Blog

  • Cea mai spectaculoasă scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: “SUA m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”

    DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN ELVEŢIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ŢARI, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania şi SUA, ajutând la descoperirea de cazuri de evaziune fiscală în valoare de 200 de miliarde de euro, potrivit revistei germane Der Spiegel.

    Falciani a plecat din Elveţia în Franţa, unde a colaborat cu ministrul de Finanţe de la acel moment, actualul şef al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.Printre numele „grele„ găsite în aceste date se află şi Emilio Botin, preşedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat să plătească statului taxe din urmă de 200 de milioane de euro, dar a continuat să susţină că nu avea cunoştinţă despre contul din Elveţia prin care s-a produs evaziunea.

    Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plătit, de asemenea, taxe restante şi penalităţi în valoare de 555 de milioane de euro, înţelegerea cu Fiscul britanic fiind bazată pe informaţii obţinute de la fostul angajat HSBC.
    Lagarde a transmis din datele lui Falciani şi altor ţări, inclusiv Greciei. În Grecia, informaţiile primite, numite deseori „Lista lui Lagarde„, au fost date uitării până la intrarea ţării în criza datoriilor. S-a aflat ulterior că în rândul evazioniştilor apar rude de politicieni, dar şi că s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listă.

    Falciani a colaborat şi cu autorităţile americane. Înarmaţi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC să plătească 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înţelegere amiabilă o investigaţie, după ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia că mecanismele de control ale HSBC împotriva spălării banilor au permis unor grupări teroriste şi unor carteluri de droguri acces la sistemul financiar american.

    VIAŢA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublă cetăţenie, franceză şi italiană. Mulţi ar considera că ceea ce a făcut este corect. Mai puţin Elveţia, care îl socoteşte infractor şi îl urmăreşte cu un mandat de extrădare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe ţări europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrădare trimise de Elveţia.

    Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul angajat HSBC a afirmat că a fost încurajat de oficiali americani să se refugieze din Franţa, unde locuia şi avea chiar o slujbă de cercetător, în Spania, pentru că viaţa sa ar fi fost în pericol. „Statele Unite m-au avertizat că ar fi uşor ca cineva să plătească să fiu ucis”, a spus el.

    A fugit din Franţa în Spania în vara anului trecut, însă la graniţă a fost arestat în baza mandatului emis de Elveţia. Justiţia din Spania a refuzat, în mai, să-l extrădeze, afirmând că ceea ce a făcut „nu este considerată o încălcare a legii în Spania„. Spania este una dintre ţările care au folosit agresiv informaţiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazionişti.Procurorii spanioli s-au opus extrădării lui Falciani, afirmând că datele obţinute de la acesta au ajutat să fie scoase la lumină acte de evaziune fiscală totalizând 200 de miliarde de euro în Europa.

    „Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observă un act de încălcare a legii acolo unde lucrează, îl aduce la cunoştinţa autorităţilor”, au afirmat procurorii spanioli.La câteva săptămâni după ce Spania a respins cererea Elveţiei, Falciani s-a întors în Franţa, unde magistraţii au deschis o nouă investigaţie împotriva HSBC.

    CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.
    Falciani a acordat după revenirea în Franţa mai multe interviuri presei, inclusiv pentru Bloomberg şi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoţit de mai multe gărzi de corp despre care a afirmat că sunt asigurate de statul francez.

  • Marian Preda: Udrea n-a avut mandat să anunţe lansarea Partidului Mişcarea Populară. Băsescu e bunicul spiritual al partidului

     Marian Preda a precizat, la conferinţa de presă pentru lansarea Partidului Mişcarea Populară, că Fundaţia este cea care a pregătit evenimentul, iar Elena Udrea nu a avut niciun rol.

    “Fundaţia este cea care a pregătit lansarea partidului, doamna Udrea nu a avut niciun rol în pregătirea statutului, programului partidului şi nici în pregătirea listei Comitetului de Iniţiativă Naţională al PMP. Nimeni nu a mandatat-o pentru a face un anunţ, şi oricum l-a făcut cu anumite dubii, rezerve”, a spus Preda.

    El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la faptul dacă Elena Udrea va fi alături de PMP, având în vedere că ea a făcut anunţul înfiinţării acestui partid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tomac: Partidul Mişcarea Populară şi-a depus actele de înfiinţare, suntem parteneri ai preşedintelui

     La conferinţa de presă au participat, alături de Tomac, Marian Preda, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Tedor Baconschi, Adrian Papahagi şi Cristian Petrescu.

