BusinessMagazin

Blog

  • In 2010 reincepe comunicarea in auto

    “Caderea pietei auto a fost una dintre marile surprize ale
    anului 2009”, spunea, la mijlocul anul trecut, Radu Florescu, CEO
    al agentiei Saatchi & Saatchi. Florescu era la vremea aceea, ca
    multi alti colegi din industria de publicitate, sub efectul
    puternic pe care l-a avut reducerea brusca si abrupta a bugetelor
    din industria auto, una dintre cele mai mari din punctul de vedere
    al investitiilor in publicitate. In 2009, piata de publicitate a
    inregistrat aproape aceeasi scadere ca si vanzarile de masini – de
    peste 50%, iar bugetele de promovare s-au redus direct
    proportional.

    Dora Pasare, brand manager al Renault, estimeaza ca piata de
    publicitate auto a scazut anul trecut cu aproximativ 55% fata de
    2008. Scaderea a fost in linie cu a celorlalti mari clienti de
    publicitate: potrivit raportului anual MediaFact Book realizat anul
    trecut de agentia initiative media, in prima jumatate a lui 2009
    bugetele de marketing ale companiilor de cosmetice au fost cu 53%
    mai mici decat in prima jumatate a anului 2008, in timp ce
    investitiile companiilor din servicii financiare au fost cu 50% mai
    mici fata de aceeasi perioada.


    Companiile din industria auto au fost primele care si-au redus
    bugetele de publicitate inca de la sfarsitul lui 2008, dupa
    doi-trei ani care au fost “extraordinari pentru acest domeniu si
    din punctul de vedere al comunicarii”, dupa cum spune Carmen
    Lixandru, managing director al agentiei de media buying Mediacom,
    care a lucrat mult pe contul Dacia-Renault.

    Incepand cu 2005 si pana la mijlocul lui 2008, companiile din
    industria auto au fost printre primii trei cei mai mari investitori
    si in comunicarea online, alaturi de companii din domeniul
    financiar-bancar si telecom, insa au avut constant prezente
    vizibile si pe televiziuni, si in presa scrisa, si in mediul
    outdoor. A urmat apoi o pauza aproape totala, in care jucatorii din
    auto au iesit din vizorul public, sistand bugetele de
    comunicare.

    O miscare care nu avea cum sa dureze mult, “decat atunci cand
    vorbim despre strategii sinucigase”, dupa cum spun specialistii in
    comunicare. Altfel spus, orice companie care are in plan sa reziste
    in piata a fost nevoita ca, mai devreme sau mai tarziu, sa reia
    comunicarea, iar asta s-a si intamplat din a doua jumatate a anului
    2009. De data aceasta, promovarea nu a mai fost la fel de agresiva
    si s-a orientat puternic spre TV, care ramane si in 2010 cel mai
    utilizat canal de promovare. Principalul avantaj al televiziunilor
    este ca ofera cel mai bun raport cost per mie, criteriu care
    masoara costurile necesare pentru a atinge 1.000 de telespectatori,
    spectatori, ascultatori sau cititori.

  • Cum se spala romanii sau cearta cu apa si sapunul

    Obiceiurile cetatenilor romani legate de propria igiena nu sunt
    tocmai cele mai sanatoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
    Strategii Guvernamentale, care scoate in evidenta unele cifre ce
    pot parea ingrijoratoare. Doar jumatate din populatie face dus sau
    baie zilnic sau aproape zilnic, in timp ce un om din zece se
    preocupa de curatenia personala de cateva ori pe luna sau mai
    rar.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce consumul de guma de mestecat
    ajunge, la nivel de tara, la peste 3.000 de tone anual, explicatia
    poate sta in faptul ca 5% dintre concetatenii nostri nu se spala
    niciodata pe dinti, iar alti 5% se intalnesc cu periuta o data pe
    luna sau mai rar. Totusi, la acest capitol stam cel mai bine, daca
    luam in calcul ca aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit
    datelor companiei de cercetare de piata GfK, 37% din volumul de
    pasta de dinti a fost consumat de locuitorii din Bucuresti si
    orasele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor in
    structura gospodariilor la nivel national este de 29%. La polul
    opus, cel mai mic consum (15%) se intalneste la tara, in
    gospodariile formate dintr-o singura persoana, care la nivel
    national reprezinta un sfert din totalul gospodariilor.

