Blog

  • INTERNET: Cit te costa sa navighezi online fara sa dai peste reclame

    Cum ar fi Internetul fara publicitate? Exista un singur raspuns: scump. Iar cea mai noua tendinta este de a-i lasa pe utilizatori sa aleaga daca vor sa navigheze printre reclame sau sa plateasca pentru a scapa de ele.

     

    Internautii care intra pe pagina web a Gazetei Sporturilor, cel mai popular site din categoria stiri/mass media conform serviciului de monitorizare a traficului web romanesc Trafic.ro, vor afla, printre altele, ca pot vedea inregistrarea celui mai spectaculos gol al etapelor Diviziei A. Microbistii internauti care au accesat site-ul imediat dupa etapa a 23-a au putut vedea, intr-adevar, videoclipul cu golul lui Vali Badoi, dar au aflat cu aceasta ocazie, involuntar, ca un producator de masini de gaurit este cel care a adus spotul pe site. Pe de alta parte, e greu de crezut ca impatimitii fotbalului vor vedea un impediment in faptul ca, pe toata durata fazei de gol, deasupra ecranului apar informatii despre puterea unei masini de gaurit cu viteza variabila.

     

    Pe Internet exista aceeasi regula nescrisa ca si in televiziune. Daca vrei continut gratuit, esti „expus“ reclamelor. Alternativa implica plata pentru acces. Dar sunt romanii pregatiti sa plateasca pentru serviciile si continutul online, care in mod traditional au fost considerate gratuite?

     

    „Lumea crede ca, daca plateste cablul care intra in calculator, are tot Internetul gratuit“, spune Alin Zainescu de la New Media Agency. Insa nimic nu este 100% gratuit, iar Internetul nu face exceptie. Calin Fusu, general manager al furnizorului de servicii online Neogen, spune ca investitia minima pentru lansarea unui site este de 1.000 de euro, la care se adauga cheltuieli lunare de cel putin 100 de euro. Aceste sume nu contin cheltuielile cu forta de munca sau pe cele de marketing, care au ca scop atragerea vizitatorilor pe site. In fond, multe site-uri sunt concepute ca afaceri, avand drept scop principal generarea de venituri.

     

    Si totusi, un mare atu al Internetului a fost, in mod traditional, tocmai oferirea gratuita a unor cantitati mari de informatie. Insa nu trebuie uitat ca nici aceasta nu este lipsita de costuri. Pana la urma, tot utilizatorii trebuie sa plateasca, chiar daca o fac privind agasati o reclama deschisa pe neasteptate in mijlocul paginii de internet. Conform estimarilor lui Calin Fusu, marile companii vor directiona anul acesta cinci-sase milioane de euro catre publicitatea online.

     

    Un alt model de business presupune ca cel care plateste sa fie chiar cel care beneficiaza de serviciul pus la dispozitie. Acum aproape doi ani, compania New Media Agency a lansat  Comunicatedepresa.ro, un serviciu prin care companiile publicau gratuit comunicate de presa pentru cei 5.000 de utilizatori inregistrati ai site-ului, o parte importanta fiind jurnalisti. Alin Zainescu, general manager al New Media Agency, spune ca a „gandit de la inceput Comunicatedepresa.ro ca o afacere“.

     

    De aceea, incepand cu toamna anului trecut, a introdus servicii pe baza de abonament platit pentru companiile care vor sa foloseasca mijlocul de comunicare pus la dispozitie de site. Publicul tinta al comunicatelor nu plateste in continuare nimic, insa trebuie sa plateasca companiile care vor sa „atinga“ acest public. Noul sistem a determinat o diminuare cu aproape 40% a numarului de comunicate de presa publicate pe site. Acum insa, la sase luni distanta, socul a fost depasit, iar numarul comunicatelor il depaseste chiar pe cel din perioada de gratuitate. Zainescu spune ca veniturile lunare generate de site sunt acum de aproximativ 4.500 de euro. Dupa ce doi ani au fost pompati aproape 25.000 de euro fara a obtine nici un venit, in ritmul actual de crestere afacerea va trece pe profit peste alti doi ani.