    Tomac a declarat că Mişcarea Populară se constituie ca şi partid la dorinţa populaţiei, scopul politic iniţial fiind obţinerea unui scor bun la europarlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile belgienilor de la VPK Packaging au crescut cu 9% în primul semestru

    Producătorul belgian de ambalaje din carton VPK Packaging, care deţine pe piaţa locală două fabrici la Salonta, judeţul Bihor, a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de peste 38 mil. lei (aproximativ 8,5 mil. euro), în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
     
    Compania mizează  în acest an pe afaceri totale de 89,3 mil. lei (peste 20 mil. euro), mai mult cu 23% faţă de anul trecut. Mai mult, belgienii speră să revină pe profit în acest an după ce în 2012 au înregistrat pierderi de aproximativ 2,7 mil. lei (peste 600.000 de euro).
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Fiecare client Amway a făcut cumpărături de 400 de lei

    Fiecare client al companiei de vânzări directe Amway cheltuie în medie 400 de lei (90 de euro) pentru fiecare comandă, cea mai mare parte a banilor mergând către produse cosmetice şi de îngrijire.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Comisia Europeană încurajează Finanţele să emită obligaţiuni pentru populaţie

    Emiterea obligaţiunilor dedicate populaţiei, după o pauză de aproape 10 ani, poate să devină un element de stabilizare a strategiei managementului datoriei publice, se arată într-un document al Comisiei Europene (CE), care evaluează cele două programe cu România.

    Comisia aminteşte că Ministerul Finanţelor analizează oportunitatea de a emite din nou obligaţiuni dedicate populaţiei pentru lărgirea bazei de investitori şi stimularea unui comportament de economisire pe termen lung.

    În ultimii ani statul a preferat să se bazeze pe finanţarea de la bănci şi a evitat să le concureze la atragerea de resurse prin lansare unor instrumente proprii de investiţii destinate persoanelor fizice.

    „Chiar dacă această abordare poate fi mai scumpă, este mai fiabilă. Ca atare, obligaţiunile dedicate populaţiei pot fi unul dintre elementele de stabilizare în cadrul strategiei de gestionare a datoriei”, se arată în raport.

    România a făcut până acum notă discordantă din acest punct de vedere cu alte ţări europene, inclusiv din regiune, care acordă importanţă finanţării de la populaţie pentru asigurarea unor resurse mai stabile, chiar dacă uneori ceva mai scumpe, mai ales în perioade în care capitalul străin se poate dovedi extrem de volatil.

  • Cele mai mari companii private de comerţ cu energie au ajuns la afaceri de 1,5 mld. euro. Cine a trecut de testul insolvenţei Hidroelectrica şi al scăderii consumului?

    Cele mai mari zece companii private de comerţ cu energie electrică au înregistrat anul trecut afaceri de 1,46 miliarde de euro, în creştere cu aproape 8% comparativ cu 2011, majoritatea companiilor reuşind să-şi majoreze businessul într-unul dintre cei mai complicaţi ani pentru piaţa de profil.
     
    În 2012 seceta care afectase producţia hidro cu un an înainte a continuat, Hidroelectrica fiind obligată să intre din nou în forţă majoră, ceea ce pentru cumpărătorii de energie ieftină era o veste cât se poate de proastă.
     
    Dar nu aceasta a fost cireaşa de pe tort anul trecut, ci intrarea în insolvenţă, pe 20 iunie, a companiei considerată a fi perla sistemului energetic local. La scurt timp după această decizie, care a răspândit o undă de şoc în întreaga economie, şase din cele zece contracte ale Hidroelectrica au fost denunţate, clienţi tradiţionali precum Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries sau Energy Financing Team fiind decuplaţi după ani de zile de la cea mai ieftină energie din România.
     
    Contractele directe ale Hidroelectrica, firma care a ieşit luna trecută din insolvenţă, s-au aflat ani de-a rândul în centrul declaraţiilor politice referitoare la sectorul energetic, dar ele au fost perpetuate de fiecare guvernare.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • „În România domină mentalitatea estică: omul vrea să fie proprietar pe maşină şi casă“

    Shane Dowling, directorul general al ALD Automotive, a doua companie de leasing operaţional de pe piaţa locală după cifra de afaceri, care administra la începutul anului o flotă de 7.100 de maşini, estimează că piaţa va creşte cu 10% în acest an la 45.000 de maşini, susţinută în principal de companiile multinaţionale care apelează la serviciile de închiriere de maşini.
     
