BusinessMagazin

Blog

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14.577
    numărul de copii născuţi în aprilie, cu 1011 mai mulţi decât în luna martie

    7.682
    numărul de locuinţe livrate în T1 pe piaţa rezidenţială, cu 820 în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar din total 0,6% au fost finanţate cu bani de la buget, iar 54% au fost construite în mediul rural

    1,8 mld. euro
    excedentul comercial al UE în T1 2013, comparativ cu un deficit de 7,7 mld euro în T1 2012

    15.2 mil.
    numărul de cetăţeni străini care lucrau în UE în 2012, reprezentând 7% din forţa totală de muncă

    0,3%
    noua prognoză a Bundesbank pentru creşterea economică a Germaniei, faţă de prognoza precedentă de 0,4% din decembrie, în timp ce pentru 2014 se prevede o creştere a PIB de 1,5% (1,9% anterior)

    5,32%
    inflaţia anuală în luna mai, aproape neschimbată faţă de cea din aprilie (5,29%), după ce în luna mai preţurile au crescut faţă de luna precedentă cu 0,2%

    0,7% din PIB
    excedentul balanţei de cont curent a UE în T1, uşor mai scăzut faţă de ultimele trei luni ale anului precedent (0,9% din PIB)

  • Mai multe insolvenţe, mai puţine angajări

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în primul trimestru este de trei ori mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată în perioada similară a anul trecut, deşi numărul cazurilor a scăzut cu 10%. În primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 6.381 insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi în medie pe firmă la un număr mediu de 9,51 persoane.

    Datele Coface arată că în primul trimestru 239 de firme cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă, din care 191 cu afaceri de 1-5 milioane de euro şi 26 cu 5-10 milioane de euro vânzări.  În acelaşi timp, 15 firme cu afaceri de 10-50 milioane de euro au intrat în insolvenţă, 4 cu un rulaj de 50-100 milioane de euro şi trei cu peste 100 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii.

    În materie de angajări, 70% dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi de Manpower nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal. Cu toate acestea, firmele româneşti continuă să se numere printre cele mai optimiste din Europa şi oferă oportunităţi de angajare în majoritatea domeniilor de activitate.

    Angajatorii se aşteaptă la creşteri ale numărului de angajaţi în patru din cele opt regiuni în următoarele trei luni. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate din Nord-Vest, acolo unde previziunea netă de angajare este de 21%, iar pentru regiunile din Sud şi din Vest angajatorii anunţă previziuni de 14% şi, respectiv, 10%. În Centru, angajatorii anticipează o creştere a numărului salariaţilor cu 7%.

  • Hidroelectrica începe să-şi vândă microhidrocentralele

    Compania de stat va vinde cele 25 de unităţi în cinci pachete, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Microhidrocentralele care vor fi scoase la vânzare sunt amplasate în judeţele Bihor, Cluj, Hunedoara şi Maramureş.

    Microhidrocentralele sunt capacităţi de producţie a electricităţii cu puteri de până la 10 MW.

    Hidroelectrica, companie deţinută de stat, mai are în portofoliu aproape 160 de microhidrocentrale. Între 2004 şi 2008 Hidroelectrica a vândut 81 de astfel de unităţi pentru 60 de milioane de euro.

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.

  • Ai până în 25 de ani şi vrei să lucrezi ca stagiar la Guvern? Află care sunt condiţiile

    Programul Internship@Gov.ro are drept misiune formarea unui corp de elită alcătuit din studenţi şi tineri absolvenţi cu potenţial, în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de guvernare şi a pregătirii acestuia pentru o carieră ulterioară în administraţia publică centrală şi locală din România. Programul îşi propune să ofere tinerilor experienţă profesională în acest sens şi aptitudini de guvernare, fiind gândit în aşa fel încât tinerii să înţeleagă mecanismul de funcţionare de la nivel central în vederea integrării lor în sistem.

    Stagiile de practică desfăşurate la Palatul Victoria se întind pe durata a două luni (iulie-septembrie) şi sunt neremunerate. În acest interval, stagiarii lucrează respectând programul de lucru al departamentului în care sunt repartizaţi, în general între intervalul orar 9-17, de luni până vineri. Stagiile debutează cu o conferinţă introductivă privind activităţile Guvernului României, respectiv cele ale Cancelariei Prim-ministrului şi ale Secretariatului General al Guvernului. La final, stagiarii sunt repartizaţi în cadrul departamentelor sau serviciilor care i-au selectat. Fiecare stagiar se află sub responsabilitatea unui îndrumător.

    Pentru a fi incluşi în program, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetăţenie română; să aibă vârsta de până la 25 de ani la momentul debutului programului; să fie studenţi ori tineri absolvenţi ai programelor universitare de licenţă; să cunoască bine cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională; să aibă cunoştinţe de bază în domeniul IT (respectiv cunoştinţe avansate pentru aplicaţii la Direcţia Servicii Online şi Design).

    Candidaţilor ce vor fi aleşi pentru lista scurtă li se vor solicita materiale justificative suplimentare în sprijinul aplicaţiei lor. Formularul de aplicaţie poate fi accesat din pagina de internet internship.gov.ro.

    Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este 1 iulie 2013 inclusiv. Aplicaţiile primite ulterior nu vor fi luate în considerare.

    Tinerii selectaţi vor fi repartizaţi, în raport cu competenţele acestora, într-una dintre următoarele structuri din interiorul Palatului Victoria: Cancelaria Primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.

