Blog

  • Pasii mici ai gigantilor imobiliari

    “Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
    se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
    Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
    administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
    simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
    retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
    Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
    proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
    ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
    Valcea, achizitionat in 2007.

    “La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
    amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
    Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
    venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
    Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
    Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
    totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
    inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
    contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
    Craiova initiat de Sonae Sierra.


    Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
    grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
    suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
    inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
    proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
    cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
    ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
    Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
    Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
    pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
    concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
    Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
    retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
    planurilor anuntate.

    “Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
    destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
    inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
    incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
    Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
    cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
    magazin de bricolaj.

    Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
    criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
    mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
    usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
    proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
    urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
    reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
    proiecte imobiliare.

  • Ai cucerit medicul, ai cucerit si pacientul: Cum ajung medicamentele sa fie recomandate

    “Chiar astazi mi-au facut o vizita la cabinet reprezentantii
    unei companii”, marturiseste medicul de familie Petra Descultu.
    Doctorul, care are peste 2.000 de pacienti inscrisi in liste, spune
    ca in general reprezentantii companiilor de farmaceutice insista pe
    prezentarea portofoliului de medicamente si pe noile produse
    lansate de companie. Dincolo de sublinierea calitatilor si a
    eficientei, producatorii incearca sa creeze o relatie cu medicii,
    ca sa vada cat de bine se comporta produsele in piata, care sunt
    plusurile si minusurile lor.

    Informatiile de acest gen sunt pretioase pentru companii. Daca
    la medicamentele fara reteta, pacientii aleg in functie de marca si
    notorietate, lucrurile nu stau la fel in ce le priveste pe cele pe
    baza de prescriptie. Medicii au puterea deciziei, iar promovarea
    produselor in cabinete joaca un rol-cheie. Medicul sustine ca, desi
    multe dintre doctorii isi dovedesc oricum eficienta, mai promovate
    fiind cele originale in dauna genericelor, unele sunt prea scumpe.
    Asa se face ca, desi le recomanda pacientilor sa aleaga un anumit
    tratament, multi dintre bolnavi se multumesc cu medicamente mai
    ieftine. Gradul de compensare similar face ca pensionarii sau cei
    cu venituri mici sa se bucure ca pot sa-si cumpere totusi
    doctoriile.

    In ce priveste randamentul acestor vizite care, potrivit
    medicului, au loc de doua ori pe saptamana, Descultu spune ca
    fiecare doctor are un set de produse pe care le cunoaste de foarte
    multi ani – atat efectele si randamentul lor, cat si reactiile
    adverse. De aceea, medicii nu se grabesc sa opteze neaparat pentru
    produsele recomandate de companii, ci mai degraba se pun la curent
    cu noutatile si continua sa se bazeze pe experienta acumulata.

    Fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor de
    Familie, George Haber, admite ca “exista unele cazuri cand li se
    mai scrie pacientilor pe biletel ce medicament sa-si cumpere”, dar
    sustine ca aceste situatii sunt mai curand izolate. Medicul sustine
    ca, desi vizitele reprezentantilor medicali au loc tot mai
    frecvent, ramane o chestiune de bun-simt si experienta ca doctorul
    sa aleaga un medicament in dauna altuia. “Starea pacientului si
    posibilitatile sale financiare sunt elementele de care ar trebui sa
    se tina cont in prescrierea unui produs”, rezuma Haber.

    Pentru a descrie amploarea fenomenului, Haber marturiseste ca in
    unele zile cabinetul medicului de familie este luat cu asalt de
    reprezentanti: “Vin chiar doi-trei pe zi”. Pentru ca acestia vin
    neanuntati, doctorii nu petrec foarte mult timp pentru prezentarea
    produselor, mai ales daca sunt pacienti care asteapta la rand
    pentru o consultatie.

  • Fitness de cartier? De ce nu!

    Un club “foarte mare”, cu o capacitate de 5.000 de persoane si o
    suprafata de 2.600 de metri patrati, care are nevoie de o
    investitie de 3 milioane de euro si pentru care se vor vinde
    abonamente lunare de 40-50 de euro. Este noua reteta pe care Mikael
    Fredholm, vicepresedinte al World Class International, o pregateste
    pentru cartierul bucurestean Titan.