    Cat despre spalatul pe cap, cei mai multi (67%) prefera spalatul
    pe cap de cateva ori pe saptamana, in timp ce 17% afirma ca se
    spala de cateva ori pe luna. Studiile GfK arata ca, in 2009, cel
    mai mult sampon s-a consumat in gospodariile unde varsta capului
    familiei era cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Acestea au realizat
    31% din achizitiile de sampon la nivel national. Cel mai mare volum
    de deodorante si produse antiperspirante a fost consumat in
    familiile cu 3-4 membri, a caror pondere in Romania este de 37%.
    Gospodariile din orasele mari si Bucuresti au cumparat peste 40%
    din volumul total de deodorante anul trecut. In ce priveste
    veniturile, gospodariile ce castiga mai mult de 2.400 de lei pe
    luna primeaza in topul consumului. Cel mai ridicat consum de
    detergenti pentru haine (31% din volumul total vandut) este
    inregistrat in Muntenia-Dobrogea, precum si familiile cu copii de
    pana in 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Romania au
    copii sub 14 ani.

    O componenta importanta in aceasta ecuatie este gradul de
    racordare al populatiei la reteaua de apa si canalizare – potrivit
    Administratiei Nationale Apele Romane, doar 51% la nivel national.
    Procentul arata si mai rau daca luam in calcul ca in ultimii doi
    ani a crescut doar cu 1,5%, iar, in acest ritm, vom putea vorbi
    despre acoperirea integrala a tarii cu servicii de apa si
    canalizare abia in 30-40 de ani.

  • Baiatul rau Petromidia se pregateste de iesirea din scena

    In urma cu aproape sase ani, pe 7 aprilie 2004, omul de afaceri
    Dinu Patriciu lista la Bursa perla imperiului sau petrolier,
    rafinaria Petromidia, denumita de atunci Rompetrol Rafinare
    (RRC).

    Listarea, venita la cateva luni dupa ce Patriciu obtinuse un
    ajutor de stat record de aproape 600 de milioane de euro, prin
    conversia datoriilor istorice ale Petromidia in obligatiuni, a
    generat ulterior un imens scandal si un proces in care au fost
    cercetati si chiar pusi sub acuzare Patriciu, politicieni, brokeri
    si membri ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) din
    cauza tranzactiilor derulate in prima zi cu actiunile RRC.

    Intrarea RRC pe Bursa a fost considerata la acea vreme un succes
    de proportii, volumul tranzactiilor din prima zi fiind atat de mare
    incat a blocat sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Tranzactiile de
    atunci au insumat 2,2 miliarde de actiuni (cat in sase luni de
    tranzactii normale), rulaj care nu a mai fost depasit pana
    saptamana trecuta, cand pe Bursa s-au transferat peste 3,3 miliarde
    de actiuni RRC.

    Ancheta a pornit insa de la preturile la care s-au realizat
    tranzactiile de atunci, in conditiile in care grupul Rompetrol,
    actionarul majoritar al companiei, a vandut pachete mari de actiuni
    la pretul de 0,0116 lei/actiune (116 lei vechi pe actiune) catre o
    serie de investitori, unii apropiati omului de afaceri Dinu
    Patriciu, care au revandut apoi actiunile pe Bursa chiar in aceeasi
    zi la preturi mult mai mari.

    In ultimii sase ani, actiunile RRC au fost printre cele mai
    speculate de pe Bursa, avand o evolutie tumultuoasa marcata de
    numeroasele vizite la Parchet ale lui Dinu Patriciu, de rezultatele
    financiare din ce in ce mai slabe, de preluarea grupului Rompetrol
    de catre compania kazaha KazMunaiGaz si, in final, de oferta
    kazahilor pentru preluarea integrala a companiei.

    “Rompetrol Rafinare a fost fara indoiala o vedeta dupa ce a fost
    preluata de Dinu Patriciu. Dupa vanzarea catre KazMunaiGaz si
    schimbarile interne, care s-au suprapus peste criza financiara, a
    ajuns insa o dezamagire pentru investitori”, spune Adrian
    Simionescu, presedintele firmei de brokeraj Vienna Investment
    Trust.