     

    Pe de alta parte, trecerea de la un serviciu gratuit la unul contra cost reprezinta un pariu riscant. Zainescu, bunaoara, nu a facut acest pas fara a-si lasa cateva portite deschise, de genul unui numar limitat de postari gratuite sau al unor servicii suplimentare, pentru a-si motiva clientii sa opteze pentru varianta abonamentului.

     

    In cazul Comunicatedepresa.ro, trecerea spre o afacere profitabila a fost favorizata si de faptul ca, deocamdata, este singurul site care ofera acest tip de servicii. Cum procedezi insa atunci cand exista o concurenta puternica in domeniu? O regula de baza: popularitatea face diferenta. Chiar daca nu este singurul loc din Internetul romanesc unde se pot publica anunturi de vanzari masini, Autovit.ro este cel mai vizitat, situandu-se pe primul loc in categoria auto/moto pe Trafic.ro. Acum un an, cei de la Visualsoft, proprietarii site-ului, au hotarat sa incerce sa obtina venituri chiar de la cei care publica anunturile pe site. „Surprinzator, numarul anunturilor a crescut de la 2.500, cate erau inainte, la 6.000 de anunturi lunar. Chiar daca plata este modica, sistemul a eliminat anunturile neserioase de pana atunci“, spune Florian Milea, administrator al Visualsoft. Metoda de taxare este prin telefonul mobil, confirmarea facandu-se printr-un SMS care costa 1,8 $.

     

    Marius Pahomi, interactive marketing manager la Hitmail, firma care face, printre altele, marketing online, spune ca „etapa de pionierat cu Internetul gratuit se apropie de sfarsit. Acesta este doar primul val. Ar trebui introduse taxe pentru toate serviciile online, dar si pentru continut propriu“. Cel mai bun exemplu de site-uri care atrag utilizatorii prin continut sunt variantele electronice ale publicatiilor scrise. Pana acum, printre putinele care solicita un tarif pentru accesul la articole sunt publicatii ca Ziarul Financiar sau Academia Catavencu. Un exemplu celebru este cel al Wall Street Journal, care dupa ce a introdus taxa de acces pe site si-a pierdut 90% dintre cititori. Totusi, cei 10% ramasi pe baza de abonament lunar sunt suficienti pentru a face din varianta online a publicatiei o afacere de succes. Analistii sunt de parere ca pentru a putea pretinde bani utilizatorilor, un site trebuie fie sa ofere un serviciu de care oamenii au intr-adevar nevoie, fie unul atat de specific incat sa nu poata fi gasit in alta parte.

     

    Aceste conditii au fost respectate de Meciulmileniului.ro, site care a difuzat in direct meciul dintre Steaua si Rapid din Cupa UEFA. Meciul, oferit in parteneriat de furnizorul de servicii online Netbridge si de operatorul de telefonie mobila Vodafone, a putut fi urmarit gratuit de utilizatorii romani, care insa puteau la fel de bine sa il priveasca gratuit la televizor. In schimb, cei din strainatate, care nu aveau alta varianta, au platit cate 10 euro pentru transmisie.

     

    Exista, cu siguranta, si voci care sustin varianta Internetului fara portofel. „Publicitarii suporta nota de plata a majoritatii serviciilor din SUA si Europa, nu vad nici un motiv ca lucrurile sa fie altfel in Romania“, spune Fusu de la Neogen.

     

    Totusi, exemplele de mai sus arata ca au inceput sa apara site-uri care incearca sa-si sustina afacerea din banii utilizatorilor. Reteta e simpla: punerea la dispozitia publicului a unui serviciu care acopera o nevoie noua, iar dupa ce obisnuinta creeaza o dependenta de acel serviciu, urmeaza taxarea. De altfel, televiziunea, cea cu care se bate Internetul in atragerea publicitatii, a facut deja acest lucru. Iar ultimul pas va fi facut in clipa in care si in Romania se va institui sistemul pay-per-view, prin care platesti exact filmul pe care vrei sa il urmaresti. Insa, ca si in televiziune, internautii vor plati – uneori destul de scump – pentru lipsa reclamelor.