    Dupa cinci ani de operare exclusiv in zone centrale si in
    hoteluri de cinci stele, cu abonamente anuale situate intre 1.200
    si 1.700 de euro pe an (intre 100 si 140 de euro pe luna), care
    vizau piata premium, World Class face pasul catre clasa
    mediu-premium prin investitia din Titan. Noul club va avea un alt
    nume, ce nu a fost inca stabilit, insa va face parte din seria de
    cluburi World Class. “Vom lansa un nou brand, iar clubul va fi
    numit cu numele brandului, urmat de by World Class”, explica Mikael
    Fredholm, precizand ca, la fel ca si celelalte cluburi din retea,
    va fi dotat cu piscina, studiouri de aerobic si spinning, sala de
    fitness, zona de relaxare si de asemenea cu o terasa pe acoperisul
    cladirii, terasa ce va fi utilizata pentru organizarea de
    evenimente. Diferenta fata de cluburile premium va fi lipsa
    serviciilor spa (masaje sau tratamente faciale).

    Mikael Fredholm tine mult la explicatia ca aceasta investitie si
    strategia de a merge catre clasa medie nu sunt parte a unui plan
    anticriza, ci fac parte din strategia de dezvoltare a companiei pe
    termen lung. Planul este ca grupul sa testeze conceptul, iar daca
    acesta va prinde, vor fi deschise alte cluburi, inclusiv in afara
    Bucurestiului.

    In sprijinul argumentului ca nu este un plan anticriza sta chiar
    momentul cand a venit ideea acestui club: “Contractul pentru acest
    club l-am semnat in urma cu doi ani, iar decizia am luat-o inainte
    de izbucnirea crizei. in prezent noi avem cluburi de fitness ce se
    adreseaza doar segmentului premium. Piata este insa foarte mare si
    de aceea trebuie sa acoperim si segmentul persoanelor cu venituri
    medii”.

    Faptul ca Romania este o piata foarte mare a fost si motivul
    venirii companiei in Romania, in 2004, intr-un moment in care
    serviciile de intretinere locale erau la inceput. Grupul a decis sa
    vina in Romania la cererea Strabag, dezvoltatorul hotelului
    Marriott. “Ei ne-au intrebat atunci daca nu dorim sa deschidem o
    sala de fitness in incinta hotelului. La momentul respectiv noi nu
    vizam piata din Romania”, explica Mikael Fredholm, precizand ca la
    acel moment compania era deja prezenta pe alte piete din regiune,
    precum Polonia si Cehia.

    Acela a fost si momentul cand Mikael Fredholm s-a alaturat
    companiei, dupa ce anterior lucrase timp de patru ani pentru o
    firma de investitii, pentru care trebuia sa calatoreasca 250 de
    zile pe an, in special in SUA, China si Orientul Mijlociu: “Ma
    saturasem sa calatoresc, sa fiu tot timpul in avioane si
    aeroporturi. M-am intalnit cu proprietarul World Class care mi-a
    oferit un job in cadrul companiei si mi-a propus sa vin in Romania.
    Cand am venit nu exista decat un club, cel din cadrul Marriott, iar
    cel din cadrul hotelului Radisson SAS era in constructie. Hotelul
    era atunci la randul sau doar un schelet”.

  • Dupa Lukoil, Constantin Tampiza se viseaza viticultor

    “Pare mai usor, dar de fapt e mult mai greu ce voi face de acum
    incolo.” Presedintele Lukoil Romania, Constantin Tampiza,
    implineste anul acesta 63 de ani. Nu planuia neaparat sa se retraga
    din conducerea operationala a Lukoil Romania, dar mai putina
    implicare in detalii este ceea ce i s-a oferit in urma cu doua
    saptamani, in cursul unei vizite la Moscova: “Chiar daca cele doua
    impreuna (reteaua de retail si rafinaria Petrotel) sunt o
    raspundere mai mare, partea de strategie este mai potrivita cu
    varsta mea; ma voi ocupa de fluxurile dintre cele doua companii,
    care lucreaza independent pe piata, dar si de coordonarea de
    ansamblu a celor doua entitati”.