  • Calea Victoriei – povestea unei strazi care nu vrea sa moara

    Calea Victoriei, numarul 14, colt cu Strada Lipscani.
    Intersectia a doua din cele mai cunoscute artere, primele
    mentionate cand vine vorba de existenta unei zone de comert
    stradal, plina cu magazine ale brandurilor cunoscute la nivel
    international. Nu si in Bucuresti, si asta deoarece zona este plina
    de contraste.

    “Orice produs la 3,9 lei”, aceasta este denumirea cu care este
    cunoscut magazinul aflat la intersectia dintre cele doua artere. Un
    melanj de produse, de la icoane, brichete si pixuri la gablonzuri,
    articole de uz casnic in bucatarie sau imbracaminte, toate isi
    asteapta cumparatorii, iar una dintre vanzatoare spune ca perioada
    de criza a prins bine la vanzari. Langa, un alt magazin rupt parca
    din perioada de dinainte de Revolutie vinde cizme, posete de dama
    si alte articole de imbracaminte si incaltaminte.

    Peste drum, un magazin care tinteste clientii cu venituri medii
    si ridicate, iar un pic mai sus, pe portiunea din Calea Victoriei
    unde se afla mai multe hoteluri de patru si cinci stele, putem gasi
    posete la preturi ce incep la cateva sute de lei sau ceasuri de
    zeci de mii de euro.


    Toate aceste magazine incearca sa supravietuiasca in zona care
    ar trebui sa fie sinonima cu comertul stradal din Bucuresti.
    Primele, cele cu produse ieftine, par a o duce insa mai bine.

    “Da, Calea Victoriei este mai goala acum comparativ cu perioada
    de dinainte de criza, din punctul de vedere al numarului de
    clienti”, recunoaste Alexandru Preda, senior broker in cadrul
    diviziei de retail a Colliers International si unul dintre cei mai
    experimentati agenti de inchiriere a spatiilor comerciale stradale
    din Capitala. Goliciunea arterei vine si dupa ce o serie intreaga
    de magazine s-au inchis, plecand de la cea mai importanta victima a
    crizei, magazinul Hugo Boss, si pana la magazinele Versace Jeans
    Couture, Escada sau La Perla.

  • O elita pentru Romania

    Sunt numai cateva din ideile care circula in societate in
    legatura cu o clasa usor de definit, dar greu de identificat. Care
    sunt tiparele In care aceasta elita se croieste?

    La un moment dat in 2008, o delegatie formata din reprezentantii
    unui partid politic a venit la actorul Mircea Diaconu, in biroul
    directorial de la Teatrul Nottara. Delegatia era din Campulung si
    i-a solicitat actorului sa candideze in numele partidului lor
    pentru un loc in Senatul Romaniei. Diaconu a zis intai “nu”; pe
    urma, pentru a scapa de insistente, le-a cerut un timp de gandire
    pana a doua zi.


    “Bun asa”, au spus cei din delegatie si au plecat. Diaconu a
    coborat in sala mare a teatrului, unde (ironie!) actorii repetau
    “Titanic Vals”. “Intelegeti?”, intreaba zambind Diaconu. “Eu cu
    alegerile, despre alegeri, Spirache Necsulescu din Campulung, eu
    din Campulung…” Si a doua zi le-a spus cinstit celor din
    delegatie ca le accepta propunerea, dar ca la va cere oamenilor din
    Campulung sa nu-l aleaga, la fel ca Spirache, eroul piesei de
    teatru. Ceea ce a si facut la singura emisiune electorala la care a
    participat la un post TV local. Pe urma Diaconu a plecat sa faca un
    film. Ceva mai tarziu a aflat ca a devenit senator.


    Mircea Diaconu a trecut, astfel, 
printr-un amestec de ironie a
    sortii, incapatanare campulungmusceleana si abordare nonconformista
    din zona elitista a culturii spre ceea ce putem numi, in lipsa
    altor optiuni, mai potrivite, elita politica a tarii.

    Un an mai tarziu dupa alegerea lui Diaconu in Senat, Elena
    Basescu, fiica presedintelui Basescu, era votata de peste 200.000
    de oameni sa reprezinte Romania in Parlamentul European. Iar la
    inceputul acestui an, un tanar definit de premierul Emil Boc drept
    “simbol al tinerei generatii” le cerea votul cetatenilor din
    sectorul 1 pentru un loc in Parlament. Cetatenii s-au dovedit
    reticenti, este adevarat, la oferta lui Honorius Prigoana, dar
    trebuie sa fim realisti si sa admitem ca parcursul fiului lui
    Silviu Prigoana catre o functie corespunzatoare ambitiilor lui este
    numai o chestiune de timp.


