anunţării pachetului de măsuri de stimulare a celei de a doua economii a lumii.

    Banca Populară a Chinei a mai anunţat astăzi măsuri de susţinere a sectorului imobiliar şi de stimulare a pieţei de capital, aflată în scădere cu 13% în ultimii cinci ani prin prisma indicelui CSI 300, din care fac parte cele mai tranzacţionate 300 de acţiuni listate pe bursele din Shanghai şi Shenzhen.

    Deşi economiştii sunt sceptici cu privire la atingerea ţintei de creştere de 5%, sugerând că este nevoie de mai multe cheltuieli fiscale pentru a contracara încetinirea economiei, măsurile recent anunţate ar putea face parte dintr-o serie mai amplă de stimulente.

    Indicele CSI 300 a crescut astăzi cu 4,3%, ducând dinamica de anul acesta la minus 1%.

  • Ciolacu: Guvernul susţine cu fermitate proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Investiţia de 4 mld. euro va asigura energia României, care va fi un jucător important pe piaţa europeană

    ♦ Investiţia este în grafic, a precizat premierul Marcel Ciolacu în urma întâlnirii de astăzi cu oficialii OMV şi cei ai OMV Petrom

     

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut  o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv OMV (Austria), acţionarul majoritar al OMV Petrom, şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei.

    ”Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. în valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
    La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu. Din partea OMV, la întrevedere au participat Alfred Stern, director general executiv OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, şi Alexandru Maximescu, vicepreşedinte OMV Petrom.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa. Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

  • Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea prin investiţii în centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care le permit femeilor să-şi continue cariera. România ce face?

    ♦ MedLife: „Femeile îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă, de aceea amână mai mult decizia de a face copii.”

     

    Natalitatea a început să scadă în ultimul deceniu şi primul semnal serios a fost dat în 2020, odată cu pandemia de COVID-19, iar în următorul an s-a menţinut trendul descrescător. Problema nu este doar în România, ci se confruntă toată lumea cu ea, însă Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea, iar România ar trebui să studieze modeul acestei ţări din Vest, consideră Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, reţea privată de sănătate.

    „Franţa este pe primul loc la rata de fertilitate şi este un studiu de caz interesant şi util, din care să învăţăm. N-a reuşit să întoarcă trendul, dar a reuşit să scadă ritmul. (…) În Franţa, nu se oferă doar suport financiar, ci şi facilităţi şi servicii familiilor de copii. Există şi în România centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care aş spune că e lozul câştigător”, a spus Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    În antiteză cu Franţa, ea a afirmat că este Italia, unde se oferă doar sprijin financiar, iar lucrurile nu s-au remediat, ci, dimpotrivă, se evidenţiază pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mică rată a fertilităţii. Mai mult, numărul centenarilor s-a triplat în ultimii zece ani, ponderea populaţiei peste 65 de ani este cea mai mare din Europa şi predicţiile arată că e posibil ca până în 2050 să nu se mai nască copii.

    „Sprijinul pe care-l oferă autorităţile pentru îngrijirea preşcolarilor este important, pentru că femeile nu îşi doresc să stea foarte mult acasă, ci îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă. Altfel, aamână mai mult decizia de a face copii”, a spus Udroiu.

    Ea a completat că nu există un singur factor care a dus la scăderea natalităţii, ci mai mulţi, care au creat un context nefavorabil pentru tinerele cupluri în ceea ce priveşte planurile familiale, inclusiv aducerea pe lume a copiilor.

    „Nu ne putem lupta cu factorii culturali (care au condus la scăderea natalităţii – n. red.), precum emanciparea femeilor, accesul acestora la educaţie şi la sănătate, care le-a determinat să-şi prioritizeze obiectivele personale”, a adăugat Udroiu.

    Un alt aspect este cum se împart treburile casnice. În Europa de Est, spre exemplu, 70% din femei se ocupă de treburile casnice, arată un studiu al Băncii Mondiale, iar acest lucru este ca şi cum ai creşte doi copii, motiv pentru care se amână aducerea pe lume a copiilor. Apoi, când ajungi la o vârstă înaintată este mai greu iei decizia de a face copii.