  • Bani vs. reclama

    Un site gandit ca o afacere poate castiga bani din publicitate, abonamente ale utilizatorilor sau un mix intre aceste variante. Extremele sunt cele mai riscante.

     

    BRONZ: Accesul pe site este gratuit, iar veniturile provin integral din publicitate. In aceasta categorie intra majoritatea site-urilor romanesti.

     

    SILVER: Accesul la serviciul de baza este gratuit, dar serviciile premium sunt platite. De exemplu, Yahoo! ofera casuta de email gratuit, dar exista si varianta premium care costa 20 de dolari anual, cu mai mult spatiu si fara publicitate.

     

    GOLD: Utilizarea serviciului online costa, in schimb numarul reclamelor este redus. Pe Autovit.ro apar doar cateva reclame, dar postarea oricarui anunt costa 1,8 dolari.

     

    PLATINUM: Veniturile site-ului provin integral de la cei care il utilizeaza, asa ca publicitatea lipseste. Pe Zinio.com, abonatii pot accesa contra cost sute de reviste online, iar site-ul nu contine reclame.

  • Bani vs. reclama

    Un site gandit ca o afacere poate castiga bani din publicitate, abonamente ale utilizatorilor sau un mix intre aceste variante. Extremele sunt cele mai riscante.

     

    BRONZ: Accesul pe site este gratuit, iar veniturile provin integral din publicitate. In aceasta categorie intra majoritatea site-urilor romanesti.

     

    SILVER: Accesul la serviciul de baza este gratuit, dar serviciile premium sunt platite. De exemplu, Yahoo! ofera casuta de email gratuit, dar exista si varianta premium care costa 20 de dolari anual, cu mai mult spatiu si fara publicitate.

     

    GOLD: Utilizarea serviciului online costa, in schimb numarul reclamelor este redus. Pe Autovit.ro apar doar cateva reclame, dar postarea oricarui anunt costa 1,8 dolari.

     

    PLATINUM: Veniturile site-ului provin integral de la cei care il utilizeaza, asa ca publicitatea lipseste. Pe Zinio.com, abonatii pot accesa contra cost sute de reviste online, iar site-ul nu contine reclame.

  • Luni de miere

    Obicei al pamantului sau afacere reciproc avantajoasa? Cate putin din amandoua. Reprezentand o cota infima din piata de turism, segmentul voiajelor de nunta ar putea creste semnificativ in urmatorii trei ani, iar dezvoltarea acestuia presupune nu doar maturizarea pietei, dar si oferte numai „lapte si miere“.

     

    Daca ar fi sa o intrebi cate voiaje de nunta a vandut anul trecut, Roxana Balcescu de la CMB Travel ar sta de doua ori sa se gandeasca inainte de a da un raspuns. Asta pentru ca, desi numarul oficial al lunilor de miere contractate anul trecut a fost de 125 (fata de 80 in 2004), stie la fel de bine ca multe astfel de vacante s-au vandut cu titlul de sejururi normale: „Cuplurile care veneau in agentie sau comandau un produs pe internet nu specificau clar faptul ca scopul calatoriei este luna de miere; era cateodata chiar simpatic, pentru ca trebuia sa ii «mirosim» si sa ii intrebam daca nu cumva se casatoresc“.

     

    Mihai Vladu, director al Prestige Tours, spune ca a vandut anul trecut cam 70 de astfel de pachete (cu 20 mai multe decat in 2004). Culmea, cererea cea mai mica o au vacantele de 30 de zile, termenul de gratie stabilit prin traditie pentru calatoriile de dupa nunta. „Am vandut doar doua voiaje de cate o luna. Un cuplu a vrut o vacanta in America de Sud, cu sejur in desertul Atacama si circuit pe Amazon, iar celalalt in Australia“, explica Aurelian Bratosin, director al agentiei Butterfly Turism, care a vandut anul trecut 50 de voiaje de nunta, fata de 30 acum doi ani. 

     

    Dincolo de faptul ca dau peste cap rigorile statistice, tinerii proaspat casatoriti pierd de fapt avantajele incluse intr-un voiaj de nunta clasic: cine romantice, cadouri si atentii, serviciu VIP in camera, camera cu upgrade (clientii primesc o camera superioara ca si confort celei pe care au platit-o), excursii gratuite si deseori reduceri de la 25% pana la 50% din cazarea miresei.