    Noua elita

    Ne place sau nu, ascensiunea Elenei Basescu si a lui Honorius
    Prigoana spre top poate fi interpretata ca un semnal al noii elite
    care se pregateste pentru Romania. In aceasta noua clasa dominanta
    isi gasesc locul reprezentanti ai tuturor generatiilor cu
    semnificatie sau fara, adica cei nascuti in perioada roz a
    comunismului romanesc (pana prin anii ’60), apoi bine cunoscutii
    “decretei” sau Y – generatia “internet”. Pe unii ii numim elita cu
    derogare de la definitiile uzuale, dar, probabil, definitiile vor
    trebui schimbate, adaptate vremurilor de acum si viitoare.

  • Va place taxiul? Mersul pe jos e mai bun

    Denumit “Taxi Walker”, dispozitivul electronic le arata celor ce
    doresc sa mai scape de kilogramele in plus si se simt tentati sa
    mearga cu taxiul cati bani economisesc mergand pe jos, precum si
    cate calorii consuma cu aceasta activitate.

    “Taxi Walker” este, de fapt, un pedometru dotat cu un mic aparat de
    taxare ce porneste de la suma de 710 yeni (aproximativ 24 de lei),
    tariful de la care incepe taxarea curselor la multe dintre
    taxiurile din Tokio, iar dupa primii doi kilometri se adauga cate
    90 de yeni (circa 3 lei) pentru fiecare 280 de metri parcursi pe
    jos. Aceasta “taxare” are menirea de a le atrage atentia
    posesorilor asupra sumelor de bani pe care le pot economisi daca
    rezista tentatiei de a se deplasa cu taxiul unde au nevoie.

    Ingeniosul dispozitiv se adreseaza, conform Happinet, firma
    producatoare, mai multor categorii de potentiali clienti, de la
    persoanele ce vor sa mai piarda din kilogramele in plus sau cele
    foarte atente la cheltuieli pana la cei care, dupa o seara
    petrecuta in oras, obisnuiesc sa se intoarca acasa cu taxiul.
    Pentru a-l face cat mai atragator pentru cumparatori, “Taxi Walker”
    este disponibil intr-o varietate de culori, cea mai populara
    versiune fiind cea cu patratele negre pe fond galben, ce amintesc
    de imaginea clasica a taxiului.

    Pedometrul poate fi utilizat nu numai in capitala nipona, ci si in
    alte localitati, permitand modificarea tarifelor de taxi afisate in
    functie de oras. Pe langa sumele echivalente unei deplasari cu
    taxiul, dispozitivul comercializat la pretul de 2.079 de yeni
    (aproximativ 70 de lei) afiseaza si caloriile consumate, facandu-l
    pe posesor sa se simta bine la gandul ca in timp ce slabeste facand
    miscare, reuseste sa economiseasca si bani.

  • Multi impotriva lui Geoana

    Miscarea sincron a celor doi a fost de natura sa flexibilizeze
    (a se citi “erodeze”) pozitia taberei lui Mircea Geoana care a
    acceptat in cele din urma rediscutarea sistemului de candidaturi pe
    liste la Congresul de la sfarsitul saptamanii.

    O alta lovitura pentru Mircea Geoana si Marian Vanghelie a fost
    tocmai asocierea excesiva a celor doi in ultimele zile dinaintea
    Congresului, evident defavorabila pentru presedintele in functie.
    Dupa anuntul lui Victor Ponta ca va candida si el, consecinta a
    anuntului de retragere al lui Adrian Nastase, echipa pregatita de
    Mircea Geoana a parut sa se destrame, Ilie Sarbu anuntand ca isi va
    sustine ginerele Ponta, iar Liviu Dragnea facand cativa pasi spre
    candidatura lui Cristian Diaconescu.

    Reconfigurarea taberelor anunta sa fie si mai dura dupa ce Adrian
    Nastase a spus ca ar putea reveni asupra deciziei de renuntare la
    candidatura in functie de rezultatul unei ultime infruntari cu
    tabara lui Mircea Geoana la Comitetul Executiv. Un lucru aproape
    cert era ca presedintele Mircea Geoana va avea de infruntat in al
    doilea tur de scrutin pentru functia suprema din partid o coalitie
    a tuturor celorlalti candidati, de la exoticul Radu Mazare si pana
    la cvasi-necunoscutul primar din Amara.