  • Pacienţii pot să meargă cu poliţa de asigurare la spitalele publice. Asigurator: „Legislaţia nu interzice decontarea pe baza asigurării la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ pentru asta”

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare (UNSAR) a făcut un proiect care să permită spitalelor publice să beneficieze de indemnizaţii plătite prin asigurări medicale de sănătate, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR, în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    „Avem discuţii avansate cu două spitale mari şi există deschidere să putem să ne ducem către mai multe spitale. (…) Ideea este să te duci cu poliţa de asigurare voluntară de sănătate şi să o utilizezi ca asigurat într-o unitate publică. Avem deja 800.000 de persoane asigurate în România, cu 20% mai mult, dar nu pot deconta asigurarea la spitalele de stat, aceasta este problema. Legislaţia nu interzice deconta asigurarea la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ care să ne spună cum să facem concret acest lucru”, a declara Alexandru Ciuncan.

    Unul dintre spitalele implicate este Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, iar Alexandru Ciuncan consideră că prin astfel de parteneriate se pot dezvolta şi spitalele publice. „În străinătate există secţii ale spitalelor publice, aripi şi spitale construite în integralitate, ca urmare a finanţării venite din bani de la asigurări.”

  • Levi Strauss amână obiectivul de 10 miliarde de dolari în venituri pe fondul provocărilor economice globale, dar pariază pe expansiune şi produse pentru femei

    Levi Strauss a anunţat că va dura mai mult decât anticipase pentru a atinge obiectivul de venituri de 10 miliarde de dolari, din cauza presiunilor exercitate de costul ridicat al vieţii asupra consumatorilor occidentali. Cu toate acestea, compania continuă să deschidă sute de noi magazine şi să implementeze un plan de creştere a atractivităţii mărcii pentru femei, scrie FT.

    Michelle Gass, noul director executiv al companiei, a declarat pentru Financial Times că ţinta iniţială de a genera venituri între 9 şi 10 miliarde de dolari până în 2027 va fi amânată. Levi Strauss a raportat pentru anul fiscal încheiat la 26 noiembrie 2023 venituri de 6,2 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a scăzut la 250 de milioane de dolari, faţă de 569 de milioane de dolari în anul precedent.

    Gass, care a devenit CEO la începutul acestui an, a spus că firma va reevalua proiecţiile şi va oferi investitorilor un nou calendar, deoarece „industria a trecut prin multe perturbări” de la stabilirea obiectivelor iniţiale. Harmit Singh, directorul financiar al companiei, a adăugat că noul termen pentru atingerea obiectivului va fi anunţat probabil în decurs de un an şi că realizarea acestuia va fi amânată cu câţiva ani.

    Singh a subliniat că veniturile au stagnat în ultimele 18 luni din cauza presiunii economice asupra consumatorilor, în special în Occident. Deşi situaţia consumatorilor americani cu venituri mai mari s-a îmbunătăţit, cei mai sensibili la preţuri continuă să fie afectaţi. Consumatorii europeni rămân, de asemenea, precauţi, în ciuda scăderii inflaţiei, iar pieţele din Asia şi America Latină au performat mai bine.

    Gass s-a arătat încrezătoare că obiectivul de 10 miliarde de dolari va fi atins, menţionând numeroasele oportunităţi de creştere. Sub conducerea sa, Levi’s îşi extinde reţeaua de magazine proprii şi îşi diversifică gama de produse pentru femei, inclusiv rochii şi salopete, precum şi articole non-denim.

    Fostul CEO, Chip Bergh, a petrecut 12 ani la conducerea Levi’s, reuşind să redreseze un brand aflat în dificultate şi să îl readucă în prim-plan. Sub conducerea sa, compania s-a listat la Bursa din New York în 2019 şi şi-a stabilit obiectivul de venituri de 9-10 miliarde de dolari până în 2027. În prezent, Levi Strauss are o capitalizare de piaţă de aproximativ 8 miliarde de dolari.