     

    Sa fie romantismul cel care impinge agentiile de turism sa sacrifice o cota din profit pentru fericirea cuplurilor? A oferi o luna de miere cat mai aproape de perfectiune reprezinta ceva mai mult decat simpla placere de a construi un pachet turistic complex sau de a vinde un produs scump (cele mai multe luni de miere sunt produse mai scumpe decat media ofertelor). „Un voiaj de nunta trebuie sa fie perfect, in primul rand pentru ca reprezinta primul drum al unei familii proaspat constituite, iar in al doilea rand pentru ca ne dorim ca acel voiaj sa fie un punct de referinta al vietii viitoare“, explica Roxana Balcescu, care a lansat recent un catalog in format de ziar, numit „Foaia de casatorie“, in paginile caruia sunt centralizate toate ofertele pentru tinerii casatoriti.

     

    Cu alte cuvinte, amintirile frumoase fidelizeaza clientii. Iar aceleasi amintiri frumoase fac ca piata voiajelor de nunta sa creasca de la un an la altul. „Cresterea numarului de voiaje de nunta creste spectaculos: daca anul trecut am vandut doar 5 sejururi exotice pentru tinerii casatoriti, anul acesta am vandut deja 30 si mai avem cateva zeci de cereri“, spune Gabriela Balu, managing director al Perfect Tour, agentie a carei cifra de afaceri pentru 2005 a ajuns la 10 mil. euro. Acum, Gabriela Balu pregateste un sejur de 15.000 de euro, de doua saptamani, care include cazare si masa pe doua insule din Seychelles si bilete de avion clasa business. 

     

    Cei 15.000 de euro depasesc nu doar media vacantelor normale (500 de euro), dar si pe cea a voiajelor de nunta – aprox. 1.200 de euro/persoana. Chiar daca agentiile de turism pregatesc conditii speciale si reduceri si pentru tinerii casatoriti care cumpara voiaje de 350-500 de euro/persoana, cresterea valorica a pietei vine totusi din voiajele care depasesc 1.000 de euro. „Valoarea estimata a pietei este de aproximativ cinci – sase mil. euro anual, aflandu-se intr-o continua dezvoltare si urmand a creste vertiginos in urmatorii trei ani“, explica Bratosin de la Butterfly Turism. O crestere despre care directorul Prestige Tours, Mircea Vladu, spune ca va veni odata cu cea a puterii de cumparare a populatiei, pe fondul cresterii continue a numarului nuntilor (150.000 in 2005, fata de 100.000 in 2003) si al ofertelor specializate ale agentiilor de turism. Roxana Balcescu spune ca a facut contracte cu majoritatea hotelurilor care ofera facilitati pentru cuplurile aflate in luna de miere, atat din zone exotice, cat si din destinatii devenite clasice: insulele grecesti, spaniole sau italiene, precum si orasele europene considerate romantice prin excelenta, cum ar fi Venetia, Roma sau Praga.

     

    Pe de alta parte, destinatiile pe care tinerii casatoriti le viseaza pentru luna de miere nu sunt insa intotdeauna accesibile, atat din punctul de vedere al bugetelor, dar si din cel al posibilitatii de a petrece luna de miere intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada a anului. „In Romania, majoritatea nuntilor se organizeaza vara si nu putem sa oferim o serie de destinatii exotice, cum ar fi Caraibe (Costa Rica, Cuba, Republica Dominicana, Venezuela, St. Lucia sau Jamaica), unde sezonul propice este din noiembrie pana in aprilie, stiut fiind ca perioada mai-noiembrie este perioada de musoni“, spune Roxana Balcescu.

     

    De altfel, in zonele exotice, acolo unde viseaza sa ajunga majoritatea tinerilor casatoriti, s-a nascut si ideea de luna de miere. Daca e sa dam ascultare cutumelor, pretendentii nu faceau curte fetelor, ci le furau de acasa si le tineau ascunse vreme de o luna. Timp in care se hraneau cu miere. Ofertele au inceput sa se dezvolte mult mai tarziu.