    Pentru a diminua din impactul mediatic al Congresului PSD – care
    oricum a tinut agenda media toata saptamana – democrat-liberalii au
    convocat si ei un Colegiu Director la care au anuntat si prezenta
    presedintelui Traian Basescu, suspect de rezervat in ultima
    perioada pe teme de politica interna. Era deci de asteptat, cu
    acest prilej, ca presedintele sa abordeze ambele probleme.

    Pe scurt:

    • DECIZIE
      Nu e bine pentru Sassu. Comisiile de cultura din Parlament au
      respins raportul Societatii Romane de Televiziune pe anul 2008 doar
      cu votul parlamentarilor PD-L si UDMR, cei ai PNL si PSD parasind
      sala inaintea votului. De asemenea, a absentat si
      presedintele-director general al SRTV, Alexandru Sassu, care a
      motivat ca este in concediu medical. Pe de alta parte, comisiile au
      aprobat in unanimitate raportul de activitate al Radioului public,
      pe cel al CNA si al Agerpres. Rapoartele vor fi prezentate pentru
      votul in plen cel mai probabil saptamana aceasta. Respingerea unui
      raport in plen atrage demiterea consiliului de administratie al
      institutiei respective si implicit a sefului institutiei.
    • REVIZUIREA CONSTITUTIEI
      E mai greu la inceput. Presedinta Camerei Deputatilor, Roberta
      Anastase, a convocat pentru inceputul acestei saptamani birourile
      permanente pentru constituirea Comisiei pentru revizuirea
      Constitutiei. O initiativa similara a esuat saptamana trecuta dupa
      ce presedintele Senatului nu a raspuns solicitarii venite de la
      Anastase. Pana la constituirea Comisiei au inceput sa apara si
      propuneri de revizuire a legii fundamentale, cea mai recenta fiind
      cea a deputatului Tudor Chiuariu care prevede intre altele
      desfiintarea functiei de presedinte al Romaniei, un parlament cu
      doua camere si cel mult 200 de membri, impartirea Romaniei in 12
      regiuni si reducerea numarului serviciilor secrete la trei: unul de
      informatii interne, un altul de informatii externe si serviciul de
      contrainformatii militare.

  • Victoras, ai grija de electorat

    Nu-l suspectez pe Victor Ponta de naivitatea personajului absurd
    al lui Urmuz care a irosit lamentabil sansa unei nopti de pasiune
    cu zeita Venera; cred insa ca trebuie sa aiba mare grija pe mainile
    cui lasa partidul daca nu vrea sa plateasca la proximul Congres
    oalele sparte de inlocuitorul lui Marian Vanghelie. Scorul de la
    Congresul PSD a fost relativ strans, in marja de eroare doar 75 de
    voturi despartindu-l de castigarea mandatului de presedinte al
    partidului pentru urmatorii ani… Parca mai ieri 70.321 de voturi
    o desparteau crud pe “Mihaela, dragostea mea” de titlul inept de
    Prima Doamna a tarii, nu? “Uitati ca este soare sus pe cer. Va fi
    soare si maine”, spunea Mircea Geoana inainte de a pierde alegerile
    din PSD. Ei, domnule Vanghelie…scuze, Geoana, tocmai cu ziua de
    azi aveti o mare problema. Dar problemele dumneavoastra sunt deja
    de competenta istoricilor pentru ca ma indoiesc ca in PSD mai
    puteti spera la un viitor. Si nu, nu va mai uitati in urma, Viorel
    Hrebenciuc e deja in alta barca, cea castigatoare dupa cum anuntase
    din urma cu cateva saptamani.

    Revenind insa la partid, nici social-democratii nu se simt prea
    bine: desi au ales cel mai tanar presedinte (38 de ani neimpliniti)
    dintre toate partidele parlamentare, vor avea o mare problema in
    viitor pentru ca trebuie sa se decida carui tip de electorat vor
    sa-l vanda. Dar asta s-a discutat prea putin la Congres, desi Miron
    Mitrea a vrut sa dea impresia ca-l intereseaza subiectul. In primul
    rand electoratul lui Ion Iliescu este, la fel ca Ion Iliescu, tot
    mai putin prezent. Pentru ca a vorbit doar pentru cei de-o
    generatie cu el, influenta brandului Iliescu este acum aproape
    insesizabila din punct de vedere sociologic. Iar din urma nu mai
    vine nimeni acum; ar fi putut sa vina Vanghelie, dar tipul de
    electorat caruia i se adreseaza el n-a placut gulerelor parfumate
    ale partidului decat poate la alegeri, cand au avut nevoie de
    voturi ca sa ajunga in Consiliile Judetene si in Parlament.