    „În Europa de Est şi în România există o mentalitate „estică“ deoarece oamenii de aici doresc să fie proprietari pe bunul sau casa respectivă, dar multinaţionalele care s-au extins aici apelează la noile metode de a închiria maşini“, explică Shane Dowling avansul de numai 4,7% al vânzărilor ALD Automotive din primul trimestru al acestui an.
     
    Afirmaţiile lui Dowling sunt susţinute de avansul înregistrat de înmatriculările de maşini second-hand aduse din Germania sau din Europa de Vest, care au avansat cu 40% în primele şase luni (la 100.000 de unităţi), un segment care sufocă în primul rând piaţa autoturismelor noi, care a scăzut cu 26% în aceeaşi perioadă. Astfel, pe una dintre cele mai afectate pieţe, care arată scăderea puterii de cumpărare a românilor în perioada 2008-2012, companiile de leasing operaţional se numără deocamdată printre câştigători pentru că îşi bazează businessul pe contracte cu persoane juridice şi nu depind de veniturile în scădere ale românilor.
     
    Buget pentru 8.000 de maşini
     
    ALD Automotive, companie deţinută în proporţie de 80% de ALD International şi 20% de BRD Groupe Société Générale, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de euro, potrivit oficialilor companiei, în uşoară creştere faţă de anul precedent. „Pentru piaţa locală de leasing operaţional estimăm în acest an o creştere de 10% şi de 12,5% creştere pentru ALD Automotive, la 8.000 de autovehicule. Creşterea e similară cu cea din 2012 când am crescut de la  6.700 de maşini la 7.100 de unităţi“, adaugă Shane Dowling.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Economia Franţei a ieşit din recesiune

     “Trebuie acum să lucrăm pentru a transforma această ieşire din recesiune într-o recuperare reală”, a spus ministrul, citat de cotidianul britanic The Guardian.

    Economia a înregistrat o contracţie de 0,2% în primele trei luni ale anului.

    Aşteptările privind recuperarea economiei Franţei au fost susţinute şi de datele publicate marţi privind încrederea companiilor în economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii cheltuie 170 de milioane de euro pe hrana şi îngrijirea animalelor de companie. Unu din doi români are câine sau pisică

    Românii vor cheltui în acest an circa 750 de milioane de lei (170 mil. euro) pe hrana şi îngrijirea ani­malelor de companie, cifră care a crescut constant odată cu evoluţia numărului de pet-uri, fie căţei sau pisici.

    În ultimii ani în România s-a dez­voltat „moda“ animalelor de com­panie după mo­delul vest-euro­pean, unde cele mai multe gos­po­dării au un căţel, o pisică sau o pa­săre. În Româ­nia există 11,5 milioane de ani­male de companie, ceea ce în­seam­nă că una din două persoane are un pet, potrivit datelor companiei de cer­ce­ta­re de piaţă Euromonitor.

    „Această piaţă are o evoluţie pozitivă în pofida faptului că românii au venituri limitate. Deşi în ultimii doi ani economia a fost afectată de criză iar veniturile disponibile pentru consum au continuat să scadă, piaţa de îngrijire şi mâncare pentru ani­male de companie nu a fost afectată. Creşterea a fost alimentată în principal de segmentul mâncării pentru câini şi pisici şi de segmentul produselor de îngrijire a animalelor de companie“, spun reprezentanţii Euro­monitor.

    Ei adaugă faptul că în Ro­mânia există o di­fe­renţă sem­ni­fi­cativă între zona ru­rală şi cea ur­ba­nă, aceasta din urmă fiind cea care chel­tuie cei mai mulţi bani pe astfel de produse. La polul opus, în zona rurală ani­malele de compa­nie, deşi înregistrate astfel, sunt ţinute de cele mai multe ori afară şi nu sunt hră­nite cu mâncare specială.

    „În zona rurală câinii şi pisicile nu sunt percepute ca animale de companie ci animale necesare în gospodărie pentru pază sau pentru alte activităţi. Mai mult, aceste animale sunt hrănite cu resturi alimentare“, explică reprezentanţii Euromonitor.

    În acest con­text, cel mai ma­re potenţial de creş­tere pentru piaţa de pro­fil vine din zona ur­bană unde proprietarii de animale încep să treacă de la mâncarea gătită la mâncare specială pentru câini, pisici sau alte ani­male. „Această mo­di­fie­care a comporta­men­tului se datorează în parte cam­pa­niilor de advertising rea­lizate de multi­naţio­nale“.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013