  • Luni de miere

    Obicei al pamantului sau afacere reciproc avantajoasa? Cate putin din amandoua. Reprezentand o cota infima din piata de turism, segmentul voiajelor de nunta ar putea creste semnificativ in urmatorii trei ani, iar dezvoltarea acestuia presupune nu doar maturizarea pietei, dar si oferte numai „lapte si miere“.

     

    Daca ar fi sa o intrebi cate voiaje de nunta a vandut anul trecut, Roxana Balcescu de la CMB Travel ar sta de doua ori sa se gandeasca inainte de a da un raspuns. Asta pentru ca, desi numarul oficial al lunilor de miere contractate anul trecut a fost de 125 (fata de 80 in 2004), stie la fel de bine ca multe astfel de vacante s-au vandut cu titlul de sejururi normale: „Cuplurile care veneau in agentie sau comandau un produs pe internet nu specificau clar faptul ca scopul calatoriei este luna de miere; era cateodata chiar simpatic, pentru ca trebuia sa ii «mirosim» si sa ii intrebam daca nu cumva se casatoresc“.

     

    Mihai Vladu, director al Prestige Tours, spune ca a vandut anul trecut cam 70 de astfel de pachete (cu 20 mai multe decat in 2004). Culmea, cererea cea mai mica o au vacantele de 30 de zile, termenul de gratie stabilit prin traditie pentru calatoriile de dupa nunta. „Am vandut doar doua voiaje de cate o luna. Un cuplu a vrut o vacanta in America de Sud, cu sejur in desertul Atacama si circuit pe Amazon, iar celalalt in Australia“, explica Aurelian Bratosin, director al agentiei Butterfly Turism, care a vandut anul trecut 50 de voiaje de nunta, fata de 30 acum doi ani. 

     

    Dincolo de faptul ca dau peste cap rigorile statistice, tinerii proaspat casatoriti pierd de fapt avantajele incluse intr-un voiaj de nunta clasic: cine romantice, cadouri si atentii, serviciu VIP in camera, camera cu upgrade (clientii primesc o camera superioara ca si confort celei pe care au platit-o), excursii gratuite si deseori reduceri de la 25% pana la 50% din cazarea miresei.

     

    Sa fie romantismul cel care impinge agentiile de turism sa sacrifice o cota din profit pentru fericirea cuplurilor? A oferi o luna de miere cat mai aproape de perfectiune reprezinta ceva mai mult decat simpla placere de a construi un pachet turistic complex sau de a vinde un produs scump (cele mai multe luni de miere sunt produse mai scumpe decat media ofertelor). „Un voiaj de nunta trebuie sa fie perfect, in primul rand pentru ca reprezinta primul drum al unei familii proaspat constituite, iar in al doilea rand pentru ca ne dorim ca acel voiaj sa fie un punct de referinta al vietii viitoare“, explica Roxana Balcescu, care a lansat recent un catalog in format de ziar, numit „Foaia de casatorie“, in paginile caruia sunt centralizate toate ofertele pentru tinerii casatoriti.

     

    Cu alte cuvinte, amintirile frumoase fidelizeaza clientii. Iar aceleasi amintiri frumoase fac ca piata voiajelor de nunta sa creasca de la un an la altul. „Cresterea numarului de voiaje de nunta creste spectaculos: daca anul trecut am vandut doar 5 sejururi exotice pentru tinerii casatoriti, anul acesta am vandut deja 30 si mai avem cateva zeci de cereri“, spune Gabriela Balu, managing director al Perfect Tour, agentie a carei cifra de afaceri pentru 2005 a ajuns la 10 mil. euro. Acum, Gabriela Balu pregateste un sejur de 15.000 de euro, de doua saptamani, care include cazare si masa pe doua insule din Seychelles si bilete de avion clasa business. 