    Lukoil Romania si rafinaria Petrotel Lukoil sunt doua dintre
    cele mai mari companii din Romania dupa cifra de afaceri; in 2009,
    Lukoil Romania – care concentreaza activitatea de retail a
    companiei – a avut venituri de 1,1 miliarde de euro, iar rafinaria
    Petrotel Lukoil a avut afaceri de 1,2 miliarde de euro. Afacerile
    au scazut fata de 2008 – cand Lukoil Romania a raportat afaceri de
    1,25 miliarde de euro, iar Petrotel Lukoil a ajuns la 1,3 miliarde
    de euro.

    Numirea unei singure persoane care sa conduca cele doua afaceri
    – care au avut intotdeauna executivi diferiti – nu este un pas
    pentru unificarea celor doua afaceri. Cel putin deocamdata,
    Petrotel Lukoil si Lukoil Romania vor actiona independent pe piata.
    Constantin Tampiza spune ca rafinaria va avea acelasi director ca
    si pana acum, iar, in locul sau, la conducerea Lukoil Romania va
    veni Maxim Khitrov, executiv cu o experienta de peste 15 ani in
    sectoarele financiar-economic si management in domeniul industriei
    petroliere din Rusia. Khitrov a detinut, anterior numirii la
    conducerea Lukoil Romania, pozitia de director prim-adjunct al
    sefului Lukoil Severo-Zapadnefteproduct, iar de la venirea sa in
    Romania ii va raporta direct lui Constantin Tampiza.

    Dincolo de coordonarea activitatilor Lukoil pe plan local,
    Tampiza se va implica in proiecte comune pentru cele doua entitati,
    unul dintre ele fiind deja demarat: “|nca nu putem da detalii, dar
    vom face publice in curand noile proiecte”, spune Tampiza. Ca
    reprezentant al presedintelul Lukoil in Romania, Constantin Tampiza
    se va implica mai mult in strategie, dar si in dezvoltarea celor
    doua companii.

    Pentru reteaua de retail, Tampiza spune ca exista un proiect de
    extindere a acesteia cu 50 de benzinarii (care sa se alature
    retelei actuale de 310 benzinarii), pe masura ce vor fi construite
    noi autostrazi: “Am misiunea sa ii prezint presedintelui Lukoil,
    Vagit Alekperov, o viziune de mai lunga durata pentru Romania. I-am
    explicat ca retelele rutiere se vor dezvolta si in perspectiva
    Lukoil se va putea extinde cu inca 50 de benzinarii pe aceste
    artere.

  • Opozitia se pregateste pentru un nou atac la Curte: de ce e neconstitutionala noua taxa

    Opozitia sustine ca noul Cod Fiscal, care va majora TVA la 24 la
    suta, nu poate fi modificat printr-o ordonanta de urgenta, asa cum
    vrea Guvernul, ci printr-o lege si ca, oricum, modificarile operate
    nu pot intra in vigoare mai devreme de sase luni (deci nu la 1
    iulie 2010, ci, cel mai devreme, la 1 ianuarie 2011). Suficiente
    motive pentru PNL si PSD sa conteste decizia la Curtea
    Constitutionala. Problema e ca ordonata nu poate fi contestata
    decat dupa ce ajunge la Parlament, or, puterea poate incerca
    tergiversarea adoptarii ei de catre Legislativ.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Majorarea TVA. Cum si-a luat Basescu mana de pe Guvern

    Surse democrat-liberale au relatat ca seful statului le-a cerut
    inca de joi seara premierului Emil Boc si ministrului Finantelor
    Sebastian Vladescu sa faca simulari de reducere a deficitului
    bugetar, plecand de la ipoteza ca pensiile nu vor putea fi reduse
    cu 15 la suta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Peste 3.200 de primarii au credite la banci de circa 1,6 miliarde euro la bancile din Romania,
    unele dintre imprumuturi avand termen de rambursare de 20 de ani,
    scrie Gandul. Gradul de ocupare a trenului expres care face
    legatura intre Gara de Nord si Aeroportul Henri Coanda a crescut cu
    aproape 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform
    directorului general al CFR Calatori, care precizeaza ca durata
    calatoriei a fost redusa de la 35 la 25 de minute, iar trenurile
    circula din ora in ora.

    Majorarea taxei pe valoarea adaugata se va simti in scumpirea cu circa 5% a produselor, iar cel mai
    mult vor avea de suferit persoanele care au in plan sa-si cumpere
    obiecte costisitoare, cum ar fi autoturisme sau bunuri de folosinta
    indelungata, explica Evenimentul Zilei. Cele mai bune
    salarii, in Bucuresti, Ilfov si Sibiu; la polul opus raman
    Calarasiul, unde salariul mediu in luna aprilie a fost de 992 de
    lei, precum si regiunea Moldovei (Neamt, Vaslui, Vrancea,
    Suceava).