  • La ce folosesc palatele veneţiene

    Indiferent de starea economiei, Veneţia nu duce lipsă de cumpărători care-şi permit să plătească preţul şi reparaţiile ulterioare mereu necesare palatelor, iar printre ei se numără în ultima vreme case de modă. Miuccia Prada a cumpărat un palat pentru Fondazione Prada, instituţie dedicată culturii şi artei contemporane. La rândul său, Benetton a achiziţionat în 2008 pentru 53 de milioane de euro Fondaco dei Tedeschi, cândva folosit de negustorii germani ca depozit, pe care compania are de gând să-l transforme în spaţiu de retail.

    Cumpărarea de clădiri istorice veneţiene de către marile companii din domeniul modei este motivată de faptul că aici pot ieşi în evidenţă mult mai bine, susţin experţii. Cum întreţinerea unui palat în oraş este foarte costisitoare chiar şi pentru cei foarte bogaţi, proprietarii multora dintre ele sunt dispuşi să le închirieze doritorilor, iar cererea cea mai mare se înregistrează mai ales în perioada Bienalei de la Veneţia sau în perioada Carnavalului.

    Nici cei din industria hotelieră nu se lasă mai prejos, judecând după tendinţa de valorificare a unor clădiri istorice pe care noii proprietari încearcă să le adapteze la cerinţele turiştilor moderni.

  • Cursul valutar: un pic de optimism pentru leu

    Analiştii consideră însă că tensiunile actuale, deşi vor subzista în special în cazul economiilor emergente cu dezechilibre macro importante, se vor atenua treptat, urmând ca în decizia investitorilor să redevină importantă percepţia privind particularităţile fiecărei economii. Din acest punct de vedere, România se află într-o poziţie bună, pentru că datele macro (creşterea PIB, deficite, datorie, inflaţie) arată mai bine decât în cazul multor alte economii emergente. Pentru leu, previziunile analiştilor băncii britanice Lloyd’s vorbesc de o apreciere treptată, până la 4,40 lei/euro în septembrie, 4,37 lei/euro în decembrie, 4,34 lei/euro în martie anul viitor şi 4,28 lei/euro în decembrie al aceluiaşi an.

    Pe parcursul săptămânii, leul s-a apreciat treptat de la 4,522 la 4,459 lei/euro, în ton cu aprecierile monedelor din regiune.

     

  • Referendumul lui Băsescu: vara sanie şi iarna car

    Conform procedurii, Parlamentul urmează să se pronunţe până la 1 iulie în privinţa cererii lui Traian Băsescu de organizare a consultării electoratului, motivat de faptul că USL nu respectă rezultatele referendumului convocat în 2009 de preşedinte pe tema parlamentului unicameral cu 300 de membri.

    Decizia lui Băsescu are darul de a-l readuce în prim-planul jocului politic, oferindu-i ocazia de a-şi lua revanşa faţă de USL pentru înfrângerea de imagine a sa şi a dreptei de la referendumul de demitere din 2012 încoace, din motivul simplu că orice referendum, pe orice temă şi indiferent de cine este convocat, este direct şi exclusiv un barometru de opinie al electoratului asupra calităţii guvernării ţării şi a nivelului de trai. Cu alte cuvinte, electoratul îşi va exprima părerea despre guvernarea USL, nu despre preşedinte sau despre Constituţie, astfel încât oricât de măruntă ar fi erodarea electorală a guvernării de anul trecut până acum (insuficientă, adică, pentru a valida referendumul), manifestarea ei ar fi contabilizată automat drept o creştere a acţiunilor lui Băsescu şi ale micilor formaţiuni care îşi dispută simpatiile electoratului de dreapta fidel lui (FC, Mişcarea Populară) şi care vor căpăta astfel o platformă de afirmare nesperată.

    Cu instinctul binecunoscut, preşedintele şi-a păstrat însă o marjă de libertate în privinţa datei de organizare a referendumului său constituţional, sugerând cumva că esenţialul e ca USL să ştie că nu e liberă să decidă de una singură în privinţa viitoarei Constituţii (“eu, ca omul gospodar, îmi fac vara sanie şi iarna car”) şi că scopul real al ameninţării lui cu referendumul ar fi de fapt să-i facă pe liderii USL să bată în retragere şi să accepte voinţa consultativă a poporului din 2009.

  • Mahalagismele care riscă să blocheze statul. Perlele politice ale săptămânii

    “O emblemă uriaşă pe o casă dărâmată de incompetenţă” – Cătălin Predoiu, fostul ministru PNL al justiţiei, despre fostul său partid

    “Revizuirea actuală (a Constituţiei) reprezintă un risc de blocare a statului” – preşedintele Traian Băsescu

    “Guvernul guvernează, nu dă din gură la televizor ce ar vrea şi ce nu ar vrea” – premierul Victor Ponta despre ideea preşedintelui de a convoca un nou referendum constituţional

    “Un sfat: lăutare, schimbă placa!” – europarlamentarul PDL Elena Băsescu către colegul său Cătălin Ivan (PSD), care afirmase că nici măcar EBA nu crede că un referendum constituţional ar avea relevanţă

    “Mahalagismele, fie şi ale domnului Băsescu, nu le discut” – Crin Antonescu, liderul PNL, replicând afirmaţiilor lui Traian Băsescu că proiectul USL de revizuire a Constituţiei îl transformă pe preşedintele ţării într-o “paiaţă”

    “Cred că un preşedinte care a fost demis practic de cetăţeni nu ar mai avea dreptul moral să facă acest lucru” – Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele PNL, despre convocarea unui nou referendum constituţional