     

    Cei 15.000 de euro depasesc nu doar media vacantelor normale (500 de euro), dar si pe cea a voiajelor de nunta – aprox. 1.200 de euro/persoana. Chiar daca agentiile de turism pregatesc conditii speciale si reduceri si pentru tinerii casatoriti care cumpara voiaje de 350-500 de euro/persoana, cresterea valorica a pietei vine totusi din voiajele care depasesc 1.000 de euro. „Valoarea estimata a pietei este de aproximativ cinci – sase mil. euro anual, aflandu-se intr-o continua dezvoltare si urmand a creste vertiginos in urmatorii trei ani“, explica Bratosin de la Butterfly Turism. O crestere despre care directorul Prestige Tours, Mircea Vladu, spune ca va veni odata cu cea a puterii de cumparare a populatiei, pe fondul cresterii continue a numarului nuntilor (150.000 in 2005, fata de 100.000 in 2003) si al ofertelor specializate ale agentiilor de turism. Roxana Balcescu spune ca a facut contracte cu majoritatea hotelurilor care ofera facilitati pentru cuplurile aflate in luna de miere, atat din zone exotice, cat si din destinatii devenite clasice: insulele grecesti, spaniole sau italiene, precum si orasele europene considerate romantice prin excelenta, cum ar fi Venetia, Roma sau Praga.

     

    Pe de alta parte, destinatiile pe care tinerii casatoriti le viseaza pentru luna de miere nu sunt insa intotdeauna accesibile, atat din punctul de vedere al bugetelor, dar si din cel al posibilitatii de a petrece luna de miere intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada a anului. „In Romania, majoritatea nuntilor se organizeaza vara si nu putem sa oferim o serie de destinatii exotice, cum ar fi Caraibe (Costa Rica, Cuba, Republica Dominicana, Venezuela, St. Lucia sau Jamaica), unde sezonul propice este din noiembrie pana in aprilie, stiut fiind ca perioada mai-noiembrie este perioada de musoni“, spune Roxana Balcescu.

     

    De altfel, in zonele exotice, acolo unde viseaza sa ajunga majoritatea tinerilor casatoriti, s-a nascut si ideea de luna de miere. Daca e sa dam ascultare cutumelor, pretendentii nu faceau curte fetelor, ci le furau de acasa si le tineau ascunse vreme de o luna. Timp in care se hraneau cu miere. Ofertele au inceput sa se dezvolte mult mai tarziu.

  • Bani de drum

    Insulele exotice nu sunt  foarte scumpe ca si cazare, dar drumul poate reprezenta chiar si jumatate din pretul biletului.

     

    OCEANUL INDIAN: Pentru Maldive sau Mauritius, drumul costa cca. 800 euro, iar cazarea poate ajunge la 80 euro pe noapte.

     

    CEL MAI SCUMP: Biletele de avion pentru insulele din Polinezia Franceza (Tahiti si Fiji), Bali si Seychelles costa peste 1.000 euro de persoana.

     

    CHARTER: Agentiile de turism au introdus chartere pentru Insulele Canare si Thailanda, ceea ce face ca pachetul turistic sa aiba un pret mai mic.

  • Bani de drum

    Insulele exotice nu sunt  foarte scumpe ca si cazare, dar drumul poate reprezenta chiar si jumatate din pretul biletului.

     

    OCEANUL INDIAN: Pentru Maldive sau Mauritius, drumul costa cca. 800 euro, iar cazarea poate ajunge la 80 euro pe noapte.

     

    CEL MAI SCUMP: Biletele de avion pentru insulele din Polinezia Franceza (Tahiti si Fiji), Bali si Seychelles costa peste 1.000 euro de persoana.

     

    CHARTER: Agentiile de turism au introdus chartere pentru Insulele Canare si Thailanda, ceea ce face ca pachetul turistic sa aiba un pret mai mic.

  • Topul destinatiilor

    Reprezentantii agentiilor spun ca, odata cu cresterea numarului de cupluri care doresc un pachet specific pentru luna de miere, a crescut si cererea de vacante cat mai exotice si mai indepartate.