    “Eu mi-am propus sa starpesc in totalitate fenomenul de frauda
    si evaziune fiscala, dar, in acelasi timp, sunt convins ca nu voi
    reusi niciodata”, recunoaste seful ANAF, Sorin Blejnar, intr-un interviu
    pentru Adevarul. H&M in Romania: expertii din piata spun
    ca motivul principal al deschiderii unui magazin in tara noastra in
    aceasta perioada este legat in primul rand de faptul ca suedezilor
    li s-a oferit un pret al chiriei foarte mic.

    “Cum vom duce povara cresterii TVA”, se
    intreaba Romania Libera, care ofera si raspunsul: 32 de lei
    pe luna este suma medie pe care fiecare roman o va plati
    suplimentar statului ca urmare a cresterii TVA de la 19 la 24%, dar
    indiferent daca vor creste sau nu preturile, companiile sunt
    obligate la concedieri si reduceri salariale. Peste 80.000 de
    pahare cu bere, consumate de public in a doua zi a festivalului
    Sonisphere, in care au urcat pe scena Metallica, Slayer, Megadeth
    si Anthrax.

    Restantele la banci au trecut de 6% din totalul imprumuturilor,
    informeaza Ziarul Financiar, precizand ca problemele cele
    mai mari se inregistreaza la creditele in lei, unde restantele
    atingeau la sfarsitul lunii mai 5,8 mld. lei. 300.000 de romani pun
    deoparte cel putin 100 de euro pentru o bicicleta, sustine acelasi
    ziar, precizand ca firmele din domeniu se asteapta la cresteri ale
    vanzarilor de cel putin 20% in acest an, ceea ce ar duce piata la
    300.000 de unitati in 2010.

  • Ambasadorul SUA: Ford vrea sa faca la Craiova 1000 masini/zi. Din cauza infrastructurii nu le poate livra

    “Ford doreste sa construiasca 1.000 de masini pe zi. (…)
    Problema: in Romania nu exista infrastructura necesara pentru a
    transporta masinile din Craiova. Nu vor construi 1.000 de masini pe
    zi pentru a le depozita intr-un parc auto si a le lasa acolo! Ford
    nu poate face o investitie de acest gen. Trebuie sa vanda masinile
    produse, iar daca nu ai un sistem de autostrazi si un sistem
    feroviar care sa-ti permita sa transporti masinile, nu vor produce
    1.000 de masini pe zi! Nu pot transporta 1.000 de masini folosind
    actualul sistem rutier. Nu pot transporta nici 200 de masini pe zi
    de acolo, folosind actualul sistem feroviar”, spune diplomatul.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Ambasadorul SUA nu intrevede eliminarea vizelor pentru romani nici peste doi ani

    “Va intra in programul Visa Waiver peste doi ani? Sunt sceptic
    in aceasta privinta. Cred insa ca se vor realiza progrese si ca va
    fi creata o tendinta care va determina la un moment dat admiterea
    Romaniei in Visa Waiver”, a afirmat Mark Gitenstein, intr-un
    interviu acordat agentiei MEDIAFAX.

    Ambasadorul a adaugat ca nu doreste ca romanii sa fie nevoiti
    “sa faca astazi ce a facut strabunicul meu acum 130 de ani, adica
    sa plece pe ascuns din Romania, sa locuiasca in conditii dificile
    la New York pentru a realiza ceea ce nu a putut realiza aici”.

    Cititi interviul pe
    www.mediafax.ro
    .

  • Afacerile cu masini noi stau pe loc: majorarea TVA ajuta piata second hand

    Si nici piata second hand nu o duce prea bine. Putinele
    automobile care se mai vand zilele acestea au preturi de numai
    cateva mii de euro si cel putin zece ani vechime.

    Aproape ca ne intoarcem in timp… la propriu. Incepem sa
    conducem masini accesibile, dar foarte vechi, pe care soferii sa le
    poata cumpara cu banii de la saltea. Fara imprumuturi, fara
    complicatii.

    Mai multe amanunte pe
    www.incont.ro