    Acum, PD-L are cale libera sa zburde prin acel segment electoral
    pe care l-a testat cu succes la alegerile prezidentiale, ca doar nu
    credeati ca pe Traian Basescu l-au facut presedinte ganditorii cu
    pipa in coltul gurii. Iar PSD, lipsit de resursele participarii la
    guvernare, trebuie sa se gandeasca serios la o redesenare a
    discursului si comportamentului politic. Si Adrian Nastase a avut
    in fata aceasta provocare in 2000 cand a preluat partidul (caci pe
    Ion Iliescu tocmai ganditorii cu pipa l-au facut atunci
    presedinte), dar a preferat sa se ascunda in spatele pomenilor de
    la buget oferite cu discretie celor usor de multumit cu o sticla de
    ulei, un ajutor social si o pensie amarata.

    Acum situatia nu mai sta chiar asa: in mare parte, cei momiti cu
    sticle de ulei si ajutoare sociale si-au cam facut bagajele spre
    Europa si nu se obosesc sa mearga la vot decat cel mult in turul al
    doilea al prezidentialelor. Iar acasa a ramas un electorat pe care
    PSD nu il cunoaste si care nu recunoaste PSD drept alternativa: a
    avut grija strategul Valeriu Stoica sa faca o struto-camila prin
    care sa capitalizeze voturi si dinspre social-democratie si dinspre
    liberalism. Asa ca in locul lui Victor Ponta m-as gandi mai putin
    la ce poate face partidul pentru mine, ci la ce pot face eu pentru
    electorat ca sa aiba partidul pe cine sa se bazeze la urmatoarele
    alegeri. Caci degeaba se inlocuieste camarila lui Vanghelie cu cea
    a lui Nastase, Mitrea&Mazare daca nu se gaseste cineva care sa
    schimbe si foile de discurs si parcurs ale partidului.

    Dar, cine poate sti, poate ca i se mai da o sansa primarului de
    la sectorul 5…

  • Germania a pregatit un ajutor de 20-25 de miliarde de euro pentru Grecia

    Contributia fiecarei tari la pachetul de sprijin va fi calculata
    in functie de participatia detinuta la capitalul Bancii Centrale
    Europene, iar ajutorul va fi organizat sub forma de imprumuturi si
    garantii, potrivit “aprecierilor initiale” ale ministerului
    Finantelor, citate de Der Spiegel. Un purtator de cuvant al
    institutiei guvernamentale a refuzat sa comenteze informatiile.

    Toate statele din zona euro vor contribui la program , iar
    Germania va acorda pe cont propriu 4-5 miliarde de euro, fonduri
    care urmeaza sa fie gestionate de banca de stat KfW, potrivit
    revistei germane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Aurora” de Cristi Puiu si “Morgen” de Marian Crisan ar putea fi selectate la Festivalul de la Cannes

    “Aurora” si “Morgen” se regasesc pe o lista a potentialelor
    filme din selectia editiei din acest an a Festivalului de Film de
    la Cannes, alcatuita de publicatia de specialitate Screen
    Daily.

    “Aurora” spune povestea lui Gigi Marinescu (Cristi Puiu), care
    este inspector de politie. El este casatorit cu Violeta, are o
    fiica in clasa a treia si, de peste un an, are o amanta, pe Lulia,
    o femeie divortata, cu 10 ani mai tanara decat el, care are, la
    randul ei, un copil. In cele din urma, viata pe care o duce il
    depaseste si Gigi trebuia sa ia o decizie. Totodata, el ajunge sa
    lucreze la cazul uciderii doctorului Horia Zancu, descoperind viata
    tumultoasa a acestuia din ultimii 30 de ani. In plus, politistul
    Gigi Marinescu gaseste multe asemanari intre viata doctorului Horia
    Zancu si propria sa viata.

    Cititi mai multe de www.mediafax.ro