     

    Cele mai vandute

    1. Spania (Insulele Canare, Insulele Baleare, Barcelona, Costa del Sol)

    2. Italia (Venetia, Roma, insulele Capri, Sicilia si Sardinia)

    3. Grecia (insulele Creta, Santorini si Mykonos)

    4. Seychelles

    5. FranTa (Paris, Coasta de Azur)

    6. Maldive

    7. Mauritius

    8. Portugalia (Lisabona, Madeira, Estoril)

    9. Republica DominicanA

    10. Emiratele Arabe Unite (Dubai)

     

    Cele mai ravnite

    1. Thailanda

    2. Cuba

    3. Republica DominicanA

    4. Jamaica

    5. Seychelles

    6. Maldive

    7. Mauritius

    8. Bali

    9. Brazilia

    10. Kenya

  • Topul destinatiilor

    Reprezentantii agentiilor spun ca, odata cu cresterea numarului de cupluri care doresc un pachet specific pentru luna de miere, a crescut si cererea de vacante cat mai exotice si mai indepartate.

     

    Cele mai vandute

    1. Spania (Insulele Canare, Insulele Baleare, Barcelona, Costa del Sol)

    2. Italia (Venetia, Roma, insulele Capri, Sicilia si Sardinia)

    3. Grecia (insulele Creta, Santorini si Mykonos)

    4. Seychelles

    5. FranTa (Paris, Coasta de Azur)

    6. Maldive

    7. Mauritius

    8. Portugalia (Lisabona, Madeira, Estoril)

    9. Republica DominicanA

    10. Emiratele Arabe Unite (Dubai)

     

    Cele mai ravnite

    1. Thailanda

    2. Cuba

    3. Republica DominicanA

    4. Jamaica

    5. Seychelles

    6. Maldive

    7. Mauritius

    8. Bali

    9. Brazilia

    10. Kenya

  • Bun ramas

    Daca ai la dispozitie unul dintre cele mai cunoscute branduri ale lumii, e rezonabil oare sa te descotorosesti de el si sa promovezi in locul lui un brand nou, necunoscut?

     

    Cand Lenovo, producatorul chinez de computere personale, a cumparat in decembrie 2004 afacerile cu computere ale IBM pentru 1,75 miliarde de dolari, intelegerea a inclus si dreptul companiei cumparatoare de a folosi numele IBM vreme de cinci ani dupa ce tranzactia se va fi perfectat. Executivii Lenovo au presupus – corect, de altfel – ca brandul IBM va continua sa rezoneze pe piata americana si ca va fi folositor pentru a castiga bunavointa potentialilor clienti ai liniei de lapopuri IBM ThinkPad. Lenovo a inteles, de asemenea, ca multi dintre clientii americani vor fi suspiciosi cand va veni vorba sa cumpere de la o companie chinezeasca de care nici n-au auzit vreodata.

     

    Dar cu toate acestea Lenovo a decis sa scape de numele IBM mai repede decat ar fi avut dreptul si mai repede decat s-ar fi asteptat analistii si expertii in marketing, facandu-i pe multi sa se intrebe daca nu cumva abandoneaza brandul IBM nejustificat de devreme. De cand Lenovo a preluat business-ul IBM de computere personale anul trecut, la 1 mai, eforturile de marketing si publicitate ale companiei au exclus IBM aproape complet din mesaj.

     

    Cele patru spoturi de televiziune pe care Lenovo le-a avut in timpul Olimpiadei de Iarna, de exemplu, n-au mentionat deloc IBM. Singura legatura cu logo-ul IBM apare in reclamele la laptopurile ThinkPad produse de Lenovo. Compania chineza si-a accelerat eforturile de a construi brandul Lenovo in Statele Unite. In februarie a introdus pe piata americana, de exemplu, primele desktop-uri si laptopuri cu logo-ul propriu. „As fi pastrat mai mult brandul IBM si as fi tras mai multe foloase din el“, spune Doug Gladstone, CEO al Brand Content Advertising (BCA), o firma de advertising si comunicare din Boston. „Daca ai un brand-simbol, nu-l lasi pur si simplu sa dispara. De ce atata graba?“

     

    David J. Reibstein, profesor de marketing la Wharton School (University of Pennsylvania), spune si el: „Ce incearca Lenovo sa faca e sa castige credibilitate pe aceasta piata (americana – n.r.), dar asta arata a tranzitie prematura. O fi Lenovo puternica in China, dar in Vest e un «no-name»“. Executivii companiei chineze isi apara strategia de constructie de brand spunand ca, prin achizitia IMB, Lenovo e deja o putere globala, cu venituri de 12 miliarde de dolari si cu vanzari in 60 de tari. Efortul de marketing pentru tranzitia din ultimul an de la IBM Thinkpad by Lenovo la rebotezatele Lenovo ThinkPad are ca scop atat construirea brandului Lenovo in Statele Unite, cat si intarirea pozitiei ThinkPad in fata clientilor corporatisti, spun executivii chinezi. Deepak Advani, directorul de marketing al companiei, spune ca Lenovo recunoaste valoarea brandului IBM si ca si-a propus sa pastreze logo-ul pe produsele ThinkPad o vreme, chiar daca in reclame nu este mentionat numele IBM. „Pana ne consolidam imaginea, a avea numele IBM pe produs da incredere clientilor“, a spus Advani. „Dar in industria noastra exista o asociere stransa intre companie si produs, asa ca trebuie sa ne asiguram ca e clar pentru client ca Lenovo e cel care i-l vinde, nu IBM.“

     

    Advani recunoaste ca e o provocare serioasa sa castigi cota de piata in Statele Unite, o tara dominata de Dell si Hewlett-Packard. El spune ca Lenovo se va concentra mai degraba pe vanzari catre companii – fie ele mici, mijlocii sau mari – decat catre consumatori individuali. Subliniaza, in acelasi timp, ca a analizat recunoasterea brandului Lenovo (brand awareness) in noua tari si a constatat ca unul dintre studii indica faptul ca in ultimele sase luni asocierea dintre ThinkPad si IBM a scazut, in vreme ce cea dintre ThinkPad si Lenovo e in crestere. Si, adauga el, sentimentul e ca produsul „ramane la fel de puternic“. Compania chineza, a adaugat el, se asteapta ca peste 50% din cresterea pe care o va avea in urmatorii cinci ani sa provina din vanzari in afara Chinei. Iar Lenovo e bine pozitionata pe piete emergente precum China, India si Brazilia, ThinkPad fiind – crede Advani – un brand suficient de puternic pentru a reusi pe piete mature, precum cele din Statele Unite si Europa.

     

    Dar a intra in competitie cu Dell si Hewlett-Packard la ele acasa va fi o grea incercare pentru Lenovo, spun analistii. „Statele Unite sunt inca piata dominanta pentru PC-uri“, spune Reibstein. „E important sa ai un rol acolo“. Pentru multi utilizatori corporatisti, transformarea IBM in Lenovo a insemnat o oarecare incertitudine.

    Elias Harik, manager IT al Houghton Mifflin’s College Division din Boston, spune ca divizia sa a folosit IBM ThinkPads vreme de 10 ani si ca oamenii au fost ingrijorati cand au auzit ca Lenovo a cumparat IBM. „Ne-am intrebat: «Cine o fi Lenovo?» Sunt din China, deci cum ne vor mai face service-ul?“, spune Harik. Pana la urma, Houghton Mifflin’s a hotarat ca intreaga companie sa treaca la Dell din motive de costuri.

     

    Insa nu toata lumea crede ca decizia Lenovo de a abandona atat de rapid brandul IBM e una proasta. IBM, care odata a definit si a dominat business-ul cu PC-uri, si-a facut un exit rusinos de pe piata de retail in 2000, cand Dell si Hewlett devenisera deja jucatorii dominanti. Simon Yates, analist specializat in industria de computere personale la Forrester Research, crede ca Lenovo face ceea ce trebuie distantandu-se atat de repede de IBM. „Brandul IBM e un competitor «de locul trei» care costa mult“, spune Yates. „Lenovo trebuie sa scape de brandul IBM repede, pentru ca acesta vine la pachet cu toate bagajele. Nu e atragator pentru piata pe care chinezii vor s-o cucereasca pe viitor: micile afaceri. ThinkPad are o reputatie care vine din forta industriala si din faptul ca e prietenos pentru utilizatori, dar ca produs IBM e scump. Acum oamenii il pot cumpara la preturi apropiate de cele ale